4,859 matches
-
fi vorba. Trebuia să așteptăm să se însereze. Așa învățasem că "trebuie". Respectarea datoriei care ne revenea în cadrul familiei era prima formă de seriozitate impusă de tradițiile din Lisa. De altfel, nici părinții nu se așteptau să coborâm. Poate, se îngrijorau, uneori, văzând cum se întuneca la munte cerul, dar credința că tot ce fusese "scris" să se întîmple se va întîmpla avea rădăcini adânci. Zilele nu erau nici vesele, nici triste, și, probabil, se desfășurau după un ritual ce dura
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
și că ea era foarte aproape de acea limită. "Ce vrei să spui?" am întrebat-o. Mi-a zis, evaziv: "Nu toată lumea are tăria să reziste, Luca". "Să reziste la ce?" i-am întors vorba, agasat. Ea a rîs: " Nu fi îngrijorat, iau asupra mea dilema care, probabil, te preocupă". Am bănuit la ce se referea. La faptul că un medic n-ar trebui să-și permită să întrețină relații cu o pacientă. Și m-am enervat. I-am amintit ce-mi
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
tușea, Julius era furios și Își ținea mîinile lipite de corp, iar Vilma Încă mai scuipa fire de țărînă. Era supărată că-și murdărise uniforma de sărbătoare și se gîndea la ce-o să spună majordomul, dar În același timp era Îngrijorată de tusea Cinthiei, pe care tocmai o cuprinsese un nou acces, de cîte ori i-am spus doamnei, tușește din ce În ce mai tare, doamnă, să-i dăm o doctorie, dar cum putea ea să priceapă lucrurile astea, doamna era mereu grăbită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Întorcîndu-se din cînd În cînd să-i privească: cîtă bătaie de cap Îi dădeau copiii ăștia doi, mereu neastîmpărați, mereu bolnavi, seara asta o să rămînă acasă, n-o să iasă nicăieri, o să-l cheme la telefon, fiindcă de data asta era Îngrijorată de sănătatea Cinthiei. Copiii mai mari nu-i dăduseră atîta bătaie de cap, ăștia creșteau fără tată, lăsați În grija guvernantelor și a majordomilor, era inevitabil, desigur și mai apoi erau atît de delicați, foarte inteligenți, dar atît de delicați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
am spus că tu știi să citești destul de bine, dar ea nu mă crede și spune că te joci tot timpul În caleașca și În livadă cu majordomii și cu Vilma. Să fii cuminte pînă ne Întoarcem, fiindcă mămică e Îngrijorată din pricina ta. Eu mă simt foarte bine. SÎnt mulțumită. Vorbesc englezește cu infirmierele și cu doctorul. SÎnt aici trei doctori și vin tot timpul să mă vadă. Eu Înțeleg foarte bine tot ce-mi spun și acum cînd le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
au așezat pe capra trăsurii, pentru lectura zilnică din Tom Sawyer. Astăzi n-o să le ceară nimeni să facă liniște, căci Carlos plecase după croitoreasă și caleașca era goală. Totuși el nu prea asculta ce-i citea Vilma, era foarte Îngrijorat la gîndul că o să meargă la școală, voia să și-o poată Închipui, cum o fi? se Întreba, cînd deodată strigătul Nildei Îi Întrerupse firul gîndurilor, anunțînd că sosise doamna Victoria, croitoreasa. Victoria Santa Paciencia, așa i se spunea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Lucas făcu stop cu mîna și declară solemn că sosise momentul să termine cu femeia asta, s-o lase În seama lui, sălbaticele astea de multe ori iau droguri și Înnebunesc. Explicația o puse pe gînduri pe Susan, care era Îngrijorată mai ales pentru Julius; Își aminti că el Îi povestise mai de mult cîteva Întîmplări Înspăimîntătoare și de bună seamă că i le citise Nidla În ziarele de scandal și senzație. Nu-i spuse nimic lui Juan Lucas, dar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de sfîrșit de an, sau care, la ora siestei sau a unui coniac care te moleșește după o partidă de golf, vine să-și asculte copilul cîntînd un preludiu de Chopin. Un bărbat care știe cine e Roșcova și e Îngrijorat fiindcă Îl persecută pe băiatul lui nu e un bărbat adevărat. Așa gîndea și simțea Susan, mai frumoasă și mai fermecătoare decît toate celelalte mame, fiindcă vorbea cu naturalețe o spaniolă presărată cu cuvinte englezești; așa se gîndea Julius și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
