3,716 matches
-
foc ce domnește pe cer, mă făcuseră să văd, din nou, că deși sufletul meu e tulburat și un început înseamnă părăsirea unui sfârșit, există lumină chiar și în cele mai întunecate colțuri ale Tartarului. Băncile ne priveau vesele și îmbătrânite de umbra fostelor suflete nesigure ce s-au aflat în ele timp de patru ani trecuți, dar nerăbdătoare să împartă noi fantezii cu noi suflete nesigure. Un diriginte blând, cu un zâmbet diafan, ne privea cu căldură: Bine ați venit
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de rușine și supărare și dădeam cu piciorul în pământ: - Ce s-a întâmplat? Ce e cu tine, mă întreba de trei ori pe zi. Nu era nimic cu mine, credeam eu. Lea devenise repezită, acră și imposibilă. Cumva parcă îmbătrânise cu mulți ani în cele câteva luni cât fusesem plecată. Liniile adânci de pe frunte îi erau deseori pline cu praf și dunga de mizerie de sub unghiile ei mă dezgusta. Sigur, n-aș fi putut să-i spun lucrurile astea atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
putere atât de târziu în viață. - Chiar și noi, cele mai bătrâne, spunea ea și arăta cu degetul ei osos înspre mine, chiar și noi babele ne putem alege cu trucuri noi dintr-un loc sau altul. Vechea noastră prietenă îmbătrânea cu fiecare zi și a venit vremea când era prea înțepenită ca să mai umble noaptea sau să urce cărări abrupte, așa că Rahela a început să mă ia pe mine cu ea, iar eu am început să învăț să fac cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a stârnit împotriva mea și împotriva singurei tale fiice, care e mult iubită de mama ta la Mamre. Această unire e potrivită. Regele spune că se plac unul pe altul, nu-i așa? Ai uitat focul de pe vremuri, bărbate? Ai îmbătrânit atât de mult încât ai uitat vechea dorință? Pe fața lui Iacob nu se citea nimic. S-a uitat lung la Rahela, iar ea i-a întors privirea. - Dă-le binecuvântarea, bărbate, a zis Rahela. Ia carele pline cu argint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
care repara un scăunel pentru o femeie sărmană. Mi-a văzut centura și s-a aplecat adânc, pentru că tăietorii care lucrează cu materiale eterne sunt considerați cu mult superiori lucrătorilor în lemn, ale căror opere, chiar și cele mai însemnate, îmbătrânesc la fel ca trupul omului. I-am spus tâmplarului că respectul lui e prost plasat și că însăși piatra mă respinge. I-am spus sincer că eram în pericol să rămân pe drumuri. Atunci tâmplarul mi-a luat mâinile într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
acel nobil prăvălit pe scaun în bucătărie. Iosif îmi trimitea priviri pline de grabă nespusă, pentru că nu voia să vorbească de față cu Benia. Eu mă uitam când la unul, când la celălalt și mă gândeam cât de mult am îmbătrânit. Până la urmă i-am spus lui Iosif: - Benia e acum fratele tău. Spune ce ai de spus. - E vorba despre tătuca, a spus, folosind acest cuvânt de copil pe care nu-l mai auzisem din Canaan. E pe moarte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
numit pe fiecare dintre frații mei pe rând, binecuvântându-i și blestemându-i, făcându-i animale, suspinând la amintirea ștrengăriilor pe care le făceau în copilărie, chemându-le pe mamele lor să-i bată la fund. Ce oribil e să îmbătrânești în felul ăsta, a zis Iosif, cu milă și dezgust în voce. Mă rog să mor înainte de a veni ziua în care n-o să mai știu dacă fiii mei sunt bunici sau bebeluși. Apoi Iacob a părut să adoarmă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fiul al Kiyei era bine făcut și a învățat repede să gângurească fericit când mama lui mi-l mai lăsa în nopțile în care se ducea să asiste la vreo naștere. Eu mergeam rareori cu ea după lăsarea întunericului, pentru că îmbătrânisem. Dimineața mă dureau picioarele, iar mâinile îmi erau înțepenite, dar mă consideram norocoasă, pentru că nu eram nici neputincioasă, nici cu mințile duse. Aveam destulă putere să mă ocup de casă și de Benia. El rămăsese la fel de puternic și de sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
puțin lucru, dar pentru el ar însemna foarte mult, iar dacă fac asta, atunci mă roagă ca de-acum înainte, când o să mă gândesc la el, să încerc să-mi amintesc chipul lui din buletin, să mi-l imaginez acum, îmbătrânit cu atâția ani de zile, să ghicesc cam pe unde ar fi fost azi brăzdat de riduri, știe că e greu și nu-i pasă dacă n-o să reușesc, dar mă roagă, totuși, să încerc, pentru că atunci viața i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
