24,998 matches
-
cu stupefacție în scrisoarea ta, un lucru care este oribil de spus (nefas), și la care nu m-am gândit că s-ar putea întâmpla. De când sunt în Pont, nu a existat nimic mai dureros care să-mi ajungă la urechi și mă rog să nu-mi parvină nimic altceva." (Ibid., 3-6) Nenorocire, sinucidere, omucidere sau moarte naturală prematură. 181 Cf. GERTH, art. 77) Iunius Gallius, în RE: col. 1035-1039; V. USSANI, op. cit., p. 463; A. ROSTAGNI, op. cit., II, p. 345
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
un capitol următor. 284 Apar din nou monștri mitici și legendari, precum Polifem și Antifate, care îi folosesc poetului pentru a spune simplu că Augustus. Se pare că Ovidiu se joacă cu zvonuri despre Augustus care poate erau șoptite la ureche în cercurile antiaugustiene. De altfel, nu este singurul text în care o asemenea comparație prea puțin măgulitoare, chiar dacă negativă, este folosită la adresa Împăratului. Literatura aluzivă trebuie să fi atins aici unul dintre punctele sale culminante de expresie artistică! 285 Cfr
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
devină model. Poezia nevoită să exprime asemenea trebuințe este, fatalmente, didactică și sentențioasă, fără contact cu obiectele materiale. Programatică la acest prim nivel, ea se silește să Îndoaie abstracțiunile și să le dea un ritm care să izbească mai plăcut urechea și să fie mai ușor de reținut. Poezia lirică propriu-zisă, cea erotică, arată deja o sensibilitate obosită, crepusculară, curioasă la un spirit Întemeietor. El nu mai pune hotare și nu mai arată disperarea de a nu ști cum să Înceapă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
luminată, Ca valea chinuirei se vede sîngerînd.” Așteptarea stimulează ( În poemul cu același nume) o meditație mai senină și o emoție mai fin caligrafiată. Timpul așteptării e tot noaptea, o noapte fără tăcere: „totul se mișcă”. Simțurile se deschid enorm, urechea aude căderea unei frunze, ochiul vede umbrele Înșelătoare: „Acesta este ceasul... sau cel puțin sosește. Dar ea unde să fie? De ce nu se ivește? Minuturi fericite sînt oare de pierdut? Foarte puține omul În viața lui are! Se auzi un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
instinctul său liric. Disprețuiește regulile În artă („A strînge arta-n reguli credea că-i o sclavie” - Conrad) și, cum spune un bard din poemele lui, el cîntă: „Cum fîșÎie plopul, cum vîjÎie valul, Cum vuvue un vînt”* adică după ureche, atent la sunetele materiei, În ignorarea deplină a științei de a versifica. Bolintineanu nu-i, cu toate acestea, nepăsător față de legile armoniei În poezie. Citind pe Grigore Alexandrescu, este nemulțumit de incorectitudinea metrică a unor versuri, zicînd că acolo unde
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fiind, dacă-i traducem bine formula, o manifestare liberă a emoțiilor. Heliade, Alexandrescu, Alecsandri vor să zăgăzuiască, prin retorică, dialectul nostru proliferant. Bolintineanu lasă simțurile să vorbească, nu meditează prea mult (ca să nu zicem deloc) la greutățile limbajului, prinde după ureche sun-urile divine și ochiul lui Întîrzie cu voluptate pe lucruri. Este primul poet cu o mentalitate integral romantică. Miturile clasice intră rar În poezia lui și, cînd intră, spațiul exotic le sugrumă. În Conrad ruinele sacre sînt acoperite de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
voiajul său În jurul insulelor grecești. Toate corpurile din cele trei universuri (uman, vegetal, animal) exală parfumuri dulci și efectul lor imediat este dezmierdarea. „Sorbirea” deschide poarta voluptăților secrete. Natura bosforiană este, În egală măsură, incitantă și sedativă: incintă privirea, dezmiardă urechea, mărește apetitul pentru voluptate, copleșind În același timp, sufletul, moleșindu-l, silindu-l să se retragă din vîrtejul vieții exterioare. O pleoapă grea cade peste materia În fierbere. Un ochi dedat cu perversiunea plăcerii se deschide În interiorul acestui „eden al
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
schema. În interiorul ei poetul schimbă, uneori, ordinea, pune evocarea la urmă sau renunță pur și simplu la cadru, intrînd direct În subiect (discursul moral și patriotic). Este inutil să căutăm, În poemele acestea făcute să Îmbărbăteze inimile și să seducă urechea, un peisaj, o formă de sensibilitate față de lucruri, pentru simplul fapt că universul material dispare pur și simplu din poem. Stînca neagră, rîul spumegos, rîpa stearpă, luna ce se retrage după deal constituie un nevinovat repertoriu de regie. Discursul este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
