5,014 matches
-
posibil a fi stabilite între bunuri, noul Cod civil, prin art. 546 reglementează bunurile principale și accesorii. Articolul menționat nu definește bunul principal, ci numai pe cel accesoriu precizând că: "bunul care a fost destinat în mod stabil și exclusiv, întrebuințării economice a altui bun este accesoriu atâta timp cât satisface această utilitate". Relația dintre bunul principal și cel accesoriu este susținută de destinația comună a acestora ce poate fi stabilită prin act sau fapt juridic numai de către proprietarul ambelor bunuri. Așa fiind
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de vedere juridic, fiecare își are regimul propriu în lipsă de stipulație contrară. De aceea, pentru ca un bun să fie calificat drept accesoriu, noul Cod civil impune următoarele condiții, deduse din interpretarea art. 546 al. 1: bunul să fie destinat întrebuințării economice a altui bun (considerat principal în această relație, chiar dacă este accesoriu la rândul său, prin raportare la un al treilea bun); întrebuințarea bunului să se realizeze în mod stabil și să fie exclusivă în relație cu bunul principal (iar
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
noul Cod civil impune următoarele condiții, deduse din interpretarea art. 546 al. 1: bunul să fie destinat întrebuințării economice a altui bun (considerat principal în această relație, chiar dacă este accesoriu la rândul său, prin raportare la un al treilea bun); întrebuințarea bunului să se realizeze în mod stabil și să fie exclusivă în relație cu bunul principal (iar nu și față de alte bunuri). relația de accesorialitate să se manifeste numai cât timp bunul servește la utilizarea sa necesară întrebuințării economice a
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
treilea bun); întrebuințarea bunului să se realizeze în mod stabil și să fie exclusivă în relație cu bunul principal (iar nu și față de alte bunuri). relația de accesorialitate să se manifeste numai cât timp bunul servește la utilizarea sa necesară întrebuințării economice a altui bun (a celui principal). Noul Cod civil oferă o consacrare legislativă adagiului "accesorium sequitur principale" în art. 546 al. 3 care precizează că: "dacă nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmează situația juridică a bunului principal, inclusiv
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
le și prelucrează. Dar paleantropii produc, în plus, "unelte de fabricat unelte". De altfel modul în care se folosesc de unelte este mult mai complex; ei le păstrează în preajma lor, gata să se folosească de ele în viitor. Pe scurt, întrebuințarea uneltelor nu se limitează la o situație particulară sau la un anumit moment specific, cum se întâmplă cu maimuțele. E cazul, de asemenea, să fie precizat că uneltele nu prelungesc organele corpului. Cele mai vechi pietre care se cunosc au
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în cadrul literaturii unei epoci, sau folosirea lor în paralel. Termenul promoție pare, în opinia unora, să evidențieze mult mai natural viața literară 35. Din cauza conotațiilor pe care le capătă și a faptului că se face legătura, conștient sau inconștient, cu întrebuințările sale din celelalte domenii în care este utilizat, orice tentativă de a găsi criterii de clasificare, de ordonare, va fi întâmpinată cu suspiciune. Termenul generație are însă avantajul de a face referire la o dominantă comună a unor scriitori care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de apă, ci băutorii de vin compun versuri veritabile...»’’ Despre plopi Cînd am scris despre plopi (vezi capitolul „Decorul” din Dosarul Bacovia, II), am fost tentat să fac o scurtă istorie a lor în literatura romînă. Cuvîntul „plopi” capătă o întrebuințare mai deasă abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Anterior, plopii sînt amintiți în Biblia de la București: „Pune-voi la pămîntul cel fără de apă chedru și tisă și mirsină și chiparos și plop” (Isaia XLI, 19)1
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Saint-Hilaire, Darwin, Thomas Huxley 2), Haeckel și Hugo de Vries. într-un cuvînt evoluționismul! în primele decenii ale secolului XX, „transformism” ajunsese să definească atît mutațiile produse în evoluția speciilor, cît și pe cele din domeniul mentalităților. Mai mult, din cauza întrebuințării lui abuzive, căpătase și o nuanță ironică: cine își schimba des maniera, sentimentele, atitudinile și moravurile era numit „transformist”. Astfel, într-un roman apărut la începutul perioadei interbelice se poate citi: „- Ce repede se metamorfozează un intelectual într-un Don
