25,496 matches
-
fiul Amaliei (n. Tămaș) și al lui Traian Silaghi, țărani. Învață întâi în satul natal și din 1954 urmează liceul la Abrud. Între 1965 și 1970 frecventează Facultatea de Filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. În anii studenției debutează cu povestirea Joc frumos în „Tribuna” (1968), condusă de D. R. Popescu, care îl va angaja după absolvire redactor. O vreme va fi activist cu probleme culturale la Comitetul Județean Cluj al Partidului Comunist Român. Se va întoarce la „Tribuna” în 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
o temă literară! Nu se poate ca scriitorul, luat de avântul propriei sale expresivități, să nu-și trateze suferința (ori presimțirea acesteia) ca pe o temă literară. Nu de exhibiționism e vorba aici, cât de amânarea, ca pe o nouă povestire a Șeherezadei, a unei sentințe nemiloase. Atât Pavese, cât și Sylvia Plath (ca să luăm doar două exemple sugestive) trăiesc cu blestemul morții la modul cât se poate de direct: așa cum Își poartă și cum Își acceptă celelalte caracteristici fizice. Moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Iar când a dispărut, a și murit. Dar nu poți s-o iei de la Început În fiecare secundă, ci trebuie să judeci după ceea ce e mort. E ca nisipurile mișcătoare... fără nici un fel de speranță, Încă de la bun Început. O povestire, un tablou pot să reînnoiască puțin acea senzație, dar nu destul, nu destul. Nimic nu e real, În afara prezentului, iar eu deja Încep să simt greutatea secolelor sufocându-mă. În urmă cu un veac o fetiță oarecare a trăit ca
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Sylvia și Ted Hughes s-au căsătorit În 16 iunie 1956. După căsătorie au plecat Într-o călătorie de nuntă În micul sat pescăresc Benidorm din Spania. Scurta lor ședere la văduva Mangada a dus la scrierea de către Plath a povestirii cu același titlu, deși cea mai mare parte din materialul descriptiv produs În acea perioadă are, privit dinspre prezent, o Înfățișare ciudat de plată. Atât și nimic mai mult. Nimic despre obsesiile ei transsexuale, nimic despre felul disperat În care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
din impersonal și abstract, la Începuturile sale, ni se relevă ca o entitate subiectivă purtătoare de sens. Efect secundar al mărturisirii, intimul organizează, din fundal, o materie a cărei forță nu e dată de necesitatea continuării scrisului (ca Într-o povestire sau ca Într-o piesă de teatru), pentru simplul motiv că nu i se cunoaște deznodământul. Intimitatea nu trebuie, prin urmare, limitată la forma ei pasivă, la ceea ce primește din exterior. Ea poate fi socotită, Înainte de orice, o forță dinspre
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
conchide că în privința limbajului se constată încă un decalaj față de evoluția normală, decalaj care se va reduce treptat pe parcursul terapiei logopedice. S-au obținut pași importanți sub aspect articulator și chiar al frazării și exprimării în propoziții simple. Apare în povestire foarte frecvente acel „și” copulativ, neavând încă deprinderea de a-și exprima ideile prin coordonare și subordonare. Nu reuște întotdeauna să redea logic conținutul de idei sugerat de imagine sau interlocutorul său, ceea ce reflectă dificultăți de organizare ale gândirii. Precizarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
niveluri de dezvoltare. Indiferent de etiologie se adoptă o tehnică logopedică în acord cu simptomatologia diversă, pe termen lung, în etape bine distincte, în care exercițiul, observația sistematică, conversația susținută sau nu de imagini (mai ales în serie) cât și povestirea sunt aplicate pe grupe mici, omogene ca tulburare și manifestare sau individual. Etapa impostării sunetelor implică o muncă de individualizare luându-se în considerație particularitățile anatomofiziologice ale elementelor fono-articulatorii cât și dezvoltarea motricității acestora și dezvoltarea auzului fonematic. Este o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a doua etapă, la vorbirea reflectată, se face lent, și anume vocea profesorului devine din ce în ce mai înceată (slabă) până când acesta imită doar mișcările articulatorii. Copilul vorbește în cele din urmă singur. La cea de-a treia etapă, pronunțarea reflectată a unor povestiri scurte, copiii întâmpină deja greutăți mai mari. Bâlbâitul trebuie obișnuit să suporte întreruperile (disfluențele) și să aștepte cu răbdare până ce își amintește expresiile și vorbirea continuă ca de la sine. Spre a-i ușura fisiunea, logopedul îl lasă întâi să pronunțe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
întâmpină deja greutăți mai mari. Bâlbâitul trebuie obișnuit să suporte întreruperile (disfluențele) și să aștepte cu răbdare până ce își amintește expresiile și vorbirea continuă ca de la sine. Spre a-i ușura fisiunea, logopedul îl lasă întâi să pronunțe reflectat o povestire de circa 10 propoziții, pe propoziții, și numai după aceea integral. În etapa a patra, bâlbâitul e în stare să citească singur o povestire și s-o repovestească. A cincea și ultima etapă, cuprinde conversația liberă. Terapeutul va trebui să