datele furnizate de ei - devin mai puțin clare pe lună ce trece. Bănuiesc că am căzut victimă unei propagande pregătite cu atenție. Dacă așa stau lucrurile, faptul că cineva a fost destul de perspicace să-mi intercepteze canalele de informație, mă îngrijorează. Desigur, acestea sunt numai bănuieli, dar pare indicat să-i punem pe oamenii tăi să facă cercetări, ținând cont permanent că este posibil ca sursele informațiilor actuale să fie îndoielnice. Al dumitale servitor și nepot credincios, Clane Referirile la agenții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
lupta navelor. Dar fluxul de energie așteptat, îndreptat în sus, nu avu loc. Nava lui mică nici măcar nu se înclina, deși aceasta era reacția minimă atunci când două surse de energie atomică operau pe o linie de gravitație. Eforturile apărătorilor îl îngrijorau pe Clane. Czinczar era, desigur, conștient, de data asta, că dușmanul lui știa mai mult despre metalele zeilor decât el sau tehnicienii lui. Dar ar fi fost regretabil dacă ar fi tras concluzia, din acțiunile acestei singure nave, că înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
Mark. Ne vedem mâine? spuse ea, dorindu-și să închidă telefonul. Timp de o clipă doar, el nu răspunse. N-o credea. Ea închise ochii și începu să se legene. Trecutul ascuns sub podea, așteptând să ia foc. Daniel se îngrijoră. Totul e în regulă? Vrei să vin acolo? Cu cine vorbești? întrebă Mark, materializându-se în ușa livingului, fluturând un prosop în față și stropind covorul auriu mițos. Ți-am spus să nu iei legătura cu nimeni. Ne vedem mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Altul apucă-n cealaltă; În inimi bezne, noroi pân’ la glezne Și dragostea dusă pe baltă. 1995 Enigmatic e cuvântul Încerc, totuși, să mai visez... Gândul îmi spune să nu-mi pese... Ceva misterios se țese: și totuși, nu mă-ngrijorez. Geamu-i opac, zarea e mată nevoia de lumină e acută, fruntea mai adâncește-o cută, intuiția mai pune o spiță la roată. În piept călătoriile-s discrete, aici, toți factorii converg; pe creste zările își șterg ochii de ceață pe-ndelete
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
am spus mare lucru despre mine, dar tu ai înțeles, probabil, că teoriile și eseistica de mai sus sunt un Ersatz pentru vaietele de care vreau să te protejez. Cu drag, L.M. Berna, 13 aprilie 20... Draga mea dragă, Sunt îngrijorat pentru că se apropie termenul și știu că te afli la o oarecare distanță de spital, înțeleg că ai vrut s-o ai aproape pe mama ta care te poate ajuta în aceste momente, știu că e și soțul tău cu
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
așa a dovedit-o superba prelungire a depresiei post partum, care la mine a ținut mult mai mult decât aș vrea să recunosc. La nașterea Mirei, doi ani mai târziu, eram pregătită să le dau socoteală celor care mă întrebau îngrijorați „cum s-a întâmplat? A fost un accident?“. „Niciun accident. De fapt, îmi doresc trei copii.“ Reacțiile negative variau de la reținere politicoasă la lovituri directe : „nu ar fi trebuit să faci copii dacă vrei să faci carieră universitară!“ sau „gata
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
scînteietoare a eleganței orășenești, privea afară, strîngînd cu mîna ei mică, Înmănușată, geamul și purtînd pe chip o tristețe studiată. În timp ce privea, șoptea Întruna tăios și monoton: — Repede, repede! Mai repede! În fața ei, șoferul Își vedea de treabă tăcut. Era Îngrijorat, dar nu putea să-și arate neliniștea. Poate că-și spunea: „Dumnezeule! Trebuie s-o duc cît mai repede de-aici! Ce-o să zică el, dacă o să-i povestească? Eu n-am nici o vină. Cu ce sînt eu vinovat de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
meu? — După cîte văd eu, zise tata, parcă ar fi cu mult deasupra. Cred că nici tu nu știi ce ți-ai luat pe cap. Tata era un om atît de minunat, că toată lumea Îl iubea. Domnul Gates era tare Îngrijorat În privința șoferului - acum totul pare așa de nostim cînd mă gîndesc -, nu știa dacă să-l pună la masă alături de membrii familiei și să-l considere ca pe unul de-al casei sau cum altfel să procedeze. Domnul Gates era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
trecut mult. Chiar În noaptea aia au scăpat din Închisoare. Au scăpat nevătămați toți cinci și nici unul n-a fost prins. „Ei, nu ți-am spus eu?“ - i-am zis. „Ce prost ai fost să crezi că Mel Porter era Îngrijorat de soarta lor. Acum Îți dai seama, nu-i așa?“ „Mă tem că ai dreptate“ - a zis. „Cred că asta-l frămînta: știa ce-o să se-ntîmple!“ „Sigur că știa“ - am zis. „Să n-ai nici o Îndoială!“ - ne-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
