27,767 matches
-
și coada șoricelului, le uscam și le păstram în săculeți de pânză pentru ceai, tot restul anului. Prindeam fluturii și îi puneam în borcane. Cum ajungeam acasă îi scufundam într-o soluție de alcool și apoi îi înfigeam cu un ac cu gămălie de polistiren. O să te ajut când vei face insectarul, așa cum l-am ajutat și pe tatăl tău. - Bunico, fluturii cu ce se hrănesc? - Cu polen se hrănesc. Ei au o trompiță cu care adună polenul din flori. Nu
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
sub nucul unde aștepta pregătit taburetul cel verde, cu lădiță și capac. Din lădiță, moșu’ Klesch scotea un prosop alb de in, se descheia la cămașă și își petrecea prosopul pe după gât, iar Sibla i-l fixa la spate cu acul de siguranță, înfipt în țesătură exact acolo unde urma să fie folosit. Așezându-se pe taburet, moșu Klesch rostea de fiecare dată: „Tuns și frezat cu cărare la dreapta.” Frizerul își scotea instrumentele dintr-o tașcă de piele scorojită cu
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
dintr-un pom lunecos și din care se face un pat; că o neîmpăcata silaba de gand într-o limbă în care ostateca sunt, uite, rană adâncă pe care ți-o fac se inchide-ntr-o clipă, cât vârful de ac! nimeni nu-mi poate cere să nu știu s-aleg! aduc ușii fără broască, aduc lanț să te leg, aduc pieptene veșnic cu păduri fermecate: ochiul tău greu și fierbinte străbate! Tu-mi spui: sufletul tău este foarte amar! nor
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
lângă noi și sub corăbii și-a păstrat căldură. Mainele-cainele Mainele-cainele cel rău pe cât este de fără rușine iată iarăși vine pe apucate și jumătate îl întreb: -Ce mai faci? -Ce naiba să fac? împing cămilă asta prin urechea de ac. -Da? -Da. -Dar după mine de ