24,491 matches
-
poți zice că nasc și În Moldova oameni”, Dimitrie Cantemir se exprimă Încă mai precis „așezământul, astâmpărarea firei, Întregirea sănătăței”, sau chiar cu Înțeles mai concret medical (definind funcția de „fizic” drept cel care „știe știința firei” și „fizionomic”: „știința firei de pe chipul obrazului și a trupului”). Cu timpul, Înțelesul psihologic al noțiunii s-a extins, căpătând nuanțe de maturitate: „un om În toată firea”. Prin substantivul „minte”, care astăzi are Înțelesul de „rațiune”, moldoveanul exprima și odinioară același Înțeles. În
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
mai concret medical (definind funcția de „fizic” drept cel care „știe știința firei” și „fizionomic”: „știința firei de pe chipul obrazului și a trupului”). Cu timpul, Înțelesul psihologic al noțiunii s-a extins, căpătând nuanțe de maturitate: „un om În toată firea”. Prin substantivul „minte”, care astăzi are Înțelesul de „rațiune”, moldoveanul exprima și odinioară același Înțeles. În Darea românească de Învățătură, publicată la Iași În 1643, găsim următoarele exemple: „Cum este trupului ochiul cinste și frămăsețe și lumină, așa și mintea
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
dar mai cu sens schimbat. Cel mai general termen, ilustrând alienarea este „nebunia”. Sensul acestei noțiuni (ubiquitar În România) este foarte bine definit. El are o utilizare foarte veche. În cronica lui Neculce are un Înțeles precis: „nefiindu el În fire, ce nebun”. Pravilistul, În secolul al XVII-lea Îl definește astfel: „Când nu-i omul În toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte”. Termenii au Înțeles similar, „buimac” și, mai ales „bolund”, nu au
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
bine definit. El are o utilizare foarte veche. În cronica lui Neculce are un Înțeles precis: „nefiindu el În fire, ce nebun”. Pravilistul, În secolul al XVII-lea Îl definește astfel: „Când nu-i omul În toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte”. Termenii au Înțeles similar, „buimac” și, mai ales „bolund”, nu au avut circulație În principate. Nebunia Însă este deseori definită În textele vechi, totdeauna cu același Înțeles. Dimitrie Cantemir observă că nebunia
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
om de trup și de hire slab, boleac”. Uneori acești deficitari aveau tulburări de vorbire: erau „gângavi”, termen În circulație Încă, sau „răicavi”, astăzi dispărut. Un termen dispărut este „apestisit”. Apestisit reprezintă similarul lui arierat mintal, „unii cuconi, fiindu-le firea mai iute și mai vârtos trează, ei numai cât aleg de socotesc binele și răul, iar alții mai apestisiți și mai zăbavnici cu priceperea minții și cad” (Miron Costin). În ceea ce privește epilepsia, pe lângă termenii amintiți anterior, care au avut o veche
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
atât de extinsă Încât are reverberații globale. Urmând firul care pare că duce la Înțelegerea faptului prin optica psihopatologică, distingem trei instanțe care, În această optică, mi se par capitale: - absurdul În care și-a făcut apariția acest tip străin firii noastre. (1;2) - frica, factor determinant În dinamica sufletească de adaptare la situațiile grave cu care se confrunta zilnic populația; - dezorganizarea arhetipului. (9) Absurdul s-a instalat brutal, ca un șoc, la 23 august 1944, actul istoriei fiind perceput În
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
a fi la persoana întâi a prezentului indicativ integrează eul individual în existența universală eternă, pătrunsă și nepătrunsă, îl coboară până la „hypo-nimicul” structurant al „universalei putințe de a fi”, până la pura virtualitate. Prin definiție, este generează ens, a fi produce fire, ființă. „Hypo-nimicul” posedă energeia, propensiunea spre act. Adică spre facere. Prin facere, a fi produce o nouă existență, care îi aparține. A fi duce, prin a face, la a avea. De la asemenea speculații metafizice, convorbitorii ajung (cu incitante ocoluri) la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
este acea structură. Structura nu preexistă în sens propriu textului, ci se constituie pe măsura făuririi acestuia, dar prefigurează textul în mod virtual, în sensul că îl exprimă pe autor în esențialitatea lui ontologică, în ceea ce are comun cu întreaga fire; îl exprimă adesea fără voia lui, dezvăluind uneori și comunitatea căreia îi aparține el. Pretextul posedă o „structură” doar virtuală. Aceasta constă într-o „întâlnire” mergând până la identificarea creatorului cu el însuși, și totodată cu Lumea, „în bogăția indiviză a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