îndrepte către cealaltă dublură a ființei sale... de departe. Imediat, primi informații din memoria lui Gosseyn Doi privitoare la activitățile acestuia din ultimele minute. Apoi - brusc - contact direct! Schimbară impresiile rapid. Doi spuse: "Știu unde te afli. Așa că nu sunt îngrijorat încă." Gosseyn Trei răspunse: "În sfârșit pot să recapitulez situația ta. Am remarcat că singura navă dușmană discută încă despre pace, dar nici un străin n-a venit la bord. Și ceea ce se poate întâmpla pe nava Dzan din pricina acelor indivizi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
aveam pielea de găină, dar nu de la frig. Pantalonii mei scurți curați se închiseseră la culoare de la apă. M-am răsucit. Pe mal mama mea gesticula larg, dar nu foarte larg, pentru că nu voia să facă o scenă. Era doar îngrijorată pentru mine. M-am prefăcut pentru o clipă că nu o văd. Mi-am aruncat hainele pe uscat și am alergat de-a lungul malului apei. Mi-am aruncat brațele în apă, stropind în jur, nu pe cineva anume, simțind
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
și am auzit clopoțelul furios al tramvaiului. Vagoanele s-au șters de noi. Mama a rămas încremenită, suspinînd și tremurînd, după care și-a venit în fire. Pe refugiu, mi-a pus șosetele și pantofii. Probabil a aruncat o privire îngrijorată în direcția depoului de tramvaie, o privire implorînd iertare, pentru că acolo se afla tatăl meu. Cu mîna pe ceafa mea, mă împingea înspre casă, burta ei lovindu-se din cînd în cînd de mine. Nu-mi puteam imagina că ieșisem
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
braț ori a unui picior. Priveam gelos la echipajele experimentate, care între timp își reluaseră antrenamentul și ne depășeau fără efort. Sîmbăta, în mod special, era foarte aglomerat pe apă. Bărcile mai mari, de patru sau de opt, nu se îngrijorau deloc din pricina valurilor. Uneori se provocau unii pe alții la o cursă de o oarecare întindere, și puțin mai tîrziu un strigăt de triumf se ridica din barca învingătorilor. Schneiderhahn ne-a cerut să ne păstrăm privirea asupra bărcii noastre
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
visăm. Și acum eram în mijlocul ei, în stadiul în care pretendenții la titlu se separau de învinși. Scundul și tovarășul lui înalt vîsleau încă în dreptul nostru, remarcabil de lin. Cîștigaseră chiar un mic avans față de noi, dar încă nu mă îngrijoram de asta. Pe culoarul îndepărtat, deținătorii titlului nu dispăruseră complet din cîmpul meu vizual, semn bun. Vîrstnicii se luptau să recupereze, start precaut, într-o barcă pe care nu o cunoșteau întru totul, prevăzuți cu o doză de rutină pe
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
peremistă, zice următoarele sentențe memorabile: "na', ați văzut unde a adus țapu' țara românească, sărăcie că nu mai avem ce pune pe masă". Electoratul scufundat în farfuriile umplute cu supa galbenă, cu tăiței producție autohtonă, îi dă dreptate, clatină toți îngrijorați din cap. Las un timp să treacă, nu lung, și contraatac duios: "d-apăi", zic, "și domnu Iliescu dă țara la ruși, ați văzut cu firu' roșu". Masa electorală îmi dă dreptate: "da, da", zic, "am văzut", și clatină îngrijorați din
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
toți îngrijorați din cap. Las un timp să treacă, nu lung, și contraatac duios: "d-apăi", zic, "și domnu Iliescu dă țara la ruși, ați văzut cu firu' roșu". Masa electorală îmi dă dreptate: "da, da", zic, "am văzut", și clatină îngrijorați din cap. Pe urmă, chiar când la masă se aduc oalele cele mari cu sărmăluțe mărunțele, împodobite cu smântână ecologică, răsună replica întârziată a filialei peremiste, zice privindu-mă duios: "d-apăi, oameni buni, mai bine cu rușii, decât cu imperialiști
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
decât cu imperialiști americani și cu ungurii, ați văzut ce-au putut face sârbilor, că doar ni-s la zece kilometri de graniță ș-am auzit avioanele la Vârșeț". Masa electorală îi dă dreptate: "asta așa-i", zic, și clatină îngrijorați din cap. Tac nu multă vreme și, înainte de a veni tăvile cu fripturi de pui și de porc, contraatac (încalc toate democrațiile cu putință) și-i zic duios: "d-apăi", zic, "și Iliescu să aliază cu țiganii, orișicâtuși", zic; "mai bine
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]