hotar”, numai Îndrăgostitul fără speranță simte Îndemnul să se arunce pe un cal și „prin văzduh să-noate, / pășind peste-orizonturi, zburînd peste cîmpii”... Neliniștea poetului visător este scurtă, un „acord Îngeresc”, un „glas prietenesc” plutesc prin aer și-i dezmiardă urechea. El nu simte, În consecință, dorința „să nu mai facă parte din trista omenire”, să se piardă, cu alte cuvinte, În orizonturile goale. CÎmpia apără, astfel, o nerăbdătoare afecțiune și lecuiește un spirit iritat de larma și fățăriile lumii. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
perioada de preejecție (PEP), reprezentată de diferența dintre cele două perioade de mai sus (normal PEP / LVET = 0.35). Zgomotele cardiace Unele evenimente din cursul ciclului cardiac sunt însoțite de vibrații mecanice audibile. Ascultarea lor se poate face direct, plasând urechea pe toracele pacientului în ariile de ascultație, sau indirect, folosind un stetoscop. Inregistrarea grafică a zgomotelor cardiace (fonocardiograma) necesită un microfon (plasat pe suprafața toracică sau intracardiac prin cateterism), un amplificator cu sisteme de filtrare a semnalului electric și un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mecanisme pentru pierderea de căldură. Toate depind de debitul sanguin local, ce poate varia ca răspuns la mecanisme de termoreglare de la 1 la 150 ml/min/100g. Astfel de variații extreme au loc mai ales în regiunile expuse (mâini, degete, urechi), unde pot fi explicate parțial prin prezența de anastomoze arteriovenoase bine inervate. Un reflex particular cutanat este reacția albă; desenul ușor pe tegument determină o linie albă în ~15 s; stimularea mecanică induce contracția sfincterelor precapilare. Dacă stimularea este suficient
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
inspirație acea predispoziție "muzicală" inconștientă, înțeleasă "ca o cheie a totalității creației"33, pentru că Lovinescu își contrazice aici "teoria", de vreme ce pierderea conștiinței propriei personalități e precedată de o perturbare atât a vederii ("ochii mi se împăienjenise"), cât și a auzului ("urechile îmi vâjâiau"). Mai mult, inspirația "muzicală" e pusă exclusiv pe seama visului și a "amintirilor" din care autorul vrea să evadeze pentru a putea scrie efectiv ("privind", și nu "ascultând") "romanul" lui Bizu. 1.3. Omul fără însușiri Identificându-se cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
e mamă de familie; n-are ce căuta în viața profundă și cu atât mai puțin în procesul de creație al artistului". Atent observator al realității din jur, dramaturgul ar scrie, după Lovinescu, o literatură mimetică ("din ochi și din urechi"), fără suflu vizionar și, prin urmare, fără pic de înțelegere nici pentru poezia lirică, nici pentru suferința obligatorie. De aceea, în romanul lovinescian Caragiale "vorbește" astfel: "bărbatul să fie bărbat, să știe ce vrea și să meargă de-a dreptul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
160. Am selectat, pe moment, câteva situații caracteristice. Aflând că femeia după care suspină poetul e o blondă cu ochi albaștri, în seara de dinaintea plecării la Berlin Natalița "își face loc pe genunchii lui" iar "gura roșie" îi caută "sfârcul urechii, până ce i-l prinse într-o mușcătură aprigă". Aceeași țigăncușă, "luându-i degetul cel mic, i-l duse la gură și i-l mușcă până la sânge", ceea ce-l făcu să simtă "o ușoară silă" față de "realitatea" amorului: "De ce o fi
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
un taur, cu gâtul scurt, brun; om dintr-o bucată, țăran necioplit din părțile Șălimbarului, fără frîmântări intelectuale și sentimentale", "ochi negri de cărbune", "frunte îngustă și creață", "păr negru, des, aproape creț, până și pe ceafă și în pâlniile urechilor", Neagoe "respira bărbăția", "hotărât cu femeile, nu se pierdea în îndoieli și manevre preliminare". 160 Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere. 1484, traducere de Dan Petrescu, prefață de Mircea Eliade, postfață de Sorin Antohi, Editura Nemira, București, 1994
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mee), broască (oac), curcanul (glu), cucu (cu-cu). Complicarea jocului: pe baza suportului audio, elevii vor fi solicitați să identifice auditiv sunetele / onomatopeea și să o asocieze cu imaginea. fiecare copil va veni la profesor, acesta îi va șopti la ureche numele unui animal, iar copilul va imită mersul animalului și va emite onomatopeea corespunzătoare, ceilalți copii ghicind animalul (joc mim). Observație: Formarea deprinderii de a pronunța corect diferite sunete este un proces dificil, se realizează în timp. Prin urmare, profesorul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
jos până în nor. Dragă săniuța, Măi fă un popas. De-oi cădea drăguță, Rămân fără nas. Omul de zăpadă de I. Sebastian Sprijinit într-un toiag Stă-n ograda un moșneag Poartă-n cap o oală veche Răsturnata pe-o ureche. Ochii negri și lucioși Sunt cărbuni din vatra scoși Nu-i lipsește nici lulea Parcă pufăie din ea. Iar pe piept, perechi, perechi Are mosul nasturi vechi. Și mai are un nas ros, Ca o creasta de cocos. Țurțur de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