Drucker (atunci cînd reuși să se facă auzit) spuse: Există loc pentru toți aici, există mîncare și de lucru pentru toți. Românii se mulțumesc să nu facă nimic altceva decît să mănînce, să doarmă și să facă dragoste. Aceasta este firea lor. Evreii și străinii fac țara să meargă înainte. Cei care duc totul în spate cîștigă și bani, nu-i așa? S-ar putea mai curînd spune că românii dau totul și nu iau nimic în schimb". Afirmația lui a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dăunau foarte mult lumii științifice a României. Între timp, Hasdeu, zdruncinat de moartea fiicei sale, s-a întors și el împotriva lui Iorga. Take Ionescu nu mai era ministru al Învățămîntului, așa că Iorga a primit titlul. Iorga nu avea o fire intrigantă, preferînd confruntarea directă, compromisurilor. În timp ce mașinațiile Politicianismului și intrigile duceau la tergiversarea publicării lucrărilor sale, Iorga își amintea cum strînsese documentele, drămuindu-și mijloacele financiare pînă cînd (la Veneția) fusese nevoit să cumpere mămăligă și să o mănînce pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
căuta soluții foarte diferite. Aceasta era situația atunci cînd Iorga a pornit la luptă prin articolul său din "Independența României". Și-a început "Lupta" după ce împlinise treizeci de ani. Personalitatea, concepțiile asupra istoriei, literaturii, artei, poeziei și moralității, ca și firea și atitudinile sale erau formate, extrem de puține schimbări producîndu-se sub acest aspect. Dacă a existat o modificare semnificativă în atitudinile sale, aceasta s-a produs în privința chestiunii evreiești.) Antisemit destul de convins la început, Iorga va abandona antisemitismul după Războiul cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Patriotismul este dragostea pentru și apărarea patriei tale; naționalistul și patriotul își iubesc pămîntul și națiunea dintr-o datorie morală. Ei își iubesc țara așa cum își iubesc părinții sau copiii. Iubirea față de națiunea lor este o lege morală înălțătoare a firii pentru ei. Ei nu consideră națiunea lor mai frumoasă sau mai bună decît este în realitate. Toate lipsurile existente îi dor. Ei nu acționează ca propagandiști ai națiunilor lor și nici nu se dau de ceasul morții pentru ele. Un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
personale și prietenești cu o serie de evrei chiar și în timpul perioadei sale antisemite. Nu știm să existe vreun evreu care să fi avut contacte personale cu Cuza (dacă nu considerăm drept "contact personal" episodul cînd un evreu scos din fire l-a pălmuit pe una din străzile Iașului)40. Iorga și Cuza se vor depărta și mai mult unul de celălalt în ciuda amintirilor sentimentale și a luptei lor comune la început. Cuza a stabilit legături strînse cu Hitler 41. Legăturile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avea o memorie și o erudiție supraomenești și era un discipol al lui Michelet, pentru care istoria era "la résurrection intégrale de la vie". Și-a petrecut o mare parte a vieții cercetînd bibliotecile și arhivele, cufundîndu-se în tăcerea acestora, iar firea lui romantică a găsit prilejul de a reconstitui trecutul. Memoria lui prodigioasă l-a ajutat foarte mult în această privință 47. Iorga stăpînea bine limbile europene moderne și avea excelente cunoștințe de latină și greacă. Singura lui lacună era necunoașterea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
afirma că "el era un judecător mai sever al ei decît fusese vreunul din profesorii lui"52. După ce criterii își judeca Iorga opera? Cum interpreta el istoria? Care erau preferințele lui Iorga? Iorga a devenit politician naționalist și era din fire foarte pătimaș. Cu cît erau studiile lui mai îndepărtate de contemporani și de epoca lui, cu atît mai valoroase sînt operele sale istorice. Ce noroc că a fost (mai ales) medievist! Lucrările lui despre Evul Mediu și despre Bizanț sînt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu mai era istoricul și criticul literar relativ timid, transformîndu-se într-un polemist de temut. În 1903 a început să colaboreze la "Sămănătorul"; ulterior, va prelua practic publicația. Nu este ușor să colaborezi cu Iorga. Avea un ego extraordinar, iar firea lui îi cerea să devină "primul printre (în nici un caz) egali". De ziua sărbătorii naționale a României, 10 Mai 1906, Iorga a scos primul număr din "Neamul românesc", pe care îl va conduce pînă la sfîrșitul vieții. Ziarul a avut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Pamfil Șeicaru. Șeicaru l-a comparat odată pe Iorga cu "un stejar imens la umbra deasă și întinsă a căruia nu poate crește nimic"116. Iorga avea resentimente față de cei care considerau că mîndria lui era insuportabilă 117. Avînd o fire suspicioasă și relativ labilă, era ușor de influențat; schimbările bruște ale atitudinii sale și influențele nefaste cărora le cădea victimă însemnau că nu era statornic nici în prietenie și nici nu ținea la supărare. Necazurile avute cu mentorul lui, A. D