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prin deschizăturile corpului”14). însă nu în ultimul rînd, „plumb” evoca senzații resimțite din ce în ce mai acut de autorii citați, cît și de alții: „corp de plumb”, „picioare de plumb”, „gene de plumb”, „lacrimă de plumb” „vise de plumb”15). Dintre multele întrebuințări ale plumbului, cele despre care se știe mai puțin sînt cele din arta funerară: statuete, flori, diverse alte „podoabe”. Marile cimitire au, la suprafață și în cavouri, „coroane de plumb”, „flori de plumb”, „vaze de plumb”. Azi, cînd pentru săraci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ionescu, 1913, p. 128) 9. Folosită pentru comprese: „Doctorul a prescris reconfortante, oblojeli reci, cu gheață și apă de plumb, și odihnă”. (I. L. Caragiale, „Cum devine cineva revoluționar și om politic”, în Opere, ediția citată, p. 469) 10. Pentru alte întrebuințări industriale (cristaluri, emailuri, faianțe etc.), vezi: M. H. Landrin, Du Plomb. Nu pot să nu amintesc și de „așa-zisele temnițe de plumb” (I Piombi), descrise de Silvio Pellico în închisorile mele. 11. Cf. Lazăr Șăineanu, Basmele romîne, Ediție îngrijită
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scepticul care supune judecății morale excesele lumii moderne. înainte de Cioran, cu care este tot mai des comparat, Bacovia a avut tăria interioară de a nu se lăsa cuprins de entuziasme facile. Una din sursele nefericirii lui Bacovia e ideea proastei întrebuințări a propriei vieți, altfel spus a ratării profesionale și sentimentale. Starea aceasta începe în anii imediat următori terminării facultății și se adîncește după 1920, cu crize care se repetă pînă la bătrînețe. într-o măsură mai mică sau mai mare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
venirea dimineții, între care cea a lui Ion Budai-Deleanu: „Musă, ian’ curmă-ți odihna lină;/ Vezi cum zorile d’albe roșite/ Să ivesc cu zîmbire sărină”. în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul celui următor, întrebuințarea cuvîntului oscilează între serios și umoristic. La Eminescu, el evocă sfințenia: „Făcui.../ Din ochirile ți murdare ochiu-aurorei matinal” („Venere și Madonă”), în timp ce la Caragiale (v. „Groaznica sinucidere din strada Fidelității”) e denumirea unei publicații avidă de senzațional. Bacovia revopsește, dacă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Un joc de sumă nenulă sau un joc de cooperare 38. În abordare liberală, conceptul de raționalitate diferă de cel realist: cooperarea internațională e o opțiune mai rațională decât recurgerea la război, diplomația și negocierea în cadrul organizațiilor, mai raționale, decât întrebuințarea forței militare e mai costisitoare. Sâmburele de adevăr liberal cu privire la rolul naturii umane în relațiile internaționale îl constituie credința în perfectibilitatea naturii umane ca urmare a capacității intelectuale 39. Neoliberalii folosesc dilema prizonierului cu referire la cooperare, care poate îmbunătăți
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
3, rachetele balistice de la bordul submarinului Poseidon 3, avioanele B 52 G și H înzestrate cu rachete dirijate cu componentă de luptă nucleară. Ținând seama de schimbările calitative la toate componentele triadei strategice, noua concepție cerea o planificare multivariantă a întrebuințării forțelor de ofensivă strategice în cadrul unui război nuclear împotriva URSS. De aceea, pe lângă un război nuclear general, se preconiza și unul nuclear limitat, adică simultan cu întrebuințarea nelimitată a mijloacelor strategice, era varianta întrebuințării lor numai împotriva obiectivelor militare pentru
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
calitative la toate componentele triadei strategice, noua concepție cerea o planificare multivariantă a întrebuințării forțelor de ofensivă strategice în cadrul unui război nuclear împotriva URSS. De aceea, pe lângă un război nuclear general, se preconiza și unul nuclear limitat, adică simultan cu întrebuințarea nelimitată a mijloacelor strategice, era varianta întrebuințării lor numai împotriva obiectivelor militare pentru distrugerea potențialului militar, în principal, strategic, nuclear și zădărnicirea loviturii de ripostă. În 1980, administrația Carter a emis Directiva 59, în care era expusă concepția întrebuințării forțelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
concepție cerea o planificare multivariantă a întrebuințării forțelor de ofensivă strategice în cadrul unui război nuclear împotriva URSS. De aceea, pe lângă un război nuclear general, se preconiza și unul nuclear limitat, adică simultan cu întrebuințarea nelimitată a mijloacelor strategice, era varianta întrebuințării lor numai împotriva obiectivelor militare pentru distrugerea potențialului militar, în principal, strategic, nuclear și zădărnicirea loviturii de ripostă. În 1980, administrația Carter a emis Directiva 59, în care era expusă concepția întrebuințării forțelor nucleare ale SUA, completată cu directivele 53
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cu întrebuințarea nelimitată a mijloacelor strategice, era varianta întrebuințării lor numai împotriva obiectivelor militare pentru distrugerea potențialului militar, în principal, strategic, nuclear și zădărnicirea loviturii de ripostă. În 1980, administrația Carter a emis Directiva 59, în care era expusă concepția întrebuințării forțelor nucleare ale SUA, completată cu directivele 53 și 58 care defineau sarcinile pentru pregătirea țării pentru eventualitate unui război nuclear, cu mizarea pe un război nuclear limitat 50. Odată cu realizarea unei importante capabilități nucleare proprii, în anii 1960-1961, URSS
