4,343 matches
-
marile danii domnești și boierești ne au păstrat credința și limba. Azi, Academia Română, Liga pentru unitatea cu ltur ală a tuturor românilor, muzeul trecutului nostru, muzeul artelor,... își așteaptă încă pe marii dăruitori ai prisosurilor lor, pe marii iubitori de înălțare prin jertfă. Închei, stimate și iubite Domnule Președinte, cu nădejdea că darul meu modest, cuprinzând economiile un ei v ieți, întins din toată inima spre frământările idealiste ale Academiei Române, să poată aduce aminte celor mai înlesniți dintre frații noștri, că
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fizică nu are sens, e trecător sau amăgitor.” </citation> Portretizării Baboiene i-ași mai adăuga o mărturisire personală: am avut șansa vieții de a mă naște și a viețui în tumultul marilor zbateri ce a cuprins lumea în secolul XX: înălțarea fascismului și bolșevismului cu cruzimile lor - strivirea personalității umane și înzăgăzuirea ei în tiparele ideologice ale asupritorilor, cât și prăbușir ea t otalitarismului și revenirea la „drepturile omului”. Luat de curentul care nu iartă pe nimeni, am fost în mijlocul „viiturii
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din opera Rigoletto de Giuseppe Verdi. I-am văzut pe cei doi, cum au rămas proptiți în coada măturilor și au ascultat într-o tăcere deplină aria, până la sfârșit. După ultimele acorduri, în aer parcă plutea un aer mistic de înălțare sufletească, la care i-a dat glas Harpău-junior, ce aproape în șoaptă a zis: „Frumoasă melodie!". Spunea aceasta, aproape cu venerație un om care nu fusese niciodată la școală, pentru care Giusepe Verdi sau teoria relativității erau tot atât de necunoscute. Și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
absolută. DAMASC cea mai veche capitală în funcțiune: peste 3.000 de ani (este capitala Siriei). DEAL formă majoră de relief, cu altitudini de 200 - 800 m, cu fragmentare ce trece de 100 m adâncime, rezultată în urma unor mișcări de înălțare sau prin fragmentarea podișurilor joase. DEBIT cantitatea de apă (volumul) transportată de un fluviu sau râu printr-o secțiune a sa într-o anumită perioadă (m3/s); fluviul cu cel mai mare debit din lume este Amazonul (America de Sud): peste 200
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
din opera Rigoletto de Giuseppe Verdi. I-am văzut pe cei doi cum au rămas proptiți în coada măturilor și au ascultat într-o tăcere deplină aria până la sfârșit. După ultimele acorduri, în aer parcă plutea un aer mistic de înălțare sufletească, la care i-a dat glas Harpău-junior, ce aproape în șoaptă a zis: „Frumoasă melodie!”. Spunea aceasta aproape cu venerație un om care nu fusese niciodată la școală, pentru care Giusepe Verdi sau teoria relativității erau tot atât de necunoscute. Și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
lui. Și spre nenorocul și nefericirea noastră au reușit în cea mai mare parte. V-aș dori și vouă, celor care viețuiți pe aceste meleaguri în asemenea vremuri de lehamite, să simțiți măcar o dată în viața voastră sentimentul acela de înălțare sufletească, în care patria este mai presus de toate, în care să simți că trebuie să faci ceva, pentru ca țara aceasta să fie liberă și egală cu celelalte națiuni ale lumii. Poate pentru cei care deja a început să li
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
la minte trebuie însă recurs la mai multe cuvinte și la comparații, ca să nu disprețuiască ceea ce văd”. Partea a treia a părții teoretice este cu adevărat remarcabilă, un tratat consacrat personalității catehetului. Sunt sesizate aici șase motive ale lipsei de înălțare, de căldură, de însuflețire în catehizare (primele trei motive se află în firea catehetului, următoarea în catehumen, iar ultimele două în împrejurări externe. Pentru fiecare motiv, autorul dă și un remediu, astfel încât procesul de învățare să se desfășoare în condiții
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
verbelor la conjunctiv în toate enunțurile interogative (de exemplu: Ce să aștept să vie și ce să înțeleg) le conferă și un rol retoric, menit să sugereze inutilitatea oricărei așteptări. 7. Epitetul din structura Cu aripi adormite [...] lăstunii sugerează neputința înălțării, imposibilitatea zborului, deci absența elanului ascensional care impulsiona altădată eul liric și toți lăstunii idealurilor sale. În același registru al disperării se construiește și dubla metonimie pulbere și scrum. Substituind - pe baza unei relații logice - conceptul abstract de „gol existențial
