2,843 matches
-
comeseni și nuntași, când se mergea la ei cu închinatul, voiau să li se cânte același cântec. Și a ieșit din cauza asta un fel de busculadă acolo. Că lumea n-a înțeles. Trebuia să se termine treaba asta doar cu închinatul meu. În fine, au schimbat muzica, ca să-i tempereze și să nu mai ceară Deșteaptă-te române, și au cântat o sârbă. Oamenii s-au prins în sârbă, și eu odată cu ei. Cum pe peretele căminului cultural erau portretele tuturor
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Cele mai vechi știri le avem în actele de scutiri acordate mănăstirilor. Ele fiind primele așezăminte organizate în țară, avându-și de ctitori Domni, ele vor căpăta privilegii de la domni de a li se da lor anumite venituri pe satele închinate lor și voievodul donator nu uită să înșire anume ce scutiri dă mânăstirilor, înșirând dările ce satele nu vor avea a plăti domniei" - explică profesorul. Explicație cu temei pentru că scriind „Cronica Hușilor" ... Melchisedec din astfel de documente avea să ne
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la 1864 situația proprietății rurale în România era următoarea după unele surse: teritoriul cultivabil se întindea pe 7 milioane hectare, repartizate pe proprietari: un milion hectare aparțineau moșnenilor sau răzeșilor, încă din timpurile vechi; 775.000 hectare le aveau mănăstirile închinate; 922.0 ha erau ale bisericilor și mănăstirilor pământene; circa 412.0 ha - așezămintelor de binefacere, comunelor. Restul de aproape 4 milioane ha aparțineau familiilor boierești. Deci țărănimea poseda doar a șaptea parte din pământul cultivabil al țării. Mic era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
avea mai largă decât moșia, vorba aceea, inima, mare cât o tară... cât țările românești la un loc". (din „VasluiCapitala „Țării de Jos" în presa vremii - 18752005", Tipomoldova Iași, p. 445-446). „Theodor Vârnav și Tecuciul" își intitulează G. Ursu medalionul închinat celui care, la FloreștiTutova, „a învățat buchile moldovenești" de la preotul satului, anume Constantin, „carele câteodată pe lângă trasul de urechi, ne hrănea cu colaci de la biserică", scrie Vârnav în „Tecuciul literar", Bârlad, 1943, iar biograful lămurește lucrurile: „Preotul-învățător îi sfătuise pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Roset, Iorgu Vârnav, Dimitrie Donici, Petrache Carpu, Dimitrie Văsescu, Micu Străjescu, Alecu Trifan, Iancu Sturdea, Grigore Tufescu și supleanți: Gheorghe Săvescu, Dimitrie Roșcanu, Vasile Solomon, Costache Sofronie, Ioan Racoviță. Urmare a nepăsării foștilor egumeni greci de la mănăstirile ce se ziceau închinate - nu numai față de inscripțiunile, vesmintele, clopotele, pietrele mormintelor istorice și portretele fondatorilor ce se aflau zugrăviți în lăuntrul acestor sfinte locașuri - ci și față de nerăspunderea de acareturile proprietăților foste ale mănăstirilor și stabilimentelor, se publica lista proprietăților pentru care urma
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
suma de 600.000 lei; încât această listă civilă, făcând proporția micilor venituri a țării este cu mult mai mare decât lista civilă a celor mai mari suverani ai Europei". În Proclamație se prevedea „înturnarea către stat a averilor mănăstirilor închinate la locuri străine" Kogălniceanu subliniind: „Toate averile dăruite de către evlavioșii noștri Domni locurilor de jos sunt condiționate. Ținerea de sobor, de școli, de spitaluri, de case de nebuni, de mese pentru săraci, aceste sunt principalele condiții, din care însă niciuna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Colaboratorul cel mai de frunte al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Kogălniceanu, este coautorul celor mai mari reforme care au făcut gloria lui Cuza - secularizarea averilor mănăstirești (1863), prin care a cincia parte din pământul țării care fusese înstrăinată prin mănăstirile închinate a fost redată țării, devenind proprietatea statului; împroprietărirea sătenilor clăcași prin legea rurală din anul 1864, decretată în urma loviturii de stat din 2 mai 1864, care a dat țării „Statutul" și „Așezământul electoral", votată prin plebiscit, ca prima Constituție și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și școala. Din istoria operelor sociale catolice în România, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Doboș, Dănuț, Bortoș, Eugen (editori), Parohia Catedralei "Sf. Iosif" din București, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, 2005. Doboș, Dănuț, Despinescu, Anton, Episcopul Anton Durcovici, o viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Sapienția, Iași, 2002. Doboș, Dănuț, Văcaru, Silviu (coord.), Hălăucești, sat de veche tradiție cultural- religioasă, Sapienția, Iași, 2004. Doboș, Fabian (editor), Săbăoani file de istorie, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Domenach, Jean-Marie, Propaganda politică, Editura Institutul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
p. 105. 478 În acel moment, Anton Durcovici se afla "internat" la Galați, în calitate de "presupus inamic", după arestarea de către Siguranță (alături de alți preoți catolici), în ziua intrării României în război. 479 D. Doboș, A. Despinescu, Episcopul Anton Durcovici. O viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Editura Sapietia, Iași, 2002, p. 44. 480 Unul dintre evenimentele prezentate a fost cel al execuției prelatului papal, monseniorul Constantin Budkiewicz în Rusia, de către bolșevici la 1 aprilie 1923, chiar în ziua de Paște. Execuția sa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Buletinul Istoric, nr. 3, Editura Presa Bună, Iași, 2000. 537 Dănuț Doboș și Eduard Lucaci, "Documentule inedite cu privire la Episcopul Anton Durcovici", în Pro Memoria, nr. 2/2003, București, pp. 233-249. 538 D. Doboș, A. Despinescu, Episcopul Anton Durcovici. O viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Iași, 2002. 539 V. Dancă, " A. Durcovici și neotomismul în România", în Pro Memoria, 3/2004, București, pp. 127-141, "Monseniorul Anton Durcovici. Pastorația intelectualilor din București între 1936 și 1940", în Parohia Catedralei Sf. Iosif din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
conducătoare și, îndeosebi, ale moșierimii”. în 1966 este scoasă de sub tipar o carte a lui Z. Ornea consacrată junimismului. Despre cum a luat naștere această primă monografie apărută în comunism, aflăm abia două decenii mai târziu în cartea aceluiași cercetător închinată principalului reprezentant al „Junimii” - T. Maiorescu. Aceste mărturisiri, pe care le cităm in extenso, parcă sfidau dictatura în care încă trăiam în 1986 și ne dezvăluie nu doar laboratorul elaborării unei cărți, ci și mecanismele cenzurii și autocenzurii într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
importante consecințe negative”). între 1967 și 1970 au apărut mai multe articole, dar puține studii, cum ar fi cele semnate de O. Cotruș și M. Drăgan. La 130 de ani de la nașterea criticului „Junimii” a fost tipărită și prima monografie închinată acestuia după aproape trei decenii. Ea aparține lui N. Manolescu (Contradicția lui Maiorescu, Editura Cartea Românească), un critic literar ce abia împlinise 30 de ani și care, în ciuda respingerii ei ca teză de doctorat, a avut un mare succes, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și Relațiile ruso-române (120 p.) scrise de Nicolae N. Petrașcu și Gheorghe Gh. Bezviconi, pe care C.C. Giurescu le prezenta astfel: primul „e o prezentare sintetică a marelui nostru vecin, sub raport geografic, juridic, administrativ, economic, social și cultural”, celălalt - “închinat generalisimului Stalin și M.S. Regelui Mihai I - este o încercare de a schița trecutul relațiilor ruso-române”. Subliniez faptul că directorul Institutului de Istorie Națională din București se arăta favorabil orientării prosovietice, după cum o vor dovedi și scrierile sale ulterioare. Personajul-revelație
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
săptămâni au avut loc în regiunile Barania, Samodi și în alte locuri”. La 19 decembrie 1955, într-unul din teatrele principale de la Budapesta, „Vigszinhaz”, în prezența câtorva membri ai Biroului Politic al CC al PMU, a avut loc o serată închinată culturii minorităților naționale din Ungaria. A fost schimbată conducerea Uniunii Democrate a Slavilor Sudici din Ungaria, componentă a Frontului Popular din Ungaria și care după 1948 a servit drept instrument important în propaganda antititoistă a regimului Rakosi. Emigranții iugoslavi kominformiști
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
familie/colecție în care se consumă o dragoste cu năbădăi, o imposibilă iubire. Am scris corect "amor", "dragoste", "iubire". Liniile unduioase, nonșalante, mai mult chemătoare decât provocatoare, și adaosurile, completările necesare de forme sunt, toate, strofele unui poem-fluviu sau poem-haiku închinat trupului. Explicabil ce artist adevărat ar ignora farmecele insolente/insidioase ale trupului feminin? Îndată ce le vezi, înfățișările remodelate de Dragoș Pătrașcu deschid, acum în auzul interior, "colecția" cu muzică de jazz. Am deschis cu adevărat colecția la masa de montaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lucrătorilor. D.V. Eu rămân, că așa am fost educat, și nu am nici un chef să mă trădez (râde). Mai cred în Eminescu, încă... (Emisiunea "Interviul săptămânii", TVR Iași, ???????) Dan Hăulică Dan Hăulică este un boier al gândului și al faptei închinate actului artistic. Discursul său despre imaginea plastică, ce se constituie ca o eflorescență de idei și metafore, harul, știința, diplomația cu care a organizat colocvii, retrospective, simpozioane și, mai ales revista "Secolul XX", rămasă o instituție păstrătoare a valorilor spirituale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
000 de oameni, câte 1000 de vizitatori pe zi. L-am urmărit de-a lungul anilor, i-am făcut o expoziție la Paris, am revenit, l-am adus la Putna cu desene cu proiecții, o întreagă ideație în jurul unui monument închinat lui Eminescu. Nu un Eminescu biografic, văzut după convenția secolului XIX, ca un domn în redingotă, ci proiectat în absolutul ideii. Toate aceste lucruri m-au obligat să revin cu o mare plăcere, și să-mi îmbogățesc imaginea despre artiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
este: un tipar mental. A.V. În încheierea acestei discuții, foarte interesante cel puțin pentru mine, spuneți-mi ce volume reprezintă noutatea preocupărilor Dumneavoastră? D.H. Pun la punct o serie de volume care fac o sinteză asupra artei contemporane, volume închinate unor pictori de mare putere, despre care nu se scrie destul. De exemplu, am lansat un album Ion Pacea la Paris, și fac o nouă carte despre el. Apoi, despre Bernea, despre Apostu o carte nouă. Deci, artiști care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
-o așa, "Editura Poetului"... E.B. "Editura Poetului"... Mă rog... A.V. Vă întreb și pe Dumneavoastră, îl întreb și pe Ioan Holban: care sunt temele poeziei lui Emil Brumaru? Prea deschid cărțile sale, la întâmplare, și dau numai peste ode închinate femeii!... E.B. Păi, știu eu, mi se pare normal, doar n-o să scriu acum ode închinate bărbaților... A.V. Cum vreți... (se râde). Dar Dumneavoastră n-ați intrat în Europa?... E.B. Am intrat, am intrat, domnule, și în NATO, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
îl întreb și pe Ioan Holban: care sunt temele poeziei lui Emil Brumaru? Prea deschid cărțile sale, la întâmplare, și dau numai peste ode închinate femeii!... E.B. Păi, știu eu, mi se pare normal, doar n-o să scriu acum ode închinate bărbaților... A.V. Cum vreți... (se râde). Dar Dumneavoastră n-ați intrat în Europa?... E.B. Am intrat, am intrat, domnule, și în NATO, și în Europa... În NATO am intrat foarte ciudat. A doua soție, Tamara, cam prin 2003, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ascundă, nici să îl relativizeze ca semnificație. România a acționat activ, în ultimii ani, în sensul îndreptării greșelilor trecutului. Astăzi, la a treia comemorare națională a Zilei Holocaustului, avem satisfacția de a putea pune piatra de temelie a unui monument închinat memoriei victimelor acestei cumplite tragedii a secolului XX. Memorialul Holocaustului reprezintă, totodată, onorarea unei recomandări formulate de Comisia de Studiere a Holocaustului în România, prezidată de profesorul Elie Wiesel, și demonstrează hotărârea autorităților române de a pune în practică acele
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
care va fi responsabil cu reunirea și publicarea documentelor legate de Holocaustul românesc și, de asemenea, cu promovarea activităților educative despre Holocaust. Pentru a-i omagia pe cei care au pierit în Holocaust, suntem ferm hotărâți să ridicăm un monument închinat Holocaustului din România, care sperăm să fie dezvelit cu ocazia comemorării Zilei Holocaustului în România, pe 9 octombrie. Mai mult, Ministerul român al Culturii lucrează în prezent la un proiect de înființare a unui Muzeu al Holocaustului în România. Deși
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Gheorghe Grigurcu Ion Cristofor (n. 1952) ne oferă o foarte consistentă cercetare închinată lui Aron Cotruș, al cărei miez îl constituie, așa cum se cuvine, evaluarea poeziei acestuia. în ce măsură poetul care, în interbelic, se bucura de-o popularitate la superlativ, atrăgînd publicul aidoma unui magnet la "șezătorile" literare la care participa, ne mai poate
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
în timp și în spațiu, menirea ediției radiofonice. Magda Duțu în calitate de producător, Atila Vizauer în calitate de redactor, Patricia Prundea și Milica Creiniceanu, în calitate de regizor muzical și de studio, au însoțit cu credință echipa protagoniștilor acestui unic în felul său scenariu radiofonic, închinat memoriei uneia dintre cele mai pregnante personalități artistice ale artei românești, ale artei mondiale în secolul trecut.
Enescu - 50"... istorie și legendă" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11414_a_12739]
-
celebrul sur le pont d’Avignon... și habar n-aveam ce înseamnă asta, unde se află și, cu atît mai mult, dacă am să calc vreodată pe acolo. În 1996, priveam din apropierea podului fără un capăt spectaculosul joc de artificii închinat Zilei Franței. Am petrecut la Avignon o lună de vis în care trupul meu a inhalat teatru prin toți porii, iar mintea mea s-a încărcat de miracolul acestei arte la fiecare pas. Zi și noapte. Am trăit în mijlocul acestui
Visul unor nopți de vară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13644_a_14969]