9,824 matches
-
vizionar! Prind din zbor ideiile tele ... Că sunt duci picuri ce cad; Tu stai la msa de brad ... Vântul tremură-n perdele; Masa-i singură și tristă, O zărim de la fereastră ... În pahar floarea albastră; O mușcată de pe prispă Mai șoptește din petale... Și dintr-o frunză pălită: “N-aștepta, dragă iubită, N-are să-ți mai iese-n cale.” Geaba-mi chemi copilăria! Nu se-ntoarce, e-n zadar; Stă-n pădurea de stejar, Fiindcă acolo-i fericirea... Tu părinte,-nțelegi
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
centimetru pătrat de piele nesărutat, coboram din ce în ce mai aproape de scobitura dintre pulpe, în timp ce degetele ei fremătau nerăbdătoare prin frizura mea ciufulită. Suzana, cu capul lăsat pe spate, cu gura larg deschisă, ajunsese aproape de agonie și, cu o voce tot mai slabă, șoptea din când în când: „dotkni sa ma, prenikajú me, pobozkať me[5],înfigându-și călcâiele în spatele meu. Simțeam cum se învălmășeau în trupul ei șuvoaiele fierbinți ale dorințelor, dezlănțuirea simțurilor necontrolate de tumultul ce o înfiora. Pătrunsă de nesățiosul oaspete
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
l-am putut admira în cele mai intime detalii. Ai și un sex de care nu mă satur niciodată. O frumusețe ce trebuie redată admirației, așa că este păcat să-l ascunzi în umbra unui petecuț de material dantelat. În timp ce-i șoptea aceste cuvinte tandre la ureche, o ajuta să se elibereze de chilot. - Natura ne-a înzestrat cu tot ce trebuie să ne bucurăm de avantajele ce ni le oferă, așa că, dragul meu, să ne înfruptăm din roadele naturii, cum au
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
de gală. Cămașa largă de culoare albă, umflată de vânt contrasta cu părul negru răvășit. Cum se putea încheia mai ciudat o noapte memorabilă? După minute bune, lecția de echitație s-a sfarsit. Bărbatul descălecă mângâind apăsat spatele calului. îi șoptea cuvinte și îl ajuta să se calmeze. Alma îi urmărea fiecare mișcare. Curiozitatea ei creștea cu fiecare gest al lordului. Armăsarul se liniștea și se lăsa condus spre grajduri, tinut de căpăstru de stăpân. Îi bătea inima. Scena desfășurată în fața
MY LORD (FRAGMENT) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349908_a_351237]
-
Așa că aștept de la tine același sărut paralizant, care mă înspăimântase, mă făcuse să simt că nu mai aveam aer, mă sufocam de atâta dragoste pe care nu am simțit-o și trăit-o niciodată. Ce frumos era și ce plăcut... șopti ea cu nostalgia în priviri. - Atunci de ce ai fugit? - De teamă. Nu atât teama de tine, cât mai ales teamade mine. De cum voi răspunde acestor chemări. Dacă m-aș fi lăsat copleșită de atâtea sentimente contradictorii? - Adică? De ce contradictorii? - Pentru că
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
fapt, strălucim într-o unică culoare: A timpului albeață, pe care-o irizăm. Când mintea devine, treptat, o valoare, Facând diferența-ntre specii mereu, Îți pierzi sistematic întreaga candoare Și te cuprinde teama de-a deveni fariseu. În vânt, variante șoptește pământul Și-un real infinit de căi îți deschide, Știind că la-nceput a fost doar cuvântul, Sub picioare, la sfârșit, tot pământul se-nchide. Referință Bibliografică: PAMÂNTUL / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1353, Anul IV
PAMÂNTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349968_a_351297]
-
unire dintre bucățile străine și inima bătrânului fiind sinuoase, chisar colțuroase pe alocuri. Ba mai mult, din loc în loc lipseau bucăți întregi din inimă concurență, răni larg deschise, inca sângerânde. Cum poate spune că are o inimă mai frumoasă, isi șopteau uimiți oamenii. Tânărul, după ce examinase atent inima bătrânului, și-a ridicat privirea și i-a spus râzând: Cred că glumești, moșule. Privește la inima mea, este perfectă, pe când a ta este toată rană, numai lacrimi și durere." Da, a spus
POVESTEA INIMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344483_a_345812]
-
mă regăsesc în tot atâtea și mă oglindesc în ele! Mă simt tot timpul pierzându-mă prin toate lucrurile 'captate' sau cuibărite prin suflet pentru ca le iubesc, dar și mă regăsesc prin ele!! Chiar și atunci cand un regret îmi poate șopti că m-am pierdut prea mult, întocmai de aceea mă întăresc prin tot ceea ce pierd și mă regăsesc prin tot ceea ce iubes!! Pot avea simțiri străine, nesimțite de nimeni uneori, pot face asane involuntare.. dar, prin controlul păstrat prin tot
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344557_a_345886]
-
m-am creștinat, că tot mielu’ l-am mâncat și-am băut un kil de vin și mă sîmt tare... divin! am mâncat zece sarmale și parcă tot îmi este foame, dar când oi sta cu burta-n sus voi șopti: merci, Iisus! așa mai mergi, bre! az șî io m-am creștinat, cî tăt nelu l-am mâncat ș-am băut un kil di jin șî mă sîmt tari... divin! am mâncat zăși sarmali șî parcî tot îmi esti foami
AŞA MAI MERGE, BRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348022_a_349351]
-
asupra celei de a doua părți unde orchestra imita sunetul privighetorii, apoi cucul și pitpalacul; totul aici era urzit din cântecul și freamătul naturii de la țară, la care se adăuga propriul lui zbucium sufletesc. -Beethoven, domnilor, recreează lumea amintirilor...-le șopti Micheru, căutând să fie cât mai scurt în explicații, pentru a nu deranja auditoriul. Sunetele se jucau nestingherite prin marea sală, fugeau parcă unele după altele și se spărgeau de pereți, aruncate de un mare magician. Fiecare în acordurile acelei
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
la inimă am să rostesc dintru începutul desprinderii înalta rugă, îmbrățișată doar de lacrimi într-un sens absolut în care nu mai știu să spun: rămîn umbra fără odihnă și fără sfîrșit, retabluri ce seamănă cu niște bucăți de catedrală șoptite în ureche de pe muntele Ayuwang altminteri strîng la piept o icoană cum a fost la începutul lumii ori acceptînd acea rigiditate, punctul culminant al culorii o bucățică de cer în mîinile tale pliurile, încruntările fără amărăciune sub brumă și ploaie
PE ALT ŢĂRM, ÎNTR-UN ALT TIMP... de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348076_a_349405]
-
fără vreo regulă anume... Erau multe...izvorau de nu știu unde și curgeau , formând cascade de cleștar...dacă urmăreai cu privirea alunecarea lor, te lipeai ușor de fluxul cu irizații de argint viu... Un tărâm de basm , în care izvoarele vorbeau, îmi șopteau cu blândețe că iubirea există aici, în locul acesta mirific ...iubirea pură, fără de păcat, iubirea pentru Creație... Iubiți-L pe Dumnezeu! El nu trădează, nu jignește, nu urăște și nu lovește pe la spate... Eu L-am întâlnit la Balcic, pe Domeniul
CUIBUL LINIŞTII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348138_a_349467]
-
meu!” („ Călător” ). Mă plimb printre paginile acestei cărți fără o ordine anume, așa cum fac când hălăduiesc prin marile orașe, oprindu-mă la câte o vitrină, admirând un trubadur la margine de parc, sau doi îndrăgustiți privindu-se cu buzele și șoptind cu ochii... Constat astfel că Dumnezeul lui Shaul Carmel nu mai bea cafea dimineața și, suspicios, poetul Il întreabă: „Ce-mi transmiți Doamne,/ Prin gestul Tău nou?/ De ce nu mai bei/ Ca-n fiecare dimineață/ Cafea?/ Ce vrei să-mi
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
Pupa își hrănea câinii. Dar câinii nu-i făcuseră nimic. Iar tanti Pupa își fluturase zâmbind degetele spre dânsul. Și Ică își repara TV-ul cisternă. Să trăiești, răspunsese salutului său, ridicând deasupra capului o cheie franceză. Asta a fost, șoptise, simțind cum ierburile crescute printre pietrele pavajului îi mângâiau delicat picioarele printre baretele sandalelor romane. Referință Bibliografică: Emigrantul, hemiplegicul și statuia / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
și ieși din camera puilor de îngeri. Veni noaptea și Dumnezeu se întoarse înapoi în camera puilor de îngeri barză, care dormeau. Se apropie de îngerașul cu care vorbise. Îl luă în brațe, ieși cu el din cameră și îi Șopti la ureche: - Îngeraș drăgălaș, din acest moment nu vei mai avea aripi, nu vei mai fi înger barză. Te vei schimba într-o fată de om. Vei simți și vei gândi ca o fetiță și cu timpul, când vei crește
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
ultima fărâmă de energie pe care simțea că o are, se forță și reuși să își miște pleoapele de mai multe ori. Spre mirarea tuturor, începu să vorbească. - Nu este el... Nu este vinovat. Lăsați omul... în pace, oameni buni! șopti el, destul de greu, dar clar, cu voce rugătoare. - De unde știi tu că nu este vinovat? îl întrebă cineva obișnuit să pună întrebări și să i se răspundă. - Eu..., eu l-am văzut... Are explozie de cauciuc... N-a putut controla
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
Duhul Sfânt Și limbi de foc se-adapă la pârâu, Fecioarele și spicele de grâu S-au copt. Așteaptă numai un Cuvânt. Pe malul apei Tatăl a trecut - Un fel de vânt, mai bine zis o boare Ce i-a șoptit la una din fecioare: Te-ai copt. Așteaptă numai un minut. 02 iulie 2004 Volumul " Visul stejarului " https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 http://mariusrobu.wordpress.com/ Referință Bibliografică: TIMP DE FECIOARĂ / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TIMP DE FECIOARĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347626_a_348955]
-
ai ascuns atunci Intr-o scrisoare veche, ce-ai vrut s-o arunci... Acum le simți din nou, în suflet... dezmorțit. Gândești cu tristețe la Timpul irosit... Patima de-atunci din nou te înrobește Imbrățișezi cu dor, Iubita ce-ți șoptește... Simți că zbori spre Ceruri; cu sufletul duios Iubești femeia vieții, cea cu ochi frumoși Și îți dorești, pe veci, la tine să rămână In apusul... Sorții, Lumină să-ți devină. Sărutul fericirii, tu îl simți ca-n vis Inima
VORBEŞTI ACUM... CU LUNA, TU, FERICIT NEBUN! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347631_a_348960]
-
său. Nici pe Cristina nu o mai vedea lângă ea. Unde dispăruse oare și ea? O abandonase? S-a speriat și a fugit? Personajul în alb ajuns în dreptul său, o cuprinse cu mâna dreaptă de mijloc și începu să-i șoptească la ureche: Domnișoară, eu sunt marea, unde te așterni obosită după atâta alergat, să te odihnești pe pietrele de la malul meu. Sunt valul ce te ia pe brațe cu bucurie și-ți sărută aripile, cu buzele sale sărate și cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Vineri, 4 Aprilie 2014 Sunt român și nu mi-e rușine, Plecat dacă am fost în afară Patria mea să vorbesc despre tine Niciodată nu am simțit vreo povară! Frații mei glăsuiesc pe șoptite Despre dorul cel sfânt de acasă, De cuvintele tale mereu răstignite Acolo străinilor nici nu le pasă! Drepturi depline nu au nici sfinții, Copiii la școală nu te învață, Doar atunci când se roagă părinții Cuprinși de tristețe în viață... Mi
SUNT ROMÂN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347733_a_349062]
-
Strofe > Delicatete > CHEMAREA MĂRII Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Ne cheamă iar pe țărm de mare Aceeași stâncă din trecut Când în amurgul de văpaie Am consumat primul sărut... Suav șoptește briza serii Numele noastre-n asfințit Chemându-ne în locu-n care Ne-a mângâiat ,când ne-am iubit Nisipul ud așteaptă încă Ai noștri pași pe el călcând Și algele să se-nfioare Trupuri de bronz catifelând Cochilii seci de scoici
CHEMAREA MĂRII de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347736_a_349065]
-
noștrii! Se aud dacii ... se aud zimbrii ... se aude cum mugetul lor asurzesc zările. Aici vei putea culege picături de tăcere între catedrale de piatră și piscuri, ce-și plecă fruntea-n țărâna străveche. Aici sunt clipe când acest loc șoptește cerului, cu plecăciune-n rugăciune, moment în viață de trecere în altă lume. Acesta-i Brașovul! Străinule! Vino aici și numărăți viața-n aceste clipe! @ viorel muha https://www.youtube.com/watch?v=QQu3Dick4Fg Referință Bibliografică: Acesta-i Brasovul! / Viorel
ACESTA-I BRASOVUL! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350030_a_351359]
-
inhabitează strada testatorului limbii române. O confuzie buletinică. Mie chiar mi-a plăcut cum o vorovit, deși cartea domniei-sale despre romi nu. Dar promit să-l citez în vreo două locuri în viitoarea mea încercare. După speech, eu i-am șoptit complice lui Achim că rom înseamnă hoț în traducere, iar dumanlui mi-a susurat că nu știe nimic despre limba romani. A fost franc, și de aceea-i aduc un omag cu cio antepozițional. De șef de trib alb la
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
Acasa > Poezie > Familie > BUCHET PENTRU MAMA... Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1527 din 07 martie 2015 Toate Articolele Autorului Icoana M-aud și azi, atât de cald, șoptind vocalele luminii, ce compun cuvântul mamă, astăzi, doar pruncii gângurind cu brațe-ntinse, mai dulce, maa-ma cheamă. Noaptea când se piteau Luceferii prin nalbe și candela se aprindea în sacru legământ, măicuța, împreuna, în rugă, ale noastre palme și amândouă
BUCHET PENTRU MAMA... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350050_a_351379]
-
în taina ce trece dincolo de mine aud ecoul gândurilor într-un colț de redacție mă opresc sun „te doresc - iubita mea în cercul de foc al trupurilor arămii” parcă aud niciodată nu-i prea târziu să trecem peste viața abia șoptită pentru un inegalabil timp în alfabetul dragostei unică literă femeie iubită."("ochii albaștri din viața trăită") LILIA MANOLE Referință Bibliografică: LEGĂMÎNT PRIN DRAGOSTE / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1527, Anul V, 07 martie 2015. Drepturi de Autor
LEGĂMÎNT PRIN DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350047_a_351376]