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de apă / Și de foame de scrum / Stihurile deacum. Prin apelul la sfera senzorială este sugerată menirea poetului de a scrie nu numai despre lumina spiritului omenesc, ci mai ales despre limitele condiției sale de ființă biologică, despre căderile și înălțările omului, ființă imperfectă, vinovată. Stihurile fără an situează întrun prezent perpetuu, general valabil, setea de viață a omului și foamea lui de ardere până la mistuire. Secvența a treia readuce eul creator în centrul discursului, surprinzând actul trudnic al creației. Noul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și moartea. Eul liric apare întro dublă ipostază. Ca eu cunoscător, se raportează la Înalta Cumpănă a rațiunii, dar, purtat de elanul cunoașterii, aspiră spre sferele înalte ale cunoașterii totale, necuprinse de minte vreodată. Ca eu creator, se definește prin înălțarea din Pământurile realului spre ritmuri nepământene. Metafora porților vaste sugerează ideea că elanul creator deschide calea spre ilimitat, spre planul metafizic al entităților eterne ce reunesc atâtea existențe și tot atâtea morți. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Necesitatea cunoașterii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sale (cap. 3-6). Avva Avraam arată apoi că virtuțile sunt raționale, voliționale și sentimentale, astfel încât fiecărei părți componente a sufletului îi corespund virtuțile ei. La fel, rațiunea, virtutea și partea sentimentală au bolile lor specifice. Bolile rațiunii sunt: slava deșartă, înălțarea orgolioasă sau mândria, prezumția, cearta și erezia. Bolile voinței sunt: furia, nerăbdarea, tristețea, trândăvia, micimea de suflet, cruzimea, lașitatea și nerăbdarea. Bolile sensibilității sau sentimentului sunt: lăcomia, desfrânarea, arghirofilia, avariția și poftele vătămătoare și pământești. Rațiunea atinsă de aceste maladii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
dominației intelectuale italiene sau a strălucirii spaniole, tulburările interne din Anglia care o reduc la insignifianță pe plan extern, decimarea demografică a populației germane în urma Războiului de treizeci de ani. În aceste condiții, se creează un moment istoric prielnic pentru înălțarea franceză, după cum sugera Pierre Chaunu "Eclipsa lumii mediteraneene, eclipsa accidentală a Germaniei și Angliei asigură timp de o jumătate de secol hegemonia centrului, sau, eventual, hegemonia jumătății nordice a Europei, cu o densitate de 40 de locuitori/km2, a intens
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
unor opere originale, la fel de bune sau poate superioare și care să poarte amprenta individualității. De aceea, această ultimă frază a fragmentului citat dezvăluie adevăratele intenții ale teoreticianului german care nu a dorit aservirea literaturii sale, ci dimpotrivă a trudit la înălțarea acesteia. Soluția aleasă de el poate nu a fost cea mai fericită, având în vedere o anumită nepotrivire între spiritul clasic și cel german al începutului de secol al XVIII-lea, dar a fost deosebit de fructuoasă în mod paradoxal prin
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ca om lui Dumnezeu. Prin renunțarea la viața pământească, dăruindu-Se lui Dumnezeu pentru oameni, Se unește la maximum cu Dumnezeu și cu oamenii, sau Se unește cu Dumnezeu, având alături și pe oamenii care se vor uni cu El. Înălțarea pe cruce e începutul înălțării ca om la cer, sau e înălțarea spirituală ca om la cer, sau la Dumnezeu-Tatăl. (n. s. 1482, p. 780) 59 căci nu erau în stare să o priceapă 59. Dar celor mai cuminți le-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
renunțarea la viața pământească, dăruindu-Se lui Dumnezeu pentru oameni, Se unește la maximum cu Dumnezeu și cu oamenii, sau Se unește cu Dumnezeu, având alături și pe oamenii care se vor uni cu El. Înălțarea pe cruce e începutul înălțării ca om la cer, sau e înălțarea spirituală ca om la cer, sau la Dumnezeu-Tatăl. (n. s. 1482, p. 780) 59 căci nu erau în stare să o priceapă 59. Dar celor mai cuminți le-a dat putința să înțeleagă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dumnezeu pentru oameni, Se unește la maximum cu Dumnezeu și cu oamenii, sau Se unește cu Dumnezeu, având alături și pe oamenii care se vor uni cu El. Înălțarea pe cruce e începutul înălțării ca om la cer, sau e înălțarea spirituală ca om la cer, sau la Dumnezeu-Tatăl. (n. s. 1482, p. 780) 59 căci nu erau în stare să o priceapă 59. Dar celor mai cuminți le-a dat putința să înțeleagă că va pătimi din pricina tuturor și pentru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
