2,517 matches
-
o cromatică cu alburi de diferite nuanțări, cafeniuri și tonuri de verde. Ca și în lucrarea "Muncitorul" din 1911, "Flămândul" conține un colorit și un desen de mare rafinament care duce în final la răzbaterea în profunzime a realității și întruparea ei în imagini veridice și concrete. "Muncitorul" (1911) și "Flămândul" (1908) reprezintă cele mai valoroase lucrări ale lui Octav Băncilă din tematica muncitorească. Cu ocazia expoziției pe care artistul a făcut-o în anul 1914 la București, el a făcut
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Alexandru, pe care îl însoțește la Primul conciliu de la Niceea din 325. Patriarhul de atunci, Alexandru, a prezis că Atanasie va deține la un moment dat o funcție înaltă. Până la 20 de ani, Atanasie a scris un tratat intitulat "Despre întrupare", susținând și explicând că Isus Hristos s-a născut Dumnezeu și om. În jurul anului 319, când Atanasie a fost diacon, un preot pe nume Arie de Alexandria, un preot ieșit chiar din sânul Bisericii din Alexandria, a început să învețe că
Atanasie din Alexandria () [Corola-website/Science/306695_a_308024]
-
celui divin". Bhagavad Gita este venerata ca fiind sacra de către marea majoritate a tradițiilor hinduse și în special de așa-numiții adepți ai lui Krishna. În vorbirea curentă este citată că "Gita". Textul reprezintă evocarea conversației dintre Domnul Krishna - marea întrupare divină, și prințul Arjuna, ce are loc chiar în mijlocul câmpului de bătălie înainte de începerea Războiului Kurukshetra, de o parte și de alta aflându-se cele două armate gata de luptă. Răspunzând confuziei și dilemelor morale ale lui Arjuna în legătură cu o
Bhagavad Gita () [Corola-website/Science/306739_a_308068]
-
ale textului ce reprezinta pentru Hinduism ceea ce Noul Testament reprezintă pentru creștinism, unde Vedele ar putea să țină locul Vechiului Testament în această comparație. Această comparație poate fi susținută și de volumele întregi dedicate asemănării uluitoare dintre cele mai mari două întrupări divine (avatari), pe care umanitatea îi cunoaște, Krishna și Hristos. Astfel, unul din punctele comune este că cei doi mari avatari au lăsat o moștenire spirituală ce conține indicații precise asupra modului în care Umanitatea trebuie să se raporteze la
Bhagavad Gita () [Corola-website/Science/306739_a_308068]
-
punctele comune este că cei doi mari avatari au lăsat o moștenire spirituală ce conține indicații precise asupra modului în care Umanitatea trebuie să se raporteze la unicul Dumnezeu și Creator: Brahman sau Tatăl. Deși Krishna este considerat a fi întruparea marelui zeu Vishnu, al doilea personaj al trinității hinduse (Trimurti), totuși credincioșii consideră textul Gitei ca fiind mesaj direct de la Dumnezeu cel unic sau Brahman. Această asemănare de discurs între Krishna și Hristos poate fi ușor observată mai ales in
Bhagavad Gita () [Corola-website/Science/306739_a_308068]
-
unirii ipostatice a Cuvântului cu trupul însuflețit în chip rațional; iar Judecata, care stă la stânga, o înțelegem în chip negrăit din taina patimilor de viață făcătoare suportate de Dumnezeu cel întrupat pentru noi(35).560 Căci întâi El a primit întruparea cu voia pentru bunătatea Sa, ca Cel ce este prin fire Mântuitorul tuturor; iar pe urmă a răbdat patimile de bunăvoie ca Răscumpărător (36). Căci nu s-a făcut Dumnezeu om de mai înainte ca să pătimească, ci ca să-l mântuiască
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
nu s-a făcut Dumnezeu om de mai înainte ca să pătimească, ci ca să-l mântuiască pe om prin patimi, întrucât acesta se făcuse robul lor prin călcarea poruncii dumnezeiești, după ce la început fusese nepătimitor. Așadar la dreapta se află taina întrupării Cuvântului, cea conformă Providenței. Ea înfăptuiește prin har îndumnezeirea mai presus de fire a celor ce se mântuiesc, îndumnezeire hotărâtă mai înainte de veacuri, la care nu se va putea ridica după fire nici o rațiune a făpturilor. Iar la stânga stă taina
