3,274 matches
-
pentru participarea la detronarea lui Cuza, fiind trimis ulterior la Paris (nu În calitate oficială), pentru a sonda terenul și a studia atitudinea Împăratului Napoleon al III-lea față de aducerea În țară a unui prinț străin din familia Hohenzollern. În urma Întrevederilor cu doamna Hortensia Cornu, care l-a asigurat că Împăratul va recunoaște faptul Împlinit, s-a Întors În țară, fiind trimis ulterior În Basarabia, apoi la Iași, unde a contribuit la Înfrângerea mișcării separatiste din 3 aprilie 1866. Convins că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și simpatiile noastre”. Din rațiuni politice, la 20 martie 1871, a fost trimis ca agent diplomatic al României la Viena, pentru Austro-Ungaria și Germania, cu misiunea de a trata stingerea afacerii Strousberg. Cu această ocazie a avut o serie de Întrevederi cu viitorul Împărat Frederic al III-lea și cu Bismarck, În cadrul cărora au fost discutate probleme ce priveau politica externă a României, problema evreiască, afacerea Strousberg etc. Din aprilie 1873, Carp a ocupat, timp de câteva luni (aprilie - octombrie 1873
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
politicii externe era identică, I.C. Brătianu l-a numit pe Carp reprezentant diplomatic al României la Viena (noiembrie 1882), cu misiunea de a aplana conflictul cu Austro-Ungaria, În legătură cu regimul poliției fluviale pe Dunăre, ocazie cu care a avut mai multe Întrevederi cu contele Kalnoky și cu prințul Reuss ambasadorul german la Viena. În același timp, a acționat pentru Încheierea alianței cu Puterile Centrale, purtând tratative cu reprezentanții diplomației germane și austro- ungare, din dorința de a scoate România din sfera de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ale politicii Berlinului. Și pentru a fi convingător prințul Bismarck a făcut apel la mai vechiul adagiu politic: „noi suntem prietenii prietenilor noștri și dușmanii dușmanilor noștri (nous sommes les amis de nous amis et les ennemis de nous ennemis)”. Întrevederea Bismarck - Carp poate fi edificatoare În contextul raporturile româno- germane, care erau În impas În 1871, un impas pentru care „afacerea Strousberg” reprezenta doar una din componentele. Discuția de la Berlin a vizat stadiul și perspectivele viitoarelor raporturi, precum și poziția pe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fiind aceea de a reuși să obțină cointeresarea acționarilor germani Într-o Întreprindere financiară. Tratativele duse, deși destul de spinoase, au avut rezultate mulțumitoare pentru ambele tabere. În mai 1871, Carp a făcut o călătorie la Berlin și a avut o Întrevedere cu kronprințul Germaniei (viitorul Împărat Frederic III), În cadrul căreia prințul de coroană i-a cerut agentului român să-i prezinte situația reală a României și care erau mijloacele de Îmbunătățire pe care le avea În vedere guvernul. Răspunsurile date de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
se transformase dintr-o „chestiune de drept” Într-o „chestiune de forță”. La mijlocul lunii august 1871, chiar și Cabinetul de la Viena și-a manifestat dorința de a interveni În rezolvarea aceste afaceri. Contele Beust, cancelarul Austriei, decise acest lucru În urma Întrevederii pe care a avut-o cu Carp, mai ales că și capitalurile austriece erau implicate În afacere, Încercând să-l convingă pe Bismarck de necesitatea unui compromis cu statul român. Astfel, problema căilor ferate române căpăta profunde implicații diplomatice, prin
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fiind considerat potrivit pentru găsirea unor căi de soluționare a conflictelor care dezbinau România și Austro-Ungaria, mai ales În chestiunea Dunării. Primind asigurări din partea guvernului că avea libertatea deplină, Carp s-a deplasat la Viena, unde a avut mai multe Întrevederi cu contele Kalnoky care s-a arătat surprins de rezistența României În privința propunerii Barrère, și de revendicarea drepturilor ei ca stat independent, deoarece, pretindea el, Încă de la Început guvernul român a lăsat să se Înțeleagă că nu s-ar opune
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Barrère, Înștiințându-l că viitoarea Conferință a ambasadorilor pentru chestiunea Dunării urma să aibă loc la Londra. În capitala Austriei a purtat o serie de discuții cu ambasadorul german la Viena, principele Reuss, care era familiarizat cu această problemă. În cadrul Întrevederilor, a fost discutată situația generală, avându-se În vedere "primejdia pe care o reprezenta extinderea elementului slav" pentru Europa Centrală și de Est. Carp a Încercat să arate că România ar putea juca un rol important În aceasta zonă, dacă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sprijinul Puterilor Centrale”. În același timp, afirma că „deoarece primejdiile ce amenință România din partea Rusiei sunt mai serioase decât necazul și durerea pentru răul tratament al românilor din țările ungurești, România caută ocrotire și siguranță la Tripla Alianță”. În cadrul unei Întrevederi Între Carp - sosit de la Viena și I.C. Brătianu, primul Îi mărturisea că „Întrezărea din conversațiile cu principele Reuss, posibilitatea intrării României În Tripla Alianță”, Înfățișând „avantajele enorme ce ar atrage țara noastră, fiind primită ca egală În blocul aliat
