8,856 matches
-
am adus cărțile, fiecare cu o dedicație inocentă, și am îmbrățișat-o urîndu-i o viață senină și toată fericirea pe care o merită. Aveam lacrimi în ochi spunîndu-i acele câteva cuvinte banale. Mi s-a părut totuși că era oarecum absentă. S-a desprins din brațele mele mult mai ușor ca alteori. După-amiaza a fost pentru mine o nesfârșită mascaradă. Îmbrăcasem costumul bengalez, de mătase, și trebuia să întrețin pe toți acei oameni iluștri ca o adevărată gazdă, căci inginerul era
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Dar nu era numai asta, numai faptul că știa cântece și balade atât de vetuste, și melodii arhaice: le crea din nou, le cânta așa cum trebuiau ele cântate ca să ne placă nouă, tinerii de pe-atunci, după război. - Păcat, vorbi absent Cladova fără să-l privească. Păcat că a renunțat la vioară. Mi-ar fi plăcut s-o văd și eu... - Dar mai era și altceva. Era farmecul ei, melancolia aceea atât de discretă, aproape neînțeleasă. Te întrebai: Leana asta, de unde
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
trebuit să se reverse prin cele două mari uși turnante, părea depărtată și palidă. Cât putea cuprinde cu ochii, se întindea un singur covor gros, roșu-aprins, a cărui dogoare era întreruptă doar de fotoliile și măsuțele joase, în jurul cărora așteptau, absenți, sau dormitau, bătrâni și bătrâne de toate vârstele. La răstimpuri treceau și femei tinere. Priveau doar înaintea lor, acolo unde, departe, zăreau oglinzile. - Era totuși un nume foarte simplu, transparent prin excelență fanic, șopti deodată Adrian, rostind rar și bine
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de Leana ca femeie, continuă Hrisanti cu o neașteptată oboseală în glas. Mă gândeam la ea ca artistă. Rămase o clipă pe gânduri, cu paharul la buze, parcă nu s-ar fi putut hotărî să soarbă. - Poate mă înșel, adăugă absent. Poate voiam să spun altceva... Începu să soarbă, pe gânduri. Când ajunse în hall, clipi, ca să-și obișnuiască ochii cu lumina, apoi se apropie de un piccolo și-l întrebă de Sala catalană. Nu era departe; trebuia să ocolească rotonda
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
spună: - Salute! - Salute! repetară fetele. - Nu știu ce e, spuse Adrian, dar orice ar fi e bine venit. Mi-e sete! Sorbi la început cu măsură, apoi bău spornic și goli paharul. Orlando întoarse capul către cele câteva perechi care dansau parcă absente, căci orchestra se auzea acum în surdină, iar la mese toți vorbeau în șoaptă, privind pe furiș către masa lor. - Ce plictiseală! exclamă deodată, întorcîndu-se către Il Comandante. Unde i-ai găsit? Veneau de la vreo înmormîntare? Il Comandante se sculă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mâncare. Ar trebui, deci, să mă duc să-i iau, și apoi să găsesc o sanie sau vreo mașină, sau poate un camion de la teatru. Pe zăpada asta, îi omor sigur, și-i omor degeaba... Marina începu să-și descheie, absentă, nasturii de sus de la manta. Îi privi pe rând, oarecum la întîmplare, apoi întrebă: - Dar voi ce credeți? Doctorii, ei, nici măcar nu știu ce are. Dar voi? Voi credeți că va scăpa cu viață? Se strânseră și mai aproape unul în altul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și mai stai încă cinci, zece minute. N-are să-ți pară rău... Condurachi se așeză resemnat în fotoliu și-și căută tabachera. - Numai de s-ar ține de cuvânt și ar veni, spuse. -... Îndată ce se va potoli ninsoarea, repetă Marina absentă, vin eu cu o mașină bine încălzită. Mașina unui prieten din corpul diplomatic... Parcă de-abia acum își dădu seama cât e de vastă și de ruinată sala. Se îndreptă încet către cămin și-l privi cu atenție. Sub cenușă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe una din măsuțe, rezemîndu-l de o enormă scoică de mare, Manole își dădu seama că nu făcuse prezentările. - Inginerul Ștefan Condurachi, pronunță el rar, intimidat, încercînd să fie solemn. Locuiește mai mult în străinătate. Doamna Zamfira Darvari... Marina zâmbi absentă, cu privirile ațintite asupra tabloului. Se îndreptă spre el agale, oprindu-se la răstimpuri ca să-l contemple. - E cu adevărat o zeiță, începu Condurachi. Și după câte mi-a povestit Manole, există, în carne și oase. Marina se întoarse și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