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
neascultare, și înfăptuiește pe de alta restaurarea deplină a tuturor însușirilor și mișcărilor conforme cu firea de la început (37). În urma acestei restaurări nu se va mai afla în făpturi nici o rațiune știrbită și falsificată. Acestea, adică Providența și Judecata, sau întruparea și patima, pe de o parte pentru neclintirea, curăția și incoruptibilitatea virtuții și a statorniciei bărbătești cu fapta, iar pe de alta pentru strălucirea și transparența contemplației și a cunoașterii tainice, au fost asemănate de Prooroc cu doi munți de
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
pământul de la miazănoapte, adică în trup, întrucât a scos la arătare, prin faptele dreptății, legea duhului. Sau poate prin cei doi măslini mai putem înțelege contemplația și activitatea (41). Dintre acestea contemplația e pusă în valoare de Providența manifestată prin întrupare, iar activitatea e pusă în lucrare de Judecata manifestată prin patimă.562 Cea dintâi, privind sufletul, se află la dreapta Cuvântului; cea de a doua, privind trupul, se găsește la stânga.563 Cea dintâi cheamă mintea spre înrudirea cu Dumnezeu
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
În acest loc se aflase Monumentul Unirii din Iași, realizat de către Olga Sturdza, inaugurat în anul 1929 și demolat în anul 1947 din dispoziția Comisiei de armistițiu. În centrul grupului statuar este poetul Mihai Eminescu, iar în dreapta și stânga sa întruparea alegorică a filozofiei și a iubirii (filozoful și femeia). Eminescu are o înfățișare „luceferiană”, impozantă prin hlamida antică cu care este îmbrăcat. Statuia are 3,35 metri înălțime, ea dominând zarea Copoului de la înălțimea soclului de 5,20 metri. La
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
compună unul dintre cele mai complete programe iconografice de tradiție bizantină cunoscute în Maramureșul istoric. Din pictura de pe bolta naosului nu se mai păstrează decât capete de îngeri și stele. Pe bolta altarului este reprezentată Maica Domnului Platytera, ilustrând dogma întrupării, iar pe pereți două teme complementare, Buna Vestire (la est) și Încoronarea Fecioarei (la vest). În dreptul proscomidiei este pictat Isus-Viță-de-Vie, alături de Bunul Samarinean ca figură a lui Isus. Arhanghelul Mihail, călcând diavolul în picioare, reprezentat pe una din ușile diaconești
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
și Laurențiu. Din tradiționala teorie a sfinților ierarhi nu lipsesc cei trei autori ai liturghiei (Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur). Scene din ciclul vieții sfântului Ioan Botezătorul își găsesc locul în altar, legate de prevestirea întrupării și de sacrificiul lui Isus. Această imagine se leagă de oficierea în altar a ritualului de „sacrificare a mielului mistic” , în timpul căruia sunt extrase miride (părticele) triunghiulare adresate intercesorilor, printre care și sfântului Ioan Botezătorul. Prezența lui Melhisedec, rege-preot din
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
și a Sfântului Ioan Teologul, în ciclul lui Ilie din biserica Ieud-Deal,în Tabor 2014/nr. 7, nota 8 p. 17. Bolta altarului înfățișează Încoronarea Fecioarei, temă de glorificare a Maicii Domnului, de origine apuseană, zugrăvită în altar în legătură cu dogma întrupării. Teoria sfinților ierarhi completează programul altarului, cuprinzând registrele inferioare. Sfinții patriarhi poartă saccos, omofor încrucișat pe piept, mitră și cârjă episcopală. Alte imagini simbolizează euharistia (Iisus Viță-de-vie și Vizunea sfântului Petru din Alexandria) sau împărtășania (Împărtășirea sfântului Onofrie). Pictura naosului
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
dintre naos și pronaos, reprezentarea celor 7 Maccabei și a Celor trei evrei în cuptor - scene biblice prefigurând martiriile creștine, sublinia credința în nemurirea sufletului. În pronaos, reprezentarea pe una dintre calote a lui Hristos Emanuel, adică a Logosului înainte de Întrupare, iar pe timpane și registrele respective a scenelor istorice ale Acatistului Maicii Domnului, constituia o explicație dezvoltată a Întrupării, continuându-se ideea liturgică exprimată "în altar și naos“. Pe cealaltă calotă, Hristos, mare episcop, sugerează invocarea sa în calitatea de
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
creștine, sublinia credința în nemurirea sufletului. În pronaos, reprezentarea pe una dintre calote a lui Hristos Emanuel, adică a Logosului înainte de Întrupare, iar pe timpane și registrele respective a scenelor istorice ale Acatistului Maicii Domnului, constituia o explicație dezvoltată a Întrupării, continuându-se ideea liturgică exprimată "în altar și naos“. Pe cealaltă calotă, Hristos, mare episcop, sugerează invocarea sa în calitatea de conducător suprem al Bisericii creștine. Reprezentarea Sfântului Nicodim alături de Sfântul Grigorie Decapolitul atestă voința de a-l avea drept
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
nou”, care, nefiind abandonat total de harul lui Dumnezeu, trăiește într-o credință rodnică și înfăptuitoare întru iubire. Comunitatea creștină - Biserica - este „trupul lui Hristos” (cf. 1Cor 12,12), identificată într-o anume formă cu Hristos însuși (natura sacramentală a întrupării realizată continuu prin Botez, Euharistie și primirea Duhului Sfânt), dobândește și ea (Biserica) înțeles deplin în lumina Paștilor. Această viziune a Bisericii are urmările ei firești: creștinii sunt astfel numiți mădulare ale lui Hristos; structural, deși este formată dintr-un
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
Sufletul se va întoarce, împreună cu toate lucrurile, la Dumnezeu, aceasta însemnând că sufletul va fi salvat. Nu există infern, răul fiind un rezultat al voinței libere a sufletului și nu un apanaj al materiei. De fapt, pentru Origene sufletul preexistă, întruparea sa fiind o cădere, ca rezultat al unei alegeri rele deliberate. Regăsim aici imaginea platonică a trupului ca închisoare. Liberul arbitru nu este numai cauza căderii, ci și agentul recuperării distanței față de Dumnezeu. Ca ființă liberă, omul are în sine
Origene () [Corola-website/Science/302163_a_303492]
-
din flori. Marcel sunt eu, tu, el și noi înșine. Dincolo de frumusețea lui începe răsăritul soarelui și asfințitul lunii. Marcel este singurul sculptor de purpura albă.” Cu dragoste, Fănuș Neagu. Mădălina Firanescu Eternul îndrăgostit de Femeie, cu F mare, ca întrupare a frumosului și a senzualității, dar și ca izvor al energiilor creatoare, maestrul Marcel Guguianu rămâne, la cei 85 de ani recent împliniți, un spirit tânăr care, prin libertatea gândurilor și fecunda imaginație, învinge scurgerea timpului. Acest veritabil reper al
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
ea mama, sora, soție ori prietena, îi inspiră creații care își revendică termenul de Perfecțiune, care își pierde conotația ideală în beneficiul uneia concrete. Lucrările sale sublimează Dragostea și Frumosul, de la portretul lui Mihai Eminescu la Lia Ciocârlia și nenumărate întrupări feminine, toate respirând grație și haruire. „Eu simt că exist și trebuie să ajung acolo în Universal, căci viața noastră e scurtă, cea a artei lungă, a lumii infinită. Sunt și eu abia o adiere în uraganul vieții, iar uraganele
