2,635 matches
-
axioma celebrului filosof induce ideea că subiectul trăiește ignorându-se pe sine. El nu se cunoaște decât parțial, astfel că o întreagă parte din el îi rămâne străină. Fiecare individ adăpostește în el acest străin: inconștientul său. Inconștientul nu este înnăscut sau ereditar. El se construiește. Se formează și se transformă datorită evoluției individuale. A spune că inconștientul se formează istoric înseamnă a reafirma importanța a ceea ce trăim în elaborarea structurii psihice. Inconștientul se stabilește gradual, în funcție de istoria personală. În copilărie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
omenesc, ci o calitate anatomo-funcțională a aparatului locomotor. Ea permite individului să efectueze mișcări cu o mai mare amplitudine. Suplețea depinde de: mobilitatea articulară; elasticitatea musculară; centrii nervoși care condiționează tonusul muscular (Cojocariu, 2008, p. 44). Suplețea este o calitate înnăscută, totuși ea se poate educa prin exercițiu. Suplețea poate varia la diferite ore ale zilei. Dimineața este mai mică, la prânz și după încălzire mai mare. Antrenamentul zilnic menține suplețea, întrucât ea se pierde odată cu înaintarea în vârstă. * Volumul și
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
să înceapă a învăța și să învețe continuu. Este importantă susținerea sistemului de motivații cu care elevul vine în școală, deoarece procesul de învățare este mult facilitat dacă se bazează pe înclinațiile copiilor (Albu, 1971, p. 153). Pe baza dispozițiilor înnăscute, se formează treptat un sistem de motivare care se află în continuă dezvoltare. La început, acesta este variabil, însă pe măsură ce copilul înaintează în vârstă, devine tot mai stabil. 3. Transferul În general, învățarea se bazează pe transferul de cunoștințe de la
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
încearcă să explice necesitatea practicării exercițiilor fizice de către indivizi (Cosmovici și Iacob, 1998), considerăm că, în esență, aceasta este susținută de motivații psiho-sociale și fiziologice. Motivațiile psiho-sociale sunt (adaptare după Albu, 1971, p. 153): nevoia de mișcare, apărută din reacția înnăscută de orientare, care stă la baza curiozității; nevoia de repetare a activităților cunoscute - capacitatea de adaptate a omului la nou are anumite limite și de aceea prea multe schimbări pot provoca dezechilibre, privându-l de sentimentul siguranței. Așa se explică
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cf. 14.1.d) au preferat să se lase masacrați decât să încalce preceptul sâmbetei. Este interesant de semnalat că autorii clasici nu au înțeles nici implicațiile religioase și mai ales sociale ale sâmbetei; ei explicau existența sâmbetei prin trândăvia înnăscută a evreilor, probabil, un vechi exemplu de antisemitism (cf. 14.3.f). Se pare că dezbaterile pentru a stabili reguli acceptate de toți au continuat pentru mai multe secole. Ecourile sale s-au păstrat și în Noul Testament ale cărui texte
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în mod real și cu adevărat, de ce 3x5 este la fel cu 5x3, atunci el obține imediat convingerea automată, dar nu mai puțin captivantă și clară, că "este la fel" pentru toate celelalte numere. Cu toții avem, se pare, o abilitate înnăscută de a generaliza (umbre de-ale lui Chomsky din nou?). Funcția profesorului este să capteze atenția spre un caz concret special care ascunde (și, sperăm, în cele din urmă arată) nucleul dificultății conceptuale. Odată am folosit așa-zisa metodă Moore
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fiind convins că nimeni nu-i va descoperi ticăloșia lui și a celorlalți. De atunci minciuna lui este revelație în fața căreia nu poți decît să arăți deferență și respect. Ei uite că mie mi s-a zbîrtit moțul de mioritic înnăscut și am pus mîna pe ciomag să scot minciuna, viclenia și ticăloșia criminală din sufletele noastre! Dacă cei care cinsteau aceste iconițe i-au supărat rău pe iudei și pe criminalii cretini dintre Nea-muri, asta nu înseamnă că burzuluiala lor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în față un fals autentic, o imitație, e datorată inadecvării lui Mateiu la timpul în care căzuse, un timp al ridicării noroadelor ce trăiau tocmai printre imitații în material ieftin ale modelelor anterioare. Cu discernămîntul său recunoscut și cu un înnăscut simț al măsurii, Tudor Vianu va reliefa tocmai această discrepanță între timpul sugerat și timpul istoric: "Tineretul care crește acum nu va mai ști nici cum arăta la față și la port mîndrul și singuratecul om între două vîrste, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ciobănaș, cu trei fluiere, unul de soc ce zice cu foc, unul de os ce zice frumos și unul de fag ce zice cu drag. Apollo național.") pentru a concluziona că "suburbanii Bucureștiului au colaborat, natural și involuntar, cu geniul înnăscut al lui Caragiale"; poate că de aici decurge și ostilitatea vădită pe care o manifestă Caragiale în perceperea mediului românesc, observată deja de N. Davidescu, utilizarea doar peiorativă a sintagmei daco-român, parodierea necruțătoare a lui Alecsandri, Delavrancea sau Vlahuță pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
neîntreruptă cu marele său profesor Libaniu. Personalitate polivalentă, Sfântul Vasile a excelat ca nimeni altul în toate activitățile pe care le-a întreprins. A fost un preot de excepție, mare liturghisitor și prieten de nădejde, pedagog de clasă și organizator înnăscut (poate de aceea a fost numit de contemporani un roman printre greci), teolog profund și un adevărat om de știință. Toate acestea la un loc parcă nu întregesc portretul acestui ilustru bărbat al Bisericii. O muncă uriașă, desfășurată pe parcursul unei
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
se conjuga cu elegantă: a reuși cu elegantă, a seduce, a trata, "elegantă este o armă, o insignă, un obiect care atrage respectul, o scrisoare de recomandare" [Beauvoir 1998, ÎI, p.280]. Elegantă, grațiozitatea, siguranța și dezinvoltura nu sunt calități înnăscute sau ereditare. Ele se dezvoltă din plin doar în societatea înaltă. Pentru a intra în lumea bună, e nevoie de un anume stil, de o elegantă sofisticată: "La femme à la mode (...) c'est la reine de tous leș salons
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Comédie humaine, care stabilește între personaje mai mult legături sociale, în Leș Rougon-Macquart predomina legăturile de sânge. 80 "Omul fiziologic" al lui Zola vine pe urmele "omului natural" al secolului al XVIII-lea și are un numar întreg de proprietăți înnăscute, dar cu toate acestea mai este determinat și de mediu și de împrejurări. Concepția permite, cum observa N.Melic-Sarchisova [p.26-27], cercetarea psihologiei personalității mai argumentata din punct de vedere științific decât o făceau predecesorii săi. Pe urmele lui Flaubert
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cărei unitate trece în fața multiplicității constituenților săi. Sunt evidente însă operațiile logice pe care le presupune conceptul personalității energetice, așa încât numai pornind de la acesta putem recunoaște, în structura formei finale a energiei, și conținutul aptitudinal ca modelare a fondului psihofizic înnăscut și principiul ordonator al aptitudinilor specifice unei munci, anume idealul. Determinismul prin finalitate are o prezență suverană în realitatea personalității energetice. Ceea ce reglează acordul fondului psihofizic cu idealul în vederea formării aptitudinilor este activitatea cu finalitate, munca. C. Rădulescu-Motru face din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din acest punct vedere, calitatea cea mai complexă. Mult timp s-a considerat că viteza mișcărilor în sport constituie, în mare parte, un rezultat al procesului de instruire. Astăzi este unanim acceptat faptul că viteza mișcărilor omului este mai mult înnăscută decât dobândită, și se bazează pe o zestre ereditară, pe un program genetic primit de individ încă de la naștere. Din această perspectivă, când vorbim de viteză, vorbim despre “potențialul de viteză” al individului, punct de vedere crucial pentru conceperea programului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Odată cu creșterea încărcăturii și a duratei efortului, scade frecvența mișcărilor, creșterea forței musculare constituind o premisă pentru dezvoltarea vitezei, dar această relație poate să opereze și invers. Pentru antrenorii dezvoltarea sprinterilor vitezei, aptitudine de mare psihomotrică performanță, mai mult înnăscută decât dobândită, reprezintă un aspect care pune de fiecare dată semne de întrebare. Pentru a putea contribui la alegerea mijloacelor ce se pot utiliza în creșterea indicilor de manifestare a vitezei, în general în cadrul antrenamentelor pentru sprinteri, vom selecționa și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
și experimentului, reușește să demonstreze existența reală a sufletului ca o componentă imaterială a ființei viețuitoare, ca parte a dualității materie-spirit invocată încă din antichitate. În anii 30 ai secolului al XX-lea ethologiștii considerau că este vorba de comportamente înnăscute, plecând de la instinctul păsărilor de a-și construi cuibul, sau instinctul peștilor de a migra în apele dulci pentru a se înmulți. Prin urmare și omul, ca toate mamiferele superioare de altfel, are tendința naturală de a se comporta conform
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de la instinctul păsărilor de a-și construi cuibul, sau instinctul peștilor de a migra în apele dulci pentru a se înmulți. Prin urmare și omul, ca toate mamiferele superioare de altfel, are tendința naturală de a se comporta conform instinctelor înnăscute. William James (150) descrie 17 instincte ce stau la baza comportamentului uman și anume: imitație, rivalitate, agresivitate, simpatie, vânătoare, frică, acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie, curățenie, religie, dragoste și instinctul matern. Descoperirea reflexelor condiționate prin stimuli asociați (Pavlov