singurul lucru care rămîne identic toată viața. - Și-a pus lentile de contact, spuse Marie. Îi Întinse o poză laser bătrînului, care nu mai scotea o vorbă. - Am plecat de la un portret al lui Erwan la șaptesprezece ani, l-am Îmbătrînit printr-un program de modificare a trăsăturilor și am Înlocuit culoarea albastră a irisului cu una cenușie. Cu mici aproximații, iată cum ar arăta fiul dumneavoastră astăzi. Asemănarea cu Ryan era uimitoare, chiar dacă scriitorul nu avea pungile acelea sub ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
un Împrumut, muncești câțiva ani și rezolvi. În schimb, nu mi-ar sluji la nimic să mă deghizez În marginal: nu sunt destul de tânăr, nici destul de frumos, nici destul de cool. Îmi cade părul, am tendința să mă Îngraș; iar pe măsură ce Îmbătrânesc, devin tot mai angoasat și mai vulnerabil, semnele de respingere și de dispreț mă fac să sufăr tot mai mult. Pe scurt, nu sunt destul de natural, adică destul de animal - iar asta e o tară iremediabilă: orice aș spune, orice aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
se lansa tot timpul În justificări intelectuale ale pornografiei, ceea ce devenise insuportabil. În plus, Îl costa scump, ea se obișnuise de la filmări cu Rolls-urile Închiriate, cu mantourile de blană și cu toate acele tinichele erotice de prost-gust pe care el, Îmbătrânind, le suporta din ce În ce mai greu. La sfârșitul lui ’74, fu nevoit să vândă vila din Sainte-Maxime. Câteva luni mai târziu, Îi cumpără lui Bruno o garsonieră lângă grădina Observatorului: o garsonieră superbă, luminoasă, liniștită, cu o vedere degajată asupra orașului. Chemându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
În vila sa de la Big Sur, a putut să discute cu Allan Watts, Paul Tillich, Carlos Castaneda, Abraham Maslow și Carl Rogers. Ceva mai târziu, avu chiar privilegiul să-l Întâlnească pe Aldous Huxley, adevăratul părinte spiritual al noii mișcări. Îmbătrânit și aproape orb, Huxley nu i-a acordat prea multă atenție; totuși, lui di Meola, această Întâlnire avea să-i lase o impresie decisivă. Motivele care În 1970 l-au făcut să plece din California și să-și cumpere o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Încă din anii 70; astăzi, avem un jacuzzi și masaje. E un loc plăcut, dar cam trist; e mult mai puțină violență decât afară. Ambianța religioasă ascunde Întrucâtva brutalitatea raporturilor dintre sexe. Sunt totuși femei care suferă, aici. Bărbații care Îmbătrânesc În singurătate sunt mai puțin de plâns decât femeile aflate În aceeași situație. Bărbații beau vin prost, adorm și le pute gura; apoi se trezesc și o iau de la capăt; mor destul de repede. Femeile iau calmante, fac yoga, consultă psihanaliști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
și se așeză pe malul lacului. Bruno inspiră profund, se sili să nu ejaculeze. Christiane Îi surâse; soarele Începea să Înfierbânte. Bruno știu că a doua săptămână la Loc va fi foarte plăcută. Poate chiar se vor revedea, poate vor Îmbătrâni Împreună. Din când În când, ea Îi va dărui un scurt moment de fericire fizică, vor trăi amândoi declinul dorinței. Câțiva ani vor trece așa; apoi va fi sfârșitul, vor fi bătrâni; comedia amorului fizic va fi, pentru ei, Încheiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
nu participa la nici un atelier. Mai mult, zise ea, simțea un fel de scârbă pentru activitățile astea schizofrene. Poate sunt cam dură, adăugă ea, dar le cunosc pe aceste șaizecioptiste trecute de patruzeci de ani, practic sunt una dintre ele. Îmbătrânesc În singurătate, vaginul lor e aproape mort. Vorbește cu ele cinci minute, ai să vezi că nu cred o iotă din poveștile astea cu chakra, cu cristale, cu vibrații luminoase. Se silesc să creadă, uneori chiar reușesc timp de două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
credea că menținerea unor relații familiale e de dorit, chiar și cu prețul unor mici sâcâieli. De aceea, ani de-a rândul, Își petrecuse Crăciunul cu mătușa Marie-Thérèse și cu bărbatul ei (un ins de treabă și aproape surd), care Îmbătrâneau Împreună În căsuța lor din Raincy. Unchiul continua să-i voteze pe comuniști, refuza să meargă la liturghia de Crăciun și de fiecare dată se lăsa cu tărăboi. Bându-și lichiorul de gențiană, Michel Îl asculta pe bătrân vorbind despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