îți cer jucării Cum ți-ar cere alți copii Însă nu m-aș supără Dacă tot mi-ai da ceva. Dacă vrei, dă-mi o plăcuță Că mi-am spart-o pe cea veche, Ada pentru pisicuța Motocel ros la ureche Lui, bunicu, o lulea C-a pierdut-o sărăcuțu... Poate-aduci vreun os lui Cuțu Poate ai vreo acadea? Lui Dănuț cel mititel, Care plânge-n copăița Să-i aduci un covrigel Noapte bună! Niculiță. Brăduleț, brăduț Brăduleț, brăduț, drăguț Ninge
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sau să iasă din cuști, privesc speriați în jur, schiaună, latră sau urlă prelung și tare, au o stare agresivă, nu mănâncă, iar dacă au pui, îi duc în locuri ferite, nepericuloase. * Pisicile. înainte de cutremur, sunt agitate, au părul zbârlit, urechile lipite de cap, miorlăie tare și fără motiv, îndelung; tremură, sunt sperioase, se ascund în cotloane, au ochii strălucitori. Miaună puternic, se lipesc strîns de stăpânii lor, iar dacă au pisoi, îi duc în locuri ferite, iar uneori dispar din
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
care se clatină sub greutatea acestuia, tulburându-i “măruntaiele”. * Cutremurul de pământ este provocat și de neglijența unor femei, care lasă limbile de la melițe și melițoaie să se bată între ele, între sărbătorile Sf. Filip și Sf. Andrei. * Cine pune urechea pe pământ, când se cutremură, aude vocile oamenilor de pe cealaltă lume. * Ca să nu-i tremure cuiva capul cât va trăi, să verse imediat zoile din vasul cu apă, după ce s-a spălat pe cap. * Dacă pământul se cutremură noaptea, va
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
de Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Gheorghe Pituț, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Gabriela Melinescu, Cezar Baltag, Constanța Buzea. La „Constelația lirei” sunt antologate cele mai noi voci lirice: Gheorghe Istrate, Nicolae Prelipceanu (prezentat de Ana Blandiana), Marius Robescu, Damian Ureche, George Alboiu, Florica Mitroi, Ion Vidrighin, Nicolae Dan Fruntelată ș.a. Încă din primul număr publică poezie Adrian Păunescu, Constanța Buzea, Grigore Hagiu, alături de mai tinerii Horia Bădescu, Dinu Flămând, Matei Gavril. În numărul 3/1966 Adrian Păunescu îl prezintă pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
developeze ce a fotografiat în fracțiunea de secundă cât a avut pleoapele despreunate”. Povestitorul Nae Stabiliment are o tehnică specială: „Alege, nu se știe cum, doar cuvântul potrivit și e, dacă vreți, nonparafrazabil. Se joacă, mângâie cuvintele, le împrăștie în urechile auditorului, ca un țăran care zvârle semințe pe holdă. Nici prea multe într-un loc, să nu fie tulpinile prea apropiate, nici prea departe pentru a înlătura spațiile inutile, pauzele, tăcerile”. Și în Neînțelesuri există un personaj care preia ideile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
Marival, București, 1974; Cuvinte de reazem, București, 1977; Poeme, București, 1980; Unul cu altul, București, 1983; Căderea fructului, București, 1989; Nevoia de alb, pref. Nicolae Balotă, București, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Baltag, „Astrul nimănui”, Scânteia tineretului”, 1970, 6 677; Damian Ureche, „Astrul nimănui”, O, 1970, 12; Magda Ursache, „Astrul nimănui”, CRC, 1970, 50; Constantin Pricop, „Astrul nimănui”, CL, 1971, 1; Constantin, A doua carte, 246-247; Dorin Tudoran, „Marival”, LCF, 1974, 21; Popa, Dicț. lit. (1977), 547; Tia Șerbănescu, Coerența mesajului poetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
ar fi de fapt un simbol al ,,vindecărilor psihice care implică meritul "facerii unei minuni""43. Iisus n-ar fi tămăduit, de fapt, rănile trupului, ci doar pe cele ale sufletului. Mântuitorul reface sufletele șchiopătânde și nu privirile oarbe sau urechile surde. Maladiile psihosomatice invocate în textul testamentar nu presupun miracole, ci capacități ale ,,sugestibilității psihologice și care cedează la contrasugestii"44. Miracole ar fi existat cu adevărat, susține Paul Diel, dacă anumite părți tăiate ale corpului ar fi crescut la
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de altfel, și singurul citat în limba română din întreg volumul Lettres Europeennes). Cariera de poet blestemat a românului Ion Caraion, autor de Cântece negre (Chants Noirs, 1946) se va dezvolta mai ales după dezghețul anilor '60: scriitorul este o ureche de dulceață și o ureche de venin. Anatol Baconski este un poet și un prozator baroc (poezii/poesies, 1950; Fluxul memoriei/ Le Flux de la memoire, 1957; Echinoxul nebunilor/ L'Equinoxe des fous, 1967). parabolele sale se hrănesc din cadavrul viu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]