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ca de la sine. Spre a-i ușura fisiunea, logopedul îl lasă întâi să pronunțe reflectat o povestire de circa 10 propoziții, pe propoziții, și numai după aceea integral. În etapa a patra, bâlbâitul e în stare să citească singur o povestire și s-o repovestească. A cincea și ultima etapă, cuprinde conversația liberă. Terapeutul va trebui să obișnuiască din timp pe copil cu prezența unor persoane străine. La bâlbâiți mai vechi, Liebmann își începe tratamentul cu diferite explicații privitoare la procesul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
punct de vedere gramatical. Necunoașterea unor noțiuni elementare, datorată în parte și unei insuficiente exersări a auzului fonematic duce la o capacitate de înțelegere a mesajelor verbale formulate de adult limitată. În limbajul acestor copii se observă o relatare a povestirilor, impresiilor, adesea incoerentă, inexpresivă, fiind nevoie de numeroase întrebări de sprijin. Această imposibilitate a verbalizării duce la deficiențe ale formulării noțiunilor. Din analiza expunerilor verbale ale copiilor de 4-5 ani, acolo unde se pot realiza, se observă sărăcia vocabularului, exprimarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se poate vorbi ca o notă generală a limbajului copilului cu întârziere în dezvoltarea psihică, de neputința acestora de a lega logic, verbal imaginile, ideile, adeseori limitându-se la mici detalii, fragmente, fără a putea sesiza esențialul și închega o povestire coerentă, fiind necesare multe întrebări de sprijin, dirijarea permanentă pentru sesizarea esențialului. Acest fenomen apare firesc dacă ținem seama de faptul că prin exprimarea verbală copilul își reflectă, în fond, particularitățile activități intelectuale, care la ei e deficitară (comunicarea verbală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și admițând ca valabile mai multe soluții). 5. Ipoteza propusă: punerea în evidență a potențialului de imaginație și dacă bogăția și flexibilitatea imaginației influențează dezvoltarea intelectuală și poate deveni un indicativ al acesteia: experiența confirmă că atât basmele cât și povestirile contribuie la dezvoltarea intelectuală, în mare măsură, prin cunoașterea mediului înconjurător, dezvoltarea potențialului senzorial, al gândirii critice, al emotivității, voinței, curajului, perseverenței, caracterului. dezvoltă flexibilitatea și originalitatea gândirii, dar coeficientul de imaginație singur nu poate fi un indicativ specific activității
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
potențialului senzorial, al gândirii critice, al emotivității, voinței, curajului, perseverenței, caracterului. dezvoltă flexibilitatea și originalitatea gândirii, dar coeficientul de imaginație singur nu poate fi un indicativ specific activității intelectuale. 5. Mijloace metodologice de prezentare a basmelor: prezentarea imaginilor concomitent cu povestirea, anterior povestirii sau după povestire; procedee pentru educarea capacității lor de reprezentare, reproiectare, de prevedere și creare de imagini noi. Pregătirea diferențiată a preșcolarilor cu întârzieri și tulburări în dezvoltarea vorbirii Ideea educabilității și a recuperării întârzierilor și tulburărilor de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
al gândirii critice, al emotivității, voinței, curajului, perseverenței, caracterului. dezvoltă flexibilitatea și originalitatea gândirii, dar coeficientul de imaginație singur nu poate fi un indicativ specific activității intelectuale. 5. Mijloace metodologice de prezentare a basmelor: prezentarea imaginilor concomitent cu povestirea, anterior povestirii sau după povestire; procedee pentru educarea capacității lor de reprezentare, reproiectare, de prevedere și creare de imagini noi. Pregătirea diferențiată a preșcolarilor cu întârzieri și tulburări în dezvoltarea vorbirii Ideea educabilității și a recuperării întârzierilor și tulburărilor de limbaj este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
al emotivității, voinței, curajului, perseverenței, caracterului. dezvoltă flexibilitatea și originalitatea gândirii, dar coeficientul de imaginație singur nu poate fi un indicativ specific activității intelectuale. 5. Mijloace metodologice de prezentare a basmelor: prezentarea imaginilor concomitent cu povestirea, anterior povestirii sau după povestire; procedee pentru educarea capacității lor de reprezentare, reproiectare, de prevedere și creare de imagini noi. Pregătirea diferențiată a preșcolarilor cu întârzieri și tulburări în dezvoltarea vorbirii Ideea educabilității și a recuperării întârzierilor și tulburărilor de limbaj este unanim acceptată în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