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu poată achita nota de plată la un restaurant pentru că neglijase să ia destui bani la el, prețurile respective fiind mai ridicate 126. Numai cînd cumpăra cărți de la anticariate avea grijă ca prețurile să corespundă valorii acestora. Iorga avea o fire foarte caritabilă, iar doamna Catinca făcea donații substanțiale spitalelor. Atunci cînd Transilvania a devenit parte a României, doamna Catinca a încercat să folosească influența soțului ei ca Purtător de cuvînt al Primei Adunări Naționale ca să obțină slujbe pentru foștii ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
alăturat cei care, ca Take Ionescu erau gata (cum spuneau ei) să meargă pe jos pînă la Port-Arthur decît să renunțe la demnitatea națională 114. Prințul Carol nu a contribuit deloc la alinarea durerii și umilinței părinților săi. Ghidîndu-se după firea sa, și-a părăsit țara în suferință și, îmbrăcat într-o uniformă de ofițer rus, a plecat la Odessa cu dansatoarea Zizi Lambrino ca să se căsătorească cu aceasta. După acest gest pripit, a fost arestat și, drept pedeapsă, exilat pînă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cameră, întreruperile constituiau mai curînd o regulă decît excepții, iar cea mai mare parte dintre ele nu prea erau respectuoase. Expresii insultătoare îi erau aruncate direct în față lui Iorga, cum ar fi "Ocnaș", "Mojic" sau pur și simplu, datorită firii pătimașe a lui Iorga, "epileptic", fiind sfătuit să "aleagă între casa de nebuni și temniță"62. Unii politicieni (de exemplu, Cuza) agreau o asemenea atmosferă; Cuza se simțea bine, deoarece avea prilejul să-și lanseze vorbele de duh și aforismele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sa în democrație și moralitate creștină ca și Iorga în sămănătorismul său. Amîndoi erau patrioți români și naționaliști. Ce păcat pentru România că acești doi oameni nu au putut găsi o platformă comună! Ceva îi deosebea totuși: Iorga era din fire un luptător, pe cînd Maniu era înclinat mai mult spre resemnare și pasivitate. Iuliu Maniu a venit la putere cu sprijinul înflăcărat al unei majorități copleșitoare. Alcătuit din țărani în proporție de aproape 80%, poporul român era puternic însuflețit de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acești domni, unguri de credință creștină și mozaică. Una dintre doamne, care îl văzuse la Tîrgu Mureș cu un an în urmă, vorbea despre el ca și cum ar fi văzut capul monstrului, dar nu îndrăznea să-l descrie. Avînd oarecum o fire aventuroasă, mi-am spus că trebuie să arunci cu orice preț o privire mai îndeaproape asupra acestei ființe fabuloase. A doua zi am început să-mi pun în aplicare hotărîrea. Prietenul meu cel mai bun, fiul preotului ortodox din sat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în România; provocări asemănătoare pot fi întîlnite și în alte părți atunci cînd o burghezie numeroasă și neasimilată (și neasimilabilă în împrejurările date) trăiește în mijlocul unei societăți tradiționale. Rasismul era o aberație dezgustătoare pentru Iorga, care "nu făcea parte din firea sa". Autorul cărții de față provine din Europa central-răsăriteană. După ce a citit mii de pagini din jurnale, corespondența, articolele și operele istorice ale lui Iorga, el nu a dat peste nici o manifestare a acelei uri aproape instinctive, a acelui antisemit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
părinților lor. Generația anilor ’30 se mulțumea acum cu siguranța economică, preferând să renunțe la mobilizare politică și riscurile aferente; generația anilor ’60, mult mai numeroasă, nu cunoștea decât pacea, stabilitatea politică și statul asistențial - pe care le credea În firea lucrurilor. Pe măsură ce influența tot mai mult locul de muncă și bunăstarea cetățenilor, statul Își pierdea din autoritatea asupra moralei și opiniilor acestora. Pe atunci, nimeni nu a fost surprins. Adepții liberali și social-democrați ai statului asistențial considerau că guvernul poate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
eul narativ (povestitorul) s-a obiectivat cu desăvârșire, contopindu-se cu soarta colectivității. Răzbate din Balade un suflu aspru, epopeic, o neîndurătoare răvășire sub legile destinului și se conturează o galerie de tipuri croite după tipare general-umane: avari și vrăjitoare, firi aprinse și semețe, muncitori ai pământului (Dăruța - model de bunătate, Gheorghe - întruchipare a mândriei, badea Iacob - adevărat cavaler al speranței). Lirica lui V. s-a sincronizat cu momente de vârf ale poeziei românești postbelice. Eseistica, adunată în volumele Viața cuvântului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]