3,115 matches
-
fi căzut în moarte, Tu, Doamne ce ești fericirea lacrimei Și bucuria celui ce susține cerul Cu gemetele lumilor dispărute Pentru a se face har. Vecine trompete de îngeri Și flaute înaripate Vestesc un conținut De Cantic devorator de zborul abisului Tandru cu cel pustiit. 5 ianuarie 2007 Cuvântul se așează pe ornamente Cu vești de copii, Adulmecă cerul cu vocale, silabe, Viziuni mai vechi decât cerul, Miracol e carnea când se întoarce Către privirea celui ce o iubește Recreată în
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
valoros autor al literaturii pentru copii, ci și ca autor al scurtei, dar influentei proze The Strange Case of Dr. Jekyll and Mr. Hyde (1886)34. Motivul Doppelgänger-ului, care făcuse deja carieră în romantismul german, este reinventat acum din perspectiva abisului psihologic, deschis de universul schizofreniei acute. Victorienii par, în poezie și în proză deopotrivă, obsedați de tema dublului și de trezirea bestialului sau a ilicitului din ființa evoluată. Astfel, Christina Rosetti compune, în 1859, Goblin Market, insolit manifest al feminismului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
germană pentru suflete" (12, p. 179). Numai că sufletele americane erau nepregătite "prin educație sau experiență istorică pentru așa ceva". (Ibid. p. 182) De aici nihilismul american, adică "o stare de spirit, o proastă dispoziție, o vagă neliniște. Este nihilismul fără abis". Acest nihilism apare și ca o "poză" adoptată de americani, însoțită de termeni precum, grijă, autoîmplinire, conștiință în expansiune. Or, așa nu se vorbește despre nimic precis, despre nimic care să aibă referent. Din acest motiv, autorul compune în continuare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și, fără cea mai mică îndoială, tocmai aici putem constata efectele din jurul nostru; este oare lumea modernă altceva decât simpla negație a oricărui adevăr tradițional?". (15, p. 229) În capitolul 39, Guénon menționează și alte atribute ale satanismului nutrit de "abisuri infernale". El nu are ca referent un individ, ci este un simbol ce sintetizează "contrainițierea" menită a exprima falsul. Emblema acestui simbol este Leul, iar cabalistica îl numește Metatron. Acesta are o față luminoasă și una obscură, fiind redat și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în artă cel mai subtil debușeu, cea mai rafinată expresie. În oglinda artei se privesc personajele dandy, elocvente expresii ale incarnării unui mod de existență desfășurată pe principii exclusiv estetice. În alte romane, raportul literaturii cu pictura este pus în abis prin chestionarea contractului mimetic și relevarea naturii spectrale a artei și a rolului de magician-sacerdot al artistului plastic. O altă afirmație importantă pentru felul în care John Reed construiește "stilul decadenței" constă în a situa în chiar centrul operei de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ei unor cumplite exacțiuni. Descifrarea misterului nu-i servește cu nimic lui Oedip, el rămâne exterior șaradei atât timp cât nu se poate sustrage propriului traseu destinal care-i condiționează fiecare mișcare. Umanitatea, așa cum ne-o prezintă Klimt, este aruncată într-un abis al lipsei de cunoaștere din care se detașează pe lângă figura Sfinxului stelar și o altă figură aflată la marginea de jos a tabloului și care figurează în catalog cu titlul, Das Wissen. Cu excepția sfinxului somnolent ca imagine a unei exteriorități
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reviste de artă aplicată în Anglia, Franța, Germania și Țările de Jos. Urmărind introducerea artelor aplicate și în România, Bachelin își îndreaptă atenția asupra artelor populare care pot fi valorificate în acest sens, reconstruindu-se astfel conexiunea cu tradiția peste abisul care-i desparte pe acei "Giotto bizantini" care au ridicat Curtea de Argeș și pictorii realiști contemporani. Un merit esențial al lui Bachelin constă în relația pe care acesta o stabilește între tradiție și modernitate sub raportul artei, pentru că valorificarea tradiției are
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
jos, cu corpul pe jumătate topit în blocul de piatră, un bărbat căzut așteaptă resemnat. Sensul căderii este dat de atingerea inițială a unei culmi, de revelația înălțimii și prin ea, a adâncului. Corpul femeii pare să plonjeze voluntar în abis, căderea pare însoțită de imboldul, de fascinația de a plonja în abis. Ea are loc pe culme, unde se poate contempla tensiunea dintre extreme, dintre culme și abis, înfățișată elocvent în plonjeul mortal. Odată atins apexul urmează inevitabil prăbușirea, ea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
căzut așteaptă resemnat. Sensul căderii este dat de atingerea inițială a unei culmi, de revelația înălțimii și prin ea, a adâncului. Corpul femeii pare să plonjeze voluntar în abis, căderea pare însoțită de imboldul, de fascinația de a plonja în abis. Ea are loc pe culme, unde se poate contempla tensiunea dintre extreme, dintre culme și abis, înfățișată elocvent în plonjeul mortal. Odată atins apexul urmează inevitabil prăbușirea, ea nelăsând loc turnurii lente a declinului. Frumusețea corpului este recuperată în figura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și prin ea, a adâncului. Corpul femeii pare să plonjeze voluntar în abis, căderea pare însoțită de imboldul, de fascinația de a plonja în abis. Ea are loc pe culme, unde se poate contempla tensiunea dintre extreme, dintre culme și abis, înfățișată elocvent în plonjeul mortal. Odată atins apexul urmează inevitabil prăbușirea, ea nelăsând loc turnurii lente a declinului. Frumusețea corpului este recuperată în figura gimnastică a aruncării în gol. În pagina unu este reprodusă o sculptură intitulată Pocăința: un Iisus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a compozitorului și cea dinamică a frescei, cu toate că fresca este cea artificială, iar compozitorul în carne și oase. Paradoxal, arta preia elementul de dinamism, în același timp, litificându-și creatorul în cadrul ei. Fresca apare atunci ca îndeplinind rolul unei puneri în abis a artei acestuia și a creației pentru care creatorul reprezintă un intercesor. Și sculptorul Horia Boambă realizează un portret al pictorului Alexandru Romano (1887-1916) mort prematur la vârsta de 29 de ani, portret expus la expoziția Tinerimii artistice din 1914
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îngemănate destinal în blocul de piatră, par extrase unui vis. Transa în care se află topește deopotrivă suferința, visarea, pasiunea, sentimentul disoluției într-un melanj de sensibilitate decadentă. Aceste chipuri cu pleoapele pe jumătate închise, fapt corespunzător unui rapel către abisul propriei interiorități, semicecitate a unei somnolențe magnetice, stau sub semnul agoniei și al declinului. Cu titlul Suferința (1928), sculptorul va realiza și un monument funerar aflat la cimitirul Bellu din București, monument dedicat Sofiei Alexandrescu, decedată prematur. Bustul de bronz
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
meditație filozofică pe marginea efemerității se regăsește în celebra garvură a lui Dürer, mal du coeur rezonează încă de la început cu un mal du pensé. Mâna dusă la tâmplă se însoțește cu o privire pierdută în depărtare sau absorbită în abisul vacuității interioare. Aristotel descria melancolia ca simptom al excelenței, fiind specifică geniilor, poeților, oamenilor de stat, eroilor. Primele două roluri, geniul și poetul, devin esențiale, și la rândul lor, ele fuzionează într-o figură complexă. Geniul are acum înzestrările artistului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
coincidență perfectă cu gusturile pictorului, epitomizând sensibilitatea simbolistă a epocii modelată livresc. Lectura este gestul cheie al reveriei simboliste, iar Pallady erotizează subtil spațiul reveriei căreia lectura, prin aluzie, îi servește drept anticameră. Tudor Vianu sesiza această alianță pusă în abis între pictură și poezia lui Baudelaire, a cărui carte se evidențiază pe o masă de toaletă, dar criticul îl disociază de lumea decadenței baudelairiene. Relația este încă odată subliniată de pictor în însemnările sale: "Un tablou este un poem pictural
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gestul sacrileg vestala impudică, recomandând capul sfântului martirizat ca obiect al satisfacției sale erotice. Florile care înconjoară pe platou capul tăiat într-un sens decorativ-licențios, asemeni unei coroane de lauri, sunt menite să confere un caracter burlesc ororii, plonjând în abisul blasfemiei. Avem aici o raportare la sensibilitatea decadentă, care comandă contrastele violente, cu o notă blasfemică și o rezultantă estetizantă, prin care cruzimii i se atribuie mai întotdeauna o conotație sexuală. Masca apărută din neant ne avertizează asupra ororii delectabile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Însă cînd statele naționale se vor transforma în state-națiuni, cînd războaiele vor deveni cu preponderență sau pe deplin naționale, cînd progresele militare vor permite hecatombe pe scară largă, atunci Europa își va fi atins apogeul și se va prăbuși în abis. Statele-națiune Franța revoluționară este primul exemplu desăvîrșit de stat-națiune. Încă din perioada monarhiei, Franța își dezvoltase un stat centralizat, iar integrarea în ordinea regalității și amenințarea destabilizatoare a invaziilor străine concurau la formarea spiritului național. Revoluția operează o veritabilă mutație
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pace, economia închisă și războiul economic. Înmulțirea statelor-națiune europene și deșteptarea generalizată a naționalităților, care năzuiesc să se elibereze de sub o dominație străină, multiplică sursele de conflict, extinzîndu-le către estul balcanic, unde se creează focare endemice de război. Apogeul și Abisul După căderea lui Napoleon I, "concertul european" a putut fi restabilit pentru o vreme, însă sub forma unui jug monarhic impus popoarelor: Sfînta Alianță. În momentul cînd jugul se va fisura, Germania și Italia se vor fi consolidat deja ca
