8,709 matches
-
Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn și 2 Mai). Principalele măsuri urmăresc prevenirea eroziunii litorale și limitarea efectelor negative ale acesteia asupra litoralului românesc, prin desfășurarea activităților de reabilitare și protecție, inclusiv extinderea artificială a plajelor, construirea de structuri costiere conectate sau paralele cu țărmul, recife artificiale, apărările de mal/diguri pentru a stabiliza malurile/falezele, zidurile de sprijin etc. Măsurile propuse se vor implementa cu respectarea legislației în vigoare privind protecția mediului, biodiversității, ariilor naturale protejate și a legislației privind prevenirea schimbărilor climatice. De asemenea, o
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
selectate pentru limitarea fenomenului eroziunii costiere. La nivel local, structurile de protecție din zona plajelor turistice au modificat atât procesele hidrodinamice, cât și configurația plajelor emerse și a celor submerse. Totuși, deși construcțiile costiere au avut efectul scontat în stabilizarea țărmului, acestea afectează negativ zonele adiacente acestora. Figura 13. Structuri de protecție costieră existente Sursa: I.N.C.D.M. „Grigore Antipa“ Principalele aspecte problematice în legătură cu managementul zonei costiere vizează: • cadrul legislativ incoerent privind delimitarea zonei costiere; • conflictele dintre autoritățile locale și administratorul
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
de provocări de-a lungul procesului de dezvoltare a potențialului eolian, printre care sunt enumerate următoarele: • provocări de rețea (atât din punctul de vedere al conectării propriu-zise, unde costurile de infrastructură devin mai mari pe măsură ce distanța față de țărm crește ca urmare a cablurilor de înaltă tensiune folosite pentru a minimiza pierderile electrice, cât și din punctul de vedere al zonei care prezintă o cerere destul de scăzută raportată la faptul că noi capacități de energie urmează să fie
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
loc și activități de operare și întreținere); • noi lanțuri de valoare (ce vor trebui urmărite la nivelul industriei de eoliene offshore din Europa). În ceea ce privește conectarea la rețeaua offshore, pe măsură ce dimensiunea proiectului și distanța față de țărm cresc, liniile electrice de înaltă tensiune sunt utilizate pentru a minimiza pierderile. Proiectele mari construite la o distanță mai mare de țărm pot utiliza o conexiune pentru curent continuu de înaltă tensiune, ceea ce duce la costuri inițiale mai mari
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Europa). În ceea ce privește conectarea la rețeaua offshore, pe măsură ce dimensiunea proiectului și distanța față de țărm cresc, liniile electrice de înaltă tensiune sunt utilizate pentru a minimiza pierderile. Proiectele mari construite la o distanță mai mare de țărm pot utiliza o conexiune pentru curent continuu de înaltă tensiune, ceea ce duce la costuri inițiale mai mari. În acest context, una dintre instituțiile care trebuie să fie implicate în dezvoltarea potențialului offshore este Transelectrica, care va asigura transportul de
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
ceea ce duce la costuri inițiale mai mari. În acest context, una dintre instituțiile care trebuie să fie implicate în dezvoltarea potențialului offshore este Transelectrica, care va asigura transportul de energie de la capacitățile de producție din larg până la țărm și mai departe către consumatori. Nu în ultimul rând, în procesul de planificare ar trebuie să se țină cont de următoarele elementele de interacțiune uscat-mare, specifice proiectelor din sectorul eolian offshore: – turbinele plutitoare necesită dezvoltarea unui anumit tip de infrastructură
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
care interesează în mod deosebit pentru maricultură regimul curenților marini este determinat în cea mai mare măsură de direcția și viteza vânturilor. Orientarea litoralului de la nord spre sud contribuie la devierea în lungul litoralului a curenților cu direcția spre țărm, favorizând dominația curenților paraleli cu linia țărmului din direcția nord. Influența vânturilor asupra curenților marini demonstrează clar că, în raport cu vânturile dominante, la litoralul românesc se întâlnesc, în unele zone și perioade, curenți atât de suprafață, cât și în
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
regimul curenților marini este determinat în cea mai mare măsură de direcția și viteza vânturilor. Orientarea litoralului de la nord spre sud contribuie la devierea în lungul litoralului a curenților cu direcția spre țărm, favorizând dominația curenților paraleli cu linia țărmului din direcția nord. Influența vânturilor asupra curenților marini demonstrează clar că, în raport cu vânturile dominante, la litoralul românesc se întâlnesc, în unele zone și perioade, curenți atât de suprafață, cât și în masa apei. Acești curenți pot atinge la
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
datelor obținute din rețeaua de monitorizare poate fi amintită evaluarea efectelor aportului de nutrienți și substanțe organice în apele de la litoralul românesc al Mării Negre. Rețeaua de monitorizare cuprinde 45 de stații, dispuse pe 13 profiluri de-a lungul țărmului românesc, între Sulina și Vama Veche. Probele sunt colectate din rețeaua de stații de monitorizare în cadrul expedițiilor de prelevare cu nava de cercetare „Steaua de Mare 1“. Figura 20. Rețeaua de monitorizare a mediului marin Domeniile principale de activitate
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
the Southern Romanian Black Sea shore“, elaborat de Japan International Cooperation Agency Ecohcorporation, zonele Mamaia Sud și Eforie Nord au fost considerate prioritare privind lucrările pentru reabilitarea și îmbunătățirea protecțiilor costiere existente. Digurile portului Mangalia afectează transportul de-a lungul țărmului și circulația generală a sedimentelor, o parte a acestora fiind transportată în larg. Din acest motiv, portul Mangalia influențează în mod semnificativ eroziunea falezelor și plajelor 2 Mai și Vama Veche. În urma studiului efectuat se observă că, în afară
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
2 Mai care nu mai servesc scopului prevăzut sau care contribuie la eroziune vor fi demolate. Se vor lua măsuri pentru acoperirea cu nisip a plajelor și remodelarea porțiunilor de plajă submerse sau emerse, cu scopul de a stabiliza linia țărmului și de a o face mai rezistentă la eroziune. De asemenea, se vor construi structuri care sprijină adaptarea sistemelor de protecție costieră la schimbările climatice. În general, lucrările se vor efectua în zonele costiere din: Periboina și Edighiol, Mamaia, Tomis
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
sistemelor de protecție costieră la schimbările climatice. În general, lucrările se vor efectua în zonele costiere din: Periboina și Edighiol, Mamaia, Tomis, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn, 2 Mai. Sistemul conceput pentru fiecare zonă va proteja linia țărmului prin reducerea impactului valurilor și sporirea rezistenței la condiții meteorologice extreme, fără a aduce atingere stării de conservare și integrității habitatelor de interes comunitar din zonele marine limitrofe. ... g) Evitarea potențialelor conflicte ce pot apărea atât între diferiți actori din
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
infrastructurii de exploatare a resurselor minerale offshore (de exemplu, traseul conductelor, amplasarea stațiilor de separare/uscare a gazelor naturale etc.) ... i) În acest sens pot fi avute în vedere: (i) limitarea generată de situația de pe uscat din imediata apropriere a țărmului, de exemplu, dezvoltarea și extinderea zonelor urbane, infrastructura existentă (conducte/zone industriale/rafinării/ terminale/unități militare etc.), zone arheologice, arii naturale protejate etc. și limitările și condiționările generate de acestea asupra activităților și viitoarelor dezvoltări de infrastructură offshore și (ii) necesitatea realizării și
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
offshore și pentru transferul hidrocarburilor extrase și, totodată, existența unei zone de interdicție pentru transportul naval datorită instituirii zonelor de siguranță din jurul instalațiilor petroliere (500 m). Activitățile de scoatere din uz a instalațiilor petroliere offshore necesită facilități corespunzătoare la țărm, pentru dezafectarea acestora. Producția de țiței și gaze offshore reprezintă principala cerere pentru instalarea și operarea conductelor subacvatice. ... l) O posibilă competiție între maricultură și dezvoltarea spațială a altor activități se poate manifesta punctual acolo unde sunt îndeplinite condiții pentru
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
22. Instalarea noilor infrastructuri trebuie să țină cont de rețeaua subacvatică existentă astfel încât aceasta să nu fie afectată (de exemplu: conductele din amonte aferente Proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia, operator BSOG, de la Platforma de producție Ana la țărm traversează conductele din amonte ale OMV Petrom ce fac legătura între Platforma centrală de producție și țărm). Figura 22. Zone de siguranță/interdicție aferente conductelor submarine și instalațiilor petroliere de producție offshore (existente și proiectate) Sursa: ACROPO; DHM, 2022 Interzicerea activității
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
fie afectată (de exemplu: conductele din amonte aferente Proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia, operator BSOG, de la Platforma de producție Ana la țărm traversează conductele din amonte ale OMV Petrom ce fac legătura între Platforma centrală de producție și țărm). Figura 22. Zone de siguranță/interdicție aferente conductelor submarine și instalațiilor petroliere de producție offshore (existente și proiectate) Sursa: ACROPO; DHM, 2022 Interzicerea activității de pescuit în zona de siguranță a instalațiilor petroliere este necesară pe durata operării acestora (fie că
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
produselor geospațiale marine (hărți de navigație, publicații nautice, avize de navigatori) în conformitate cu standardele Organizației Hidrografice Internaționale Direcția hidrografică maritimă 2. Creșterea gradului de fluență a traficului 2.1. Crearea unei rute recomandate de deplasare a navelor de-a lungul țărmului românesc al Mării Negre (de la Sulina la Mangalia) Autoritatea Navală Română/ C.N. Administrația Porturilor Maritime - S.A. Constanța 3. Reducerea poluării în zona marină a României 3.1. Mărirea numărului de controale la nave referitor la respectarea normelor interne și a
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
prin Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Națională „Apele Române“ (ABA Dobrogea-Litoral) 2.2. Protejarea zonelor destinate acvaculturii marine prin impunerea unei distanțe minime față de țărm pentru alte activități conflictuale Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură 2.3. Dezvoltarea de puncte de debarcare numai pentru acvacultură Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură Obiective specifice domeniului
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Neagră în vederea contribuirii la asigurarea securității și independenței energetice 1.1. Îmbunătățirea cadrului legislativ și de reglementare competitiv, transparent și predictibil 1.2. Întărirea capacității instituționale 1.3. Noi dezvoltări ale Sistemului național de transport în scopul preluării gazelor naturale de la țărmul Mării Negre Ministerul Energiei, Secretariatul General al Guvernului, Agenția Națională pentru Resurse Minerale 2. Dezvoltarea sustenabilă a bazei de resurse minerale neenergetice interne 2.1. Promovarea explorării 2.2. Îmbunătățirea cadrului legislativ și de reglementare competitiv, transparent și predictibil Secretariatul General al
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
constea din: (EI) 1.1.1.1 examinarea planurilor pentru pompele de incendiu, inclusiv pompa de incendiu pentru caz de urgență * , dacă este cazul, tubulaturile principale de incendiu, hidranţii, furtunurile de incendiu, ţevile de refulare de mână și racordul internaţional de legătură cu țărmul (reg. II-2/10.2 şi 10.4.4 din SOLAS 74/00/14 și cap. 2 și 12 din Codul FSS); (EI) 1.1.1.2 verificarea existenței, specificaţiei și amplasării stingătoarelor de incendiu (reg. II-2/10.3 din SOLAS 74/00) (reg. II-2/6 din SOLAS 74/88); (EI) 1.1.1.3 verificarea existenței, specificaţiei
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
pe perioada construcţiei şi după instalare ar trebui să constea din: (EI) 1.1.4.1 examinarea pompelor de incendiu şi a tubulaturii principale de incendiu, a amplasării hidranţilor, furtunurilor şi ţevilor de refulare de mână şi a racordului internaţional de legătură cu țărmul şi verificarea că fiecare pompă de incendiu, inclusiv pompa de incendiu pentru caz de urgenţă, poate funcţiona independent astfel încât să fie produse simultan două jeturi de apă de la hidranţi diferiţi în orice parte a navei în timp ce
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
echipamente ale navelor de marfă, inspecţia anuală ar trebui să constea din: (EA) 1.2.2.1 examinarea pompelor de incendiu, a tubulaturii principale de incendiu, a hidranţilor, furtunurilor şi ţevilor de refulare de mână, precum şi a racordului internaţional de legătură cu țărmul şi verificarea că fiecare pompă de incendiu, inclusiv pompa de incendiu pentru caz de urgenţă, poate funcţiona independent astfel încât să fie produse simultan două jeturi de apă de la hidranţi diferiţi în orice parte a navei în timp ce
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
în care nava va fi exploatată și de mijloacele declarate pentru asigurarea conformității cu cerințele funcționale (reg. III/6, IV/7 până la 11, 14 şi 15 din SOLAS 74/88); (RI) 4.1.2.3 confirmarea posibilităţii de a iniţia transmiterea de la navă la țărm a semnalelor de alertare în caz de sinistru prin cel puţin două mijloace separate şi independente, fiecare utilizând un serviciu diferit de radiocomunicaţii, din postul din care se efectuează în mod normal navigaţia navei (reg. IV/4, 7 până la 11
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
antenei în toate benzile corespunzătoare; (RI) 4.1.2.8.3 verificarea că echipamentul se încadrează în toleranţa de frecvenţă pe toate benzile corespunzătoare (reg. IV/14 din SOLAS 74/88); (RI) 4.1.2.8.4 verificarea funcţionării corecte prin stabilirea contactului cu o staţie de la țărm şi/sau prin măsurarea calităţii liniei de transmisie şi a puterii de ieşire de radiofrecvenţă; (RI) 4.1.2.8.5 verificarea funcţionării receptorului prin monitorizarea staţiilor cunoscute în toate benzile corespunzătoare; (RI) 4.1.2.8.6 dacă unităţile de comandă sunt prevăzute în exteriorul punţii
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
pe semnalul de 406 MHz fără emiterea unui apel de pericol de sinistru către satelit; (RI) 4.1.2.16.10 verificarea că EPIRB a fost supusă întreținerii la intervale care nu depășesc cinci ani, într-un centru de întreținere aprobat, aflat la țărm (reg. IV/15.9 din SOLAS 74/00); (RI) 4.1.2.16.11 dacă este posibil, verificarea că semnalul de localizare cu frecvența de 121,5 MHz poate fi emis pe frecvențele de lucru, verificarea codificării și înregistrării, fără transmisia apelului de pericol de sinistru la
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]