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
boierilor români ci și asigurarea clară și precisă făcută de guvernul român că incidente de acest gen nu se vor repeta În viitor”. Pe fondul acestor discuții, afirmații, amenințări la adresa României, Carp a fost primit În audiență de cancelarul Bismarck. Întrevederea a avut loc la castelul cancelarului din Friedrichsruhe. Analizând situația generală Bismarck a Încercat să-l convingă pe reprezentantul românilor că nu spre Transilvania trebuie Îndreptată privirea „căci acolo ungurii, sașii, șvabii și serbii exercită o dominație de aproape o
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
general”, consulii puterilor garante nu scăpau prilejul de a adresa note colective În care acuzau guvernul român de „acte de barbarie”. Situația fiind destul de Încordată principele Carol I a decis să primească pe consuli În audiență individual. Astfel, În cadrul unei Întrevederi cu reprezentantul Franței la București, Boyard, prințul insista asupra pericolului reprezentat de evreii săraci din Moldova, spunându-i că personal văzuse la Iași locuințe care serveau ca azil pentru „vagabonzi” și unde erau Îngrămădite câte 12-15 persoane Într-o singură
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
care se bucurau de victoriile germanilor, dar marea majoritate a continuat să rămână credincioasă cauzei românesti, chiar dacă propriile convingeri Îi plasa În tabăra germanofilă. Deși nu erau animați de aceleași convingeri, În august 1917 a avut loc totuși o Întrevedere politică Între Carp și Marghiloman, În cadrul căreia s-a ajuns la concluzia că trebuia Încheiată o pace separată, cu un nou rege, impus de Germania, nu Austria, căruia să-i fie Îngăduit să trateze cu Învingătorii condițiile politice și economice
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nebunia lui Titulescu și tuttiquanti. Din această delegație făceam parte și eu, la propunerea lui Constant. Primirea la Roma a fost dintre cele mai călduroase, dar generalul Antonescu începuse să nu-și mai poată stăpâni nerăbdarea față de legionari. Cu prilejul întrevederii cu Ducele Mussolini la Palazzo Venezzia, l-a lăsat pe ministrul Sturza în anticameră, nădăjduind să-și poată atribui numai sieși eventualul succes - deși era greu să-l poată dobândi în acele împrejurări. Cele trei zile petrecute la Roma, printre
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Gamillscheg mi-a adus o invitație din partea Institutului german pentru participarea la Centenarul comemorărilor lui Winkelmann , la Berlin, în primele zile ale lui Decembrie. În cele câteva zile cât am stat la Berlin cu acest prilej, n-am avut nicio întrevedere politică, deoarece pe de o parte nu voiam să schimb caracterul acestei vizite, iar pe de altă parte nu cunoșteam niciun fruntaș național-socialist; o vizită protocolară de zece minute la Secretarul de Stat al Ministerului Educației a fost singura în afara
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
sa continuu își mesteca ideea «Crinului Alb». S-a gândit că poate își va realiza visul în America Latină. În 1911 s-a îmbarcat pentru Buenos Aires, ca preot capelan al unui grup de emigranți italieni. A cerut și a obținut o întrevedere cu președintele Republicii Argentina. Dar ideea lui nu a provocat entuziasm. Reîntors în Italia, și-a reluat locul printre «Copiii buni». Între timp noi colaboratori valizi se agregaseră lui don Calabria; iar el a început să se simtă incomod. Și-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
austro-rus așa cum fusese stabilit la Müerszteg, măsura gesturile diplomației sale față de Turcia cu metrul Bosnia-Herțegovina, pentru ca nici o atingere la situația austriacă din acele două provincii să nu fie posibilă și viitorul să nu fie angajat. Pe deasupra, Cancelarul fusese inspiratorul recentei întrevederi de la Abbazia dintre regele George al Greciei și regele Carol, dorind ca efectele acestui contact amical să nu fie distruse de obținerea decretului dorit de guvernul român. (Mai tîrziu, la Viena, din spusele directe ale lui Franz Iosif către ministrul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