În sala de așteptare: pe scurt, Îmi dădea impresia că e un doctor bun. Cazul meu nu-l interesa prea mult, dar nu i-o reproșez - eram un caz Într-adevăr banal, eram pur și simplu un dobitoc frustrat care Îmbătrânea și nu-și mai dorea nevasta. Cam În aceeași epocă, Azoulay fusese solicitat ca expert În procesul unui grup de adolescenți sataniști care hăcuiseră și Înfulecaseră o handicapată mintal - era ceva mai palpitant, totuși. La sfârșitul fiecărei ședințe, mă sfătuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
fi decât insul de adineaori. În momentul când fata a Început să-și plimbe pieptul dat cu săpun pe burta mea, am avut o iluminare: tipul din cabina de alături, pe cale să-și facă un body body, era taică-meu. Îmbătrânise, acum chiar arăta ca un pensionar, dar era el, nu aveam nici o Îndoială. În același moment l-am auzit cum ejaculează, cu un mic zgomot de vezică ce se golește. Am ejaculat și eu, apoi am așteptat câteva minute Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
zveltețea lui persistentă. Aveau patruzeci de ani, era greu de crezut. Totuși, ea nu mai putea avea copii fără riscuri de malformații genetice; virilitatea lui era mult diminuată, deja. În planul intereselor speciei, nu mai erau decât doi indivizi ce Îmbătrâneau, cu valoare genetică modestă. Ea Își trăise viața din plin; luase cocaină, participase la orgii, dormise În hoteluri de lux. Aflată, datorită frumuseții ei, În epicentrul mișcării de eliberare sexuală din anii tinereții, Annabelle suferise enorm din cauza acestei frumuseți - În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
spun. Dar... nu e ziua mea. Spre uimirea mea, toată lumea izbucnește în râs. — V-am spus c-așa o să se întâmple ! spune Trish încântată. Mi-a zis c-o să nege. — Să știi că nu e chiar așa de rău să îmbătrânești cu un an, spune Nathaniel cu un zâmbet care vrea să mă ațâțe. Acum asta e, acceptă evidența, știm. Bea-ți șampania și simte-te bine. Sunt total bulversată. — Cine v-a zis c-o să neg ? — Lady Edgerly, desigur. Trish
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Până una-alta, hai să Înnoptăm la oamenii ăștia. 19. - Te așteptam, Îmi zise Vindecătorul. N-aveai cum să duci vestea tuturor neamurilor fără să nu treci și pe aici. Pfuuuh... Credeam că ești mai bătrân. - Bătrân?! Când era să Îmbătrânesc, că n-au trecut nici măcar două anotimpuri de când am plecat din munții mei? - Două?! I-am arătat două degete. Cele două mâini. Cele două picioare. - Două, am zis. - Și acolo, În săculeț, ai două, Îmi făcu el cu ochiul, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
trăgea la malul lunecos. Spre dimineață, apăru și ultima luntre. Logon era palid și avea cearcăne, dar zâmbea precum un copil. Gheața Îi Înghețase În barbă și pe gene, ochii Îi erau roșii și abia mai răsufla, de ziceai că Îmbătrânise mult-mult, bietul de el. După ce s-a apropiat de mine, a mai privit o dată Îndărăt, peste Marea cea mare. Era cenușie și rece. Vântul ce bătea dinspre pământuri prinsese a se Înteți. Undeva departe, deasupra pământului, se zăreau lumini pâcloase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
marea asta, le spun pe dinafară Într-un cânt care Începe la răsăritul soarelui și care se termină tocmai la jumătatea nopții. Cică n-ajung să Învețe tot cântul decât după ce sunt oameni În toată firea. - Mda. Și după aia Îmbătrânesc și uită tot ce-au Învățat, se hlizi Logon. Aveam să aflu că În nopțile cu cer senin, celor ca Vishu le era mai ușor, căci se uitau numai În văzduh, după stele. Vishu, de pildă, știa atâtea animale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ei supradimensionat o face să arate plăpândă. Oricum, are o mutriță drăguță, englezească, și care privește mereu În sus. Cred că atunci când copiii se uită la ea, văd o față plăcută, Înțelegătoare... - Și deci care‑i baiul? - Baiul e că Îmbătrânesc. Toți oamenii Învățați comit aceeași greșeală - Își Închipuie că natura și solitudinea le face bine. Natura și solitudinea sunt o adevărată otravă. Bietul Battle și nevastă‑sa sunt deprimați de păduri. Asta‑i prima observație care se cere făcută. - Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]