erau în stare să o priceapă 59. Dar celor mai cuminți le-a dat putința să înțeleagă că va pătimi din pricina tuturor și pentru toți. Și socotesc că cineva va putea zice - și foarte drept - că moartea pe cruce este înălțarea în renume și în slavă. Hristos e preaslăvit și pentru aceasta, aducând omenirii multe bunătăți, prin care îi atrage pe oameni spre Sine, deci nu-i aduce altuia ca ucenici”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a fost condiția care a făcut pe Cuvântul întrupat în stare să Se aducă în mod deplin Tatălui, prin renunțarea la viața pentru Sine sau prin moarte. Dar aceasta a însemnat în același timp înlăturarea piedicilor ce stăteau în calea înălțării Lui, și în El și a noastră, la ceruri. (n. s. 74, p. 121) 61 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Numai rămânând trupul o vreme după moarte, ca trup mort, s-a putut vedea că moartea nu a fost urmată de o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
prin acea pârgă. Dar pentru ce n-a adus toată firea? Pentru că nu înseamnă că aduci pârga dacă aduci întregul, ci dacă aduci puțin, iar prin acest puțin faci să se binecuvinteze întregul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Înălțarea Domnului, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 161-162) „A adus, deci, Tatălui pârga firii noastre. Și așa de mult S-a minunat Tatăl de acest dar, și din pricina vredniciei Celui ce l-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Efes. 4, 9) și S-a suit mai presus de toate cerurile (Efes., 4, 10). Află cine s-a urcat sau ce fire s-a urcat și cum era această fire înainte de urcare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Înălțarea Domnului, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 162-163) „Oare ucenicii n-aveau ochi? Oare nu vedeau ce se petrece? Oare n-a spus Evanghelistul că S a înălțat în văzul lor? Pentru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au văzut că se despart de Mântuitorul, de dascălul Cel purtător de grijă, Cel iubitor de oameni, Cel blând, Cel bun? Cum nu s-ar fi mâhnit? Îngerii au stat deci ca să-i mângâie pe ucenici de durerea pricinuită de înălțarea Lui cu venirea Lui din nou. Acest Iisus, spune îngerul, care S-a înălțat de la cer, așa va veni. V-ați întristat, le spune, că S-a înălțat? Dar nu vă mai întristați! Va veni iarăși. Ca să nu facă ucenicii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
venit îngerii, ca să le mângâie tristețea. Aceasta este cea dintâi cauză a venirii îngerilor. A doua cauză, nu mai mică decât cea dintâi, este aceea pentru care îngerul a adăugat cuvintele: Care S-a înălțat. Care este, dar, cauza aceasta? Înălțarea la cer. Distanța era mare și puterea privirii noastre nu este în stare să urmărească un trup care se înalță până la ceruri. După cum o pasăre care zboară în înălțime se ascunde privirii noastre cu atât mai mult cu cât se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
tot astfel și trupul Acela, cu cât Se înalță mai sus, cu atât mai mult se ascundea, din pricină că slăbiciunea ochilor nu-l putea urmări până la o distanță așa de mare. Deci, îngerii au stat ca să-i învețe pe ucenici despre Înălțarea la cer, ca nu cumva să creadă că S-a înălțat la cer Ilie. Dar pentru că S-a înălțat cu adevărat la ceruri, de aceea îngerii au spus: Cel ce S-a înălțat de la voi la cer. Îngerii n-au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
când Iisus S-a înălțat, a lăsat peste ucenici daruri; n-a făcut numai un profet, ci mii de Elisei; dar, mai bine spus, cu mult mai mari și mai străluciți decât Elisei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Înălțarea Domnului, V, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 167-168) „Mai înainte, când mă uitam la cer și mă gândeam la puterile cele fără de trupuri, vedeam mai bine nimicnicia noastră din comparația cu puterile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
învierii, dacă nu i-a precedat faptul morții. Tăgăduind, așadar, pe Cel Ce a pătimit și a murit, tăgăduind și pe Cel ce a înviat din morți, însemnează că tăgăduiești și pe Cel ce S-a înălțat la cer, fiindcă înălțarea fără înviere nu putea să fie și cel ce nu crede în înviere, nu poate crede nici în înălțare, precum spune apostolul: Cel Care S-a pogorât, Acela este Care S-a suit. Așadar, după tine Domnul Iisus Hristos nici
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]