noastră râde și se joacă, și ar vrea să-i facem un om de zăpadă, chiar acolo, în fața ferestrei. Și i-am făgăduit că o să i-l facem... - Când te-ai întors? îl întrebă Manole. - Acum câteva zile, răspunse Condurachi absent, preocupat. Ai auzit? A declarat și Franța război. - Era de așteptat, spuse Manole. Dar ce ai? Pari obosit... - Am prea multe pe cap. Dar să lăsăm asta... Voi cum o mai duceți? Manole ridică din umeri. - Ca toată lumea. Necazuri, boli
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
aceasta, câte alte răspunsuri nu ne-ar cere să le mai întrebăm o dată, și apoi încă o dată, încă o dată... De câteva zile, ploua mărunt, mohorât, ca printr-o ceață fumurie. Ieronim se opri pe trotuarul din fața casei și-și scoase absent bascul din buzunarul macferlanului. Rămase câteva clipe cu bascul în mână, privind cum cei trei lucrători de pe acoperiș se pregăteau să zvârle în curte fâșiile mari, aproape pătrate, de tablă ruginită. Își potrivi bascul, trăgîndu-l ușor pe frunte. Apoi căută
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
După cele șase zile de foc, îl întrerupse locotenentul, aveai destulă experiență. Nu mai aveai, ca la început, scuza că nu îndrăznești să comanzi unor soldați care luptasem de un an, doi, în linia întîi. - E adevărat, vorbi Darie zâmbind absent. Dar pe de altă parte, de câte ori îndrăznisem să comand, în acele șase zile, ieșise prost. Plecasem cu un pluton, și, din comandă în comandă, rămăsesem trei... - Știu la ce faci aluzie, îl întrerupse din nou locotenentul, dar n-a fost
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și are încă, modul ei propriu de a fi evidentă. Dar nu era numai ea. Era, bunăoară... Era... Era, bunăoară, să zicem, pasiunea mea pentru filozofie... Se întrerupse brusc și-și trecu mâna prin păr. Apoi începu să se frece, absent, pe frunte. - E grea, începu Zamfira, e grea filozofia. - Este cea mai grea, continuă Iliescu. Și este cea mai grei pentru că n-ai cum să-i dai de rost... Darie își așezase absent casca pe cap. - Ce e mai curios
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
prin păr. Apoi începu să se frece, absent, pe frunte. - E grea, începu Zamfira, e grea filozofia. - Este cea mai grea, continuă Iliescu. Și este cea mai grei pentru că n-ai cum să-i dai de rost... Darie își așezase absent casca pe cap. - Ce e mai curios, începu el cu o voce gravă, aproape severă, este că atunci, în vis, aveam dreptate. Am uitat. Am uitat ce mă pregăteam să-i spun lui Ivan. Probabil că mă inspirase, ca să spun
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
inconsecvențele sunt de două moduri: cele evidente chiar dinlăuntrul sistemului de referință, și cele care ni se descoperă ca atare, ni se arată că sunt contradicții sau inconsecvențe numai când le privim din afara sistemului. Darie îl ascultase pe gânduri, fumând absent. - E curios, începu el târziu, dar acum, că te privesc mai bine, îmi dau seama cât de mult semeni cu Ivan. Cu toate că, aparent, nu ai nimic din Ivan. Dar repet, și subliniez: asta numai în aparență... Arhip își ridică capul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
așa, Zamfira? - Așa a fost, cum spune Iliescu, întări Zamfira. Darie începu din nou să râdă. - Cu atât mai bine. Asta înseamnă că începusem să visez înainte de a adormi. Mi s-a mai întîmplat și altă dată, adăugă. Apoi tăcu, absent. După vreun sfert de ceas, Iliescu porni repede înainte, plecîndu-se ușor din spate, căci porumbii începuseră să fie mai rari și mai piperniciți. Le făcu semn cu mâna să se apropie cu grijă. - Am ajuns în câmp, șopti Zamfira. Șoseaua
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a întîmplat ceva? Că a fost amestecat în vreo afacere suspectă și că, în sfârșit, de-acolo i se trag toate? - Cam așa ceva sau poate că... În sfârșit, înțelegeți ce vreau să spun. Celalt zâmbi din nou, apoi își aprinse absent țigara. - Dar de ce în 1966? întrebă privindu-l cu pleoapele brusc și sever apropiate. Nu ți s-a părut suspect că Zevedei a precizat: 1966 și nu un alt an, bunăoară 1956 sau 1960? - Nu, recunoscu timid Pantelimon. Acum, că
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