televizate, sau prin programa preșcolară, întregită de educatoare. Toți acești factori pot și trebuie să contribuie la precizarea și îmbogățirea vocabularului, care să fie folosit atât în comunicarea spontană, cât și în cea dirijată a copilului la această vârstă. Folosirea povestirii și repovestirii celor comunicate sau vizionate sunt activități în care vom urmări și observa procesul de engramare a etapelor acțiunii, dar și procentul crescut al exprimării nuanțate. Nu trebuie să neglijăm implicațiile psihopedagogice ale jocului didactic, pe care educatoarea și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de factori funcționali. Indiferent de etiologie, se adoptă o tehnică logopedică în acord cu simptomatologia diversă, pe termen lung, în etape bine distincte, în care exercițiul, observația sistematică, conversația, compunerile orale susținute sau nu de imagini (mai ales în serie), povestirea, iar la cei mari și compunerea scrisă, sunt utilizate individual sau în grupe omogene. Pentru cei cu bâlbâială se impune ritmarea prin diverse procedee, exercițiile de inspir-expir eșalonate pe sintagme vorbite, iar pentru dislalici, dizartrici, alalici exerciții de motilitate a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
comunice el ce știe; de a recepționa corect ceea ce e necesar din vorbirea altora. Personalitatea educatoarei și a părintelui, relațiile armonioase, exigența principală stabilită cu copilul bâlbâit, au o valoare dublă față de procedeele adoptate, pentru cursivitatea vorbirii lui. Jocul, cântul, povestirea după diafilm, gimnastica asociată cu pronunția, antrenarea în verbalizarea impresiilor trebuie să-l pună pe copilul bâlbâit, în stare de a vorbi fără ezitare. Chiar și adolescentul care este solicitat a vorbi rar, a inspira aerul nazal, a-și doza
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
1964) arată că bâlbâiala nu este o simplă disritmie a limbajului, ci un simptom în cadrul unei tulburări mai ample, adesea globale a limbajului: incapacitatea de a descrie corect o imagine simplă, fără a sesiza esențialul; incapacitatea de a organiza o povestire, trădând imprecizie, confuzie în gândire. Elementele nevrotice sunt secundare bâlbâielii, nu cauza ei. Tulburarea în ritmica vorbirii se asociază și rezultă din tulburarea mișcărilor respiratorii. Tulburarea exterioară afectează motricitatea organelor fono-articulatorii, fluența vorbirii. Sărăcia de vocabular, confuzii semantice, erori gramaticale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
românească contemporană dă versiuni în maghiară la Ce mult te-am iubit de Zaharia Stancu (1970), Descoperirea familiei de Ion Brad (1979), Săptămâna neterminată de Petre Sălcudeanu (1971) și Drum deschis de Șerban Nedelcu (1962). Din proza românească mai traduce povestiri și nuvele ale lui Emil Gârleanu, memorialul de călătorie al lui Dinicu Golescu, România pitorească de Al. Vlahuță. B. alcătuiește și traduce o antologie a aforismelor românești (1967) care, revizuită și lărgită, va apărea într-o nouă ediție, sub titlul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285676_a_287005]
-
Sălaj], București, 1975; Búvópatakok [Reportaje din județul Bistrița-Năsăud], București, 1980; Boltivek teherbirása [Însemnări din Maramureș și Satu Mare], București, 1983; Itegymásra találnak az emberek [Însemnări din Bihor], București, 1984. Traduceri: Alexandru Vlahuță, Szépséges Románia [România pitorească], București, 1956; Emil Gârleanu, Elbeszélések [Povestiri], București, 1956, Akik a természet nyelvén szólnak [Din lumea celor cari nu cuvântă], București, 1963, Az elsö fájdalom [Cea dintâi durere], București, 1971; Jean Bart, Europolis, București, 1960; Șerban Nedelcu, Szabad úton [Drum deschis], București, 1962; Román aforizmák [Aforisme românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285676_a_287005]
-
la mănăstirea Antim din București. În 1958 e condamnat politic la douăzeci de ani de muncă silnică. Trece prin penitenciarele Jilava, Pitești, Aiud, unde îi cunoaște pe Petre Țuțea și pe Petre Pandrea; în „academia” subterană de la Jilava se nasc povestirile din Amintirile peregrinului apter, la Aiud concepe mental poemele dramatice Steaua Zimbrului și Meșterul Manole. Este eliberat în 1964, prin decret general de grațiere. În 1965 pleacă din țară, la Detroit, ca preot al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
din cînd în cînd măcar, cîte o privire la povestea începuturilor. 2.1. SCENARIUL BIBLIC: O "GRAMATICĂ GENERATIVĂ" Și, pentru că am amintit de poveste, nu putem trece cu vederea o identificare care ni s-a "revelat" pe parcursul exegezei noastre: toate povestirile esențiale ale lumii nu fac altceva decît să reflecte într-o mulțime de "structuri de suprafață" mai mult sau mai puțin fidele "structura profundă" a scenariului biblic. Această ipoteză este deosebit de importantă, întrucît acreditează atitudinea culturală conform căreia simbolistica povestirilor
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
povestirile esențiale ale lumii nu fac altceva decît să reflecte într-o mulțime de "structuri de suprafață" mai mult sau mai puțin fidele "structura profundă" a scenariului biblic. Această ipoteză este deosebit de importantă, întrucît acreditează atitudinea culturală conform căreia simbolistica povestirilor biblice (scenariul simbolic al creației, al păcatului originar și al căderii, al exodului, ieșirii și întemeierii, al răstignirii și mîntuirii, al îndepărtării definitive a răului și identificării lumii cu împărăția lui Dumnezeu, în cele din urmă) se constituie ca un
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]