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
options), în esență aceasta traducând în practică principiul flexibilității, aflat în vigoare de la începutul anilor '60. Șase ani mai târziu, în timpul președinției lui Jimmy Carter, se renunță la conceptul MAD elaborându-se conceptul denumit strategia loviturilor selective, care menținea ideea întrebuințării armamentului nuclear, dar țintele erau alese selectiv fiind vizate conducerea politică inamică și obiectivele militare cele mai importante. Începând cu același an, în Rusia, se adoptă un nou concept strategic militar denumit suficiența rezonabilă, conform căruia Moscova își propunea să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și cooperării eficiente cu statele membre CSI; integrarea apărării cu Belarus; stabilirea din timp a prezenței militare ruse în anumite regiuni strategice ale lumii și dislocarea în aceste regiuni a unor contingente militare limitate pe baza unor acorduri de parteneriat; întrebuințarea tuturor forțelor și mijloacelor la dispoziție, inclusiv armamentul nuclear, în scopul respingerii unei agresiuni armate, dacă măsurile și acțiunile nonmilitare au fost epuizate 132. Ulterior, Vladimir Putin, în timpul unei deplasări la centrul nuclear de la Knejinsk, a ținut să se refere
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
terestre. În SALT I, părțile au pornit de la premiza că măsurile eficiente pentru limitarea sistemelor apărării antirachetă ar constitui un factor fundamental în activitatea de stăvilire a cursei înarmărilor strategice ofensive și ar duce la scăderea primejdiei izbucnirii războiului cu întrebuințarea armei nucleare considerat principiu unghiular referitor la interdependența între armele strategice ofensive și de apărare, care în opinia URSS a fost subminat, ulterior, de războiul stelelor. Celălalt acord bilateral, Tratatul ABM (Antiballistic Missile Treaty), intrat în vigoare pe 3 octombrie
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
tipuri de legătură (Filc, 2010; Mouzelis, 1985; Weyland, 2001). 1.1 Definirea populismului Unul dintre motivele pentru care numeroși politicieni, altfel diferiți, au fost numiți populiști, ține de faptul că există un număr considerabil de mare de sensuri și de întrebuințări ale termenului populism. Unele sunt extrem de generale și de vagi, incluzând aici întrebuințările curente care echivalează populismul cu campaniile politice (campaining), cu demagogia sau cu "gloata" (Canovan, 2004; Laclau, 2005a; Mudde, 2004). Însă, chiar și în literatura academică, populismul se
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Unul dintre motivele pentru care numeroși politicieni, altfel diferiți, au fost numiți populiști, ține de faptul că există un număr considerabil de mare de sensuri și de întrebuințări ale termenului populism. Unele sunt extrem de generale și de vagi, incluzând aici întrebuințările curente care echivalează populismul cu campaniile politice (campaining), cu demagogia sau cu "gloata" (Canovan, 2004; Laclau, 2005a; Mudde, 2004). Însă, chiar și în literatura academică, populismul se referă la o gamă foarte diversă de fenomene și este atașat de un
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai degrabă vom trasa o schiță a trei concepte-cheie care apar în dezbaterile privind populismul: democrație, democrație liberală și democrație radicală. 1.2.1 Democrația Democrație fără atribute este un termen întrebuințat des, dar foarte rar definit. Mai mult, în întrebuințarea sa obișnuită, acesta se referă la democrația liberală sau, cel puțin, la democrația reprezentativă sau indirectă, mai degrabă decât la democrația ca atare. În opinia noastră, democrația (fără atribute) se referă la combinația de suveranitate populară cu regula majorității; atât
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
interesele (Pitkin, 1967). În ce măsură și în ce forme (retrospectiv și/sau prospectiv) acest proces ideal se petrece, iată marea problemă dezbătută în studiile privitoare la democrație (Alonso, Keane, Merkel, 2011). 1.2.2 Democrația liberală Așa cum am spus deja, cele mai multe întrebuințări curente ale termenului de democrație se referă la democrația liberală (sau democrație constituțională), care este un sistem mult mai complicat. Deoarece este aproape imposibil să găsim o definiție care să fie mai presus de orice dispută, ne vom ajuta de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
contradictorie. Pe de-o parte, acești lideri tind să marginalizeze structurile de partid și întreprind foarte puține lucruri pentru a construi noi mecanisme instituționale pe care să nu le controleze. De cealaltă parte, membri de partid acceptă sau chiar solicită întrebuințarea retoricii populiste și recursul la un comportament agresiv. În eventualitatea (improbabilă) în care López Obrador ar fi refuzat să organizeze proteste după alegerile din 2006, credibilitatea sa în interiorul PRD ar fi avut mult de suferit. Chiar și după efectele dezastroase
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]