livreze totul conform planului... Dar mie mi-e foame, adaogă ridicîndu-se brusc. Și cum nu mă prea împac cu mezelurile, mă duc la cantină. - Azi au ciorbă de fasole, preciza Petrescu continuând să zâmbească. Lăsă să treacă un răstimp, jucîndu-se absent cu tabacherea, apoi, fără să-l privească, se adresă lui Pantelimon. - Nu știam că-l cunoști pe Năstase... Pantelimon tocmai sfârșise de desfăcut pachetul cu mezeluri. - Nu cred că-l cunosc. Cine e Năstase? - Ai stat mult de vorbă cu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe de altă parte, te prefăceai că nu înțelegi legătura cu anul 1966. - Acum înțeleg, mărturisi Pantelimon cu un aer de triumf. Foarte probabil, 1966 este anul când a fost grațiat... Ioanichie Petrescu îl privi câteva clipe în tăcere, fumând absent. - Recunosc că ești mare meșter, știi să-ți ascunzi jocul. Dreptul d-tale, adăugă, regăsindu-și zâmbetul. Dar dacă n-o știai, ți-o spun eu: Zevedei a fost grațiat, ca toți ceilalți, în 1964. O știe toată lumea... IV Ca
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de aici înainte, suntem amândoi suspecți. Ai văzut pe Petrescu Doi? A mai venit vreodată la dumneata, așa, din senin, la ora prînzului? - Nu cred. - Asta, pentru că m-a zărit când am deschis ușa... Pantelimon călca cu privirile în caldarâm, absent, preocupat. - Dar nu înțeleg de ce fel de complot ar putea fi vorba, murmură după o lungă tăcere. - Nu înțeleg nici eu. Cei care au cumpărat edițiile - tirajul real, din 1966, și edițiile apocrife, din 1969 - spun că textele sunt aproape
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
misiune în Suedia și a rămas acolo... Pantelimon păli, își trecu mâna prin păr și începu să-și șteargă picăturile de ploaie, parcă atunci le-ar fi simțit pentru întîia oară. - Nu știai că a rămas în Suedia? - Nu, răspunse absent Pantelimon. Apoi își privi mâna udă și o lăsă stânjenit pe genunchi. - Dacă ți-a rămas părul ud, atunci răcești la sigur, spuse Năstase, ridicîndu-se. Să-ți dau o aspirină. Pantelimon o înghiți supus și goli pe nerăsuflate paharul cu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mă interesează problema timpului", continuă să citeze Pantelimon. Problema timpului, repetă visător. Se opri din nou, și căută privirile lui Ulieru. - Dar asta nu poate avea nici o legătură cu ziarele antedatate 1966... - Și totuși, Năstase îl bănuiește pe el, vorbi absent Ulieru. Hai mai bine să mergem. - Evident, antedatarea ziarelor trădează o anumită preocupare cu "problema Timpului". Dar tot ce-a spus mai înainte Zevedei, dacă a fost sincer, și eu cred că a fost - poate e nebun, dar e sincer
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
IX Ședința a fost reluată la 2,15. În dreptul fiecăruia se afla un termos cu o oranjadă și, într-un pahar, cafea espresso cu gheață. Numai lui Pantazi i se aduse cafea turcească și o carafă cu apă rece. Ascultă absent raportul unui inspector despre orașele unde au fost colectate exemplare apocrife, ce fel de oameni le-au primit, ce-au declarat la interogatorii. Marea majoritate, muncitori sau șefi de organizație. Foarte puțini intelectuali, și aproape toți membri de partid. La
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
chelie. Așadar, bănuise ceva, și-l pândea mai de mult, să-l surprindă. - Nu știu nici eu, răspunse pronunțând doar parțial cuvintele. Poate voiam să mă conving întîi pe mine că nu mi-am pierdut vederea... Internul îl privea zâmbind absent. - Dumneata ești un om curios. Când te-a întrebat Profesorul câți ani ai, ai răspuns: șaizeci... - Am mai mult... - Greu de crezut. Ai auzit, probabil, ce vorbeau infirmierele... Cu un gest supus, de școlar pocăit, înclină din cap. Le auzise
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
civil, își va căuta tot timpul de lucru în dreptul ferestrei dumitale - ca acum, adăugă coborând glasul - iar nopțile, plantonul va dormi pe un pat de campanie, pe culoar, în dreptul ușii. Se ridică din fotoliu și începu să se plimbe, trecând absent, dintr-o mână în alta, caietul cu note. Apoi se opri brusc în fața lui și-l privi, adânc, în ochi. - Dar dumneata cum explici această serie de coincidențe: pentru întîia oară ai avut o insomnie urmată, cum ai mărturisit, de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
grave decât ne așteptam, auzi glasul Profesorului. I se păru că-l aude printr-o perdea groasă, sau venit de foarte departe. Și totuși era în fața lui, în fotoliu, cu servieta pe genunchi. - Mult mai grave decât ne așteptam? repetă absent. Profesorul se ridică, se apropie de el și-i puse mâna pe frunte. - Nu te simți bine? îl întrebă. Ai avut cumva o noapte proastă? - Nu, nu. Dar chiar în momentul când intrați pe usă, mi s-a părut... În
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]