generale a armatei române, ordonată de regele Carol. Probabil că Președintele Consiliului avea o încredere absolută în atotputernicia unei intervenții a Vienei la București care să ne oprească pe loc, căci în niște documente publicate mai tîrziu, Danev, raportînd regelui întrevederea noastră, scria: "prințul Ghika a ieșit din birou fără a-mi fi comunicat ceva deosebit de important!". Oricum, pare cert că regele Ferdinand nu se încredea aproape deloc în cele ce-i spunea primul său ministru (sistematic surd și orb față de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cel mai înalt comic, punînd o ultimă tușă de culoare la portretul acestei uimitoare figuri care era Ferdinand, țarul bulgarilor. Pentru amintirile carierei mele, probabil că trebuie să regret că precipitarea evenimentelor nu mi-a permis să am această ultimă întrevedere cu suveranul bulgar, căruia baronul d'Eppinghoven îi ducea cuvintele pe care i le-am spus la despărțire: "Mă voi duce la rege dar, oricum, este prea tîrziu pentru a mai pune capăt deciziilor pe care România le-a luat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
criminale în situația în care ne aflăm. Nu este admisibil ca din cauza ungurilor să pierdem România și toate planurile noastre să fie date peste cap". Precizare sinistră cînd o apropiem de declarația de război din luna august și de o întrevedere mai puțin augustă decît aceea dintre Kaiser și Perticari. Este vorba de un schimb de cuvinte pe care l-am avut cu ambasadorul german Flotow pe la jumătatea lunii mai 1914, la Roma. Faptul s-a petrcut într-o tribună, la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
că moartea arhiducelui Ferdinand era unul din mijloacele prevăzute și puse în practică, ar fi excesiv și chiar monstruos. Dar această moarte nu deranja planurile, ci dimpotrivă le favoriza, legitimînd vînătoarea "bestiilor împuțite" (calificativ dat de Kaiser sîrbilor într-o întrevedere cu același general Perticari în momentul cînd, întors de la Kiel, urma să proclame "starea de pericol de război"). Din cauza a tot felul de urzeli, poliția se încurcă în ițe și nu-și mai recunoaște firele. Exemplul lui 1905, cu jocul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fie ușoară. În realitate însă, era grea și penibilă. Continuînd un obicei încetățenit de regimul politic românesc, practicat de cei mai mulți șefi de guvern, discutarea problemelor dintre România și celelalte state care erau la ordinea zilei avea loc la București în cadrul întrevederilor dintre președintele consiliului și șefii misiunilor străine. Agenții români acreditați pe lîngă aceste state nu erau consultați și rareori ascultați. Ceea ce spunea un ministru străin șefului de guvern era demn de crezut, iar dacă agentul român care lucra în statul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Titular, adeseori, al portofoliului Afacerilor Externe, avea mereu contacte cu șefii misiunilor străine. Ambasada Angliei avea la el ușa întotdeauna deschisă și de aceea era centrul nostru cel mai sigur de informații. În fiecare marți Mussolini îi acorda ambasadorului o întrevedere de o oră, care era cu atît mai profitabilă cu cît Sir R. Graham făcea parte din acea puternică rasă scoțiană, plămădită din bun simț, spunea lucrurilor pe nume și reprezenta fațada imperială britanică. El a fost acela care, la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
particular, vă dau un sfat: telefonați la consulul dumneavoastră de la Lvov, unde trenul se oprește la o oră rezonabilă și unde există hoteluri bune, iar delegații dumneavoastră vor aștepta semnalul de intrare". "Nu avem consul la Lvov!". Exasperat, pun capăt întrevederii: Există un șef de gară. Telegrafiați-i să comunice la vagonul de dormit mesajul dumneavoastră". Și așa s-a întîmplat. Dar nu fără urmări. În timp ce radio Berlin spunea, în termenii săi, că "scuipasem" pe onoarea germană, însărcinatul cu afaceri, într-
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dojenește elevul de școală primară. Un grăunte de nemulțumire față de noi era, de altfel, justificat de lipsa apărării cu forțe adecvate a Nistrului, în cadrul angajamentelor militare luate de noi în tratatul de alianță. Chiar mareșalul Foch nu-mi ascunsese, la întrevederile noastre de la Paris, dezaprobarea față de măsurile luate în Basarabia de înaltul comandament și care duceau, într-adevăr, la un simulacru de apărare în fața unei agresiuni rusești: regimente scheletice, ofițeri afectați pentru perioade limitate în post, absența cuiburilor de mitralieră și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
reveni peste opt zile, iar pînă atunci, sper că veți fi reușit să puneți la punct un plan de economii și de bună administrație care să vă permită să mergeți mai departe". Domnul Iorga, aplecîndu-se discret, i-a cerut o întrevedere de cîteva clipe între patru ochi. Întorcîndu-se, ne-a anunțat că guvernul demisionează. Argetoianu, bun jucător, păstră o aparență de seninătate. În ce mă privește, mă simțeam ușurat și mulțumit. Polițaiul însărcinat cu paza domiciliului meu m-a citit pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]