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
cultura și spiritualitatea populară (prin nenumărate reprezentări), în Evul Mediu a fost considerat în trei feluri: Dacă prima prefigurare - sensul euharistic, adică - este ușor de intuit și astăzi; celelalte două prefigurări necesită precizări. În Habacuc se contempla o prefigurare a Întrupării lui Christos. Într-adevăr, așa cum profetul - prin puterea și lucrarea dumnezeiască - a trecut dincolo de piatra pusă peste groapa leilor și sigilată cu sigiliul regal; tot așa și Christos s-a întrupat în sânul Mariei, fără a rupe virginitatea ei. Cea
Habacuc () [Corola-website/Science/303396_a_304725]
-
obiceiuri, vicii și păcate, legislație și grația divină. O a doua diviziune a părții secunde trece la probleme cum ar fi credința, speranța, prudența, temperanța, minunile. În fine, Tertia pars (90 probleme, plus un supliment de alte 99) tratează despre întrupare, despre viața lui Hristos, sacramente, botez, Euharistie, penitență, căsnicie. Problema raportului și a necesității stabilirii unui acord între rațiune și credință este o primă condiționare a dezvoltării filosofiei tomiste. Dacă rațiunea acoperă întregul domeniu al filosofiei, aceasta nu trebuie să
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
Mică vânzătoare de creveți" ("The Shrimp Girl", 1740), pe bună dreptate considerată de pictorul impresionist Whistler ca o operă inovatoare, precursoare a unei noi direcții, este ceva mai mult decât simplul portret al unei tinere femei. Pânza reprezintă cu adevărat întruparea vitalității, forței, energiei și bucuriei vieții. Portretele de acest gen ale lui Hogarth amintesc de creațiile lui Frans Hals. Cu mijloace artistice economice, Hogarth reușește să redea cu măiestrie mimica și sentimentele și, prin urmare, caracterul personajelor portretizate. Caracterul desăvârșit
William Hogarth () [Corola-website/Science/304570_a_305899]
-
delegațiilor Bisericii Ortodoxe Române care au vizitat Finlanda (1970), India (1982 și 1989) etc. Este redactor coordonator al colecției: "Orizonturi spirituale" de la Editură Enciclopedica. Este profesor la Catedră Departamentului UNESCO din București, predând cursul "Phénoménologie de la religion". Elemente ale dogmei întrupării în învățătură Bisericii Ortodoxe Etiopiene, în "Ortodoxia", ăn. XXIV, 1972, nr. 2, p. 213 -217; Scrierile sacre ale marilor religii, în "Ortodoxia", ăn XXV, 1973, nr. 1, p. 66-82; Poziții creștine față de religiile necreștine, în "Ortodoxia", ăn XXV, 1973, nr.
Remus Rus () [Corola-website/Science/303866_a_305195]
-
totul alegorice, complexe și foarte personale, rezultat al culturii umaniste și tratatelor teologice din Veneția sfârșitului de secol al XV-lea. Interpretarea "Alegoriei" a dat naștere la multe contradicții. Potrivit aprecierii general acceptate ar fi vorba de interpretarea plastică a întrupării Fiului lui Dumnezeu. Pictura dovedește faptul că artistului venețian nu i-a fost străină pictura lui Leonardo da Vinci. Bellini reușește să creeze o atrmosferă pașnică care nu atenuează forța expresivă a personajelor și a peisajului, în pefectă armonie cu
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
satului Băleni, biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica este datată printr-o inscripție aflată pe una din grinzile pronaosului, în exterior, în partea stângă a intrarii: “"Ziditu-s-au această sfântă beserică după întrupare Domnului Leatu 1697"” . În data de 23 martie 1745, locuitorilor satelor Totoreni, Tărcăița, Mierag și Băleni li se aprobă două măji de fier "pentru șindrilit și podit", fapt ce ne arată ca la aceea dată locuitorii satelor mai sus pomenite
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]