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
antichității, Platon și Aristotel, comparându-le viziunile și soluțiile sociale pe care aceștia le propun. Astfel în viziunea lui Platon (Republica) statul se naște ca o necesitate, întrucât trebuințele individuale se rezolvă mai ușor în comun, în plus satisface sociabilitatea înnăscută a omului. Viziunea lui se transformă însă în utopie atunci când propune ca soluție suprimarea familiei, suprimarea proprietății și abandonarea bolnavilor și handicapaților. Toate bunurile în statul lui Platon sunt comune, individul neavând decât posesia propriului corp. Or proprietatea este o
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
din timpul trecut, si infinit de înfricoșător [...] Le cunoaștem doar că amintiri [s.n.]33. Deocamdată, Omul trebuie să se mulțumească cu "licăriri slabe, nedeterminate" (faint indeterminate glimpses)34 (intuiții, vise) ale acestui mister la care participă. Totuși, mănat de aspirația înnăscuta spre unitatea cu divinul, el își construiește, cu efort, drumul înapoi spre adevărată regasire de sine, rupând cercul existenței terne, materiale și privind în adâncurile propriei ființe 35. În felul acesta: "Fiecare suflet se dovedește, cel putin "în parte, propriul
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
da apoi expresie sintetică - este limbajul specific geniului, în doctrina estetică kantiana, sursa principala a doctrinei romantice: [geniul 1) este talentul de a produce ceva, pentru care nu poate fi stabilită vreo regulă, ceva ce nu presupune o anumita îndemânare înnăscuta și care poate fi apoi învățată potrivit unei reguli anume; prin urmare, originalitatea trebuie să fie caracteristică lui primară. 2) ca să nu fie doar niște nonsensuri originale, produsele lui trebuie să fie, în același timp, modele, i.e., exemplare; deși ele
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
o neînțelegere, în această privință, care a generat dezbaterea dintre realism și idealism, în arta. Artă nu este decât viziune, o viziune mai directă a realității [s.n.]. Dar aceasta puritate a percepției implică o ruptură cu convenția utilă, un dezinteres înnăscut și localizat al simțurilor și al conștiinței, în sfârșit, o anumita imaterialitate a vieții, ceea ce, din totdeauna, numim idealism. Am putea astfel spune, fără a ne juca cu sensurile cuvintelor, ca realismul există în opera, iar idealismul în suflet și
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Deși există anumite inclinații și înzestrări înnăscute în fiecare dintre noi, creativitatea poate fi învățată și dezvoltată. Aceasta nu se poate realiza însă dacă sistemul pedagogic dominant este unul care accentuează conformismul și reproducerea servila a informațiilor transmise de educator. Conceptul de creativitate, unul dintre cele mai
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
tentative, ele fiind totdeauna deschise întrebărilor și chiar respinse. Nu există în știință adevăruri ultime, sacre, intangibile. Spre exemplu, la începutul acestui secol, mulți cercetători sociali au acceptat descoperirile criminologului italian Cesare Lombroso (1911) conform cărora unii oameni sunt "criminali înnăscuți", genetic inferiori ființelor umane și fac parte din tipul uman primitiv. Datele empirice ale lui Lombroso, deși nu erau colectate sistematic, demonstrau acest punct de vedere. Astăzi, cercetătorii sociali recunosc că crima este un produs al învățării sociale și al
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai lungă de timp, arată în mod tipic o dezvoltare intelectuală săracă și o rată înaltă a dificultăților de personalitate. Efectele izolării sociale ilustrează cu dramatism nevoia ființei umane de socializare. Studiile întreprinse arată că ființele umane au o nevoie înnăscută de interacțiune cu alți oameni, lucru care se realizează în procesul socializării. Noii născuți sunt dependenți de alte ființe omenești pentru: (1) satisfacerea nevoilor fizice de bază fără de care ei nu pot supraviețui și, (2) satisfacerea nevoii de interacțiune fără de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Lui Chaucer îi revine meritul de a fi tălmăcit în engleză Romanul Trandafirului, dar și opera lui Boețiu, De consolatione philosophiae. Cei doi scriitori se remarcă mai ales prin felul seducător în care au știut să nareze, sunt niște povestitori înnăscuți, amuzanți, ironici și spirituali. Forța narațiunilor lor uimește și peste veacuri. Au reușit să surprindă, în capodopere precum Decameronul sau Povestirile din Canterbury, o adevărată panoramă umană. Decameronul este o commedia dell’uomo, summa lui Boccaccio, o narațiune luminoasă și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]