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fapt care rămîne și astăzi nebănuit de conștiința multor europeni. În acest climat de dominație asupra lumii se va dezlănțui nebunia care îi va împinge pe Dominatori către sinucidere. Tocmai Apogeul puterii europene este, în mod necesar, stadiul ultim dinaintea Abisului. De fapt, statele nu sînt atît "monștri reci", cît monștri smintiți. Ele au devenit paranoice, nesocotind din acest moment orice regulă a jocului atunci cînd acesta deservește interesele lor. După cum spunea Bismarck, strateg politic și trișor diplomatic implacabil, "Austria și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
n-a încetat nici o clipă să trăiască din metamorfoze: a Europei statelor în Europa statelor-națiune, a Europei caracterizate de o balance of powers în Europa dereglării și a dezlănțuirii, a Europei comerciale în Europa industrială, a Europei Apogeului în Europa Abisului, a Europei stăpîne a lumii în Europa-provincie aflată sub tutelă. Iată de ce identitatea sa nu se definește în ciuda metamorfozelor, ci în interiorul metamorfozelor. Această identitate metamorfică se regăsește întîi de toate în acest proces care se accelerează el însuși și care
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
la fel de stupide ca divinizarea omului: disoluția sa. Discreditarea Umanismului încurajează deopotrivă nihilismul și revenirea la religia multimilenară, care se regenerează fără încetare odată cu prăbușirea miturilor și religiilor laice. Mai presus de toate însă, prăbușirea Umanismului antropocentric și supranatural deschide un abis din care țîșnesc întrebările primordiale. Ce este omul? Ce reprezintă această ființă naturală / culturală? Care este situația sa în lume? Ce înseamnă spiritul său? Libertatea sa? Rațiunea sa? Putem să nu acordăm valoare omului? Putem ocoli un mit și o
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sa. Problema este de a ști dacă ne-am păstrat virtuțile care au dat naștere creațiilor noastre deopotrivă originale și universale. Într-un cuvînt, de a ști cine am fost de fapt și cine am devenit. Zărim zona de beznă, abisul întunecat din sînul culturii noastre și sîntem în stare să ne îndreptăm în urma acestei cunoașteri de sine? Am învățat ceva din istoria noastră culturală și sîntem capabili să o reasumăm, să o continuăm și să o transformăm cu, în, prin
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a celor întâmplate la Tanacu să ne aducă înainte o biserică fără bază spirituală, în care atât credincioșii, cât și clericii au uitat de dragoste, de pace și de echilibru. De altfel, cazul debutează prin căderea abruptă din sacru, în abisul fără margini al lumii de-spiritualizate. Titluri precum "Preotul asasin din Tanacu a mai făcut ieri o exorcizare"136, sau "Diavol în sutană"137 arată clar cum asocierea extremă a cuvintelor preot asasin sau diavol sutană, lovește din plin nu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ar trebui să ascultăm cuvintele Bardului și, prin acestea, să fim mântuiți. Nici el, nici Bardul (și nici Los) nu sunt predi+catori. Cuvintele lor vizează (subl. în text, n.m.) salvarea noastră, adică sunt alegorii menite să ne salveze din abisul alegoriilor" (1985, p. 154). Această pare să sublinieze, din nou, caracterul paradoxal al comportamentului vizionar, prin care cel inspirat acționează exact în direcția în care încearcă să-i determine pe ceilalți să n-o facă, asemenea Spectrului lui Los, care
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
puterea individului de a-și asuma responsabilitatea asupra deciziilor sale. Fortăreața Bastiani este izolată într-un peisaj muntos straniu, învăluit mereu de negură sau de razele reci ale lunii, peisaj propice fantasticului, în care stoluri de corbi se pierd „înspre abisul ca o pâlnie al văii” (p. 18). Lipsa de determinare spațio temporală a acțiunii situează de la început romanul într-o zonă a abstractului, specifică formulelor parabolice, dar și textelor fantastice. Fortăreața devine, pe măsură ce drumul pare mai anevoios, un adevărat mit
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
este un sistem care concordă cu "intuițiile morale ale respectivei comunități istorice care a creat acele instituții". *** Problema cu această direcție de raționament care îi datorează mai mult lui Hume decît lui Kant este că riscă să cadă într-un abis relativist. Argumentarea lui Rorty că întrebările despre adevărul fundamental ar trebui respinse și că democrația un sistem care garantează posibilitatea vecinilor de a spune că nu există nici un Dumnezeu sau că există douăzeci de Dumnezei este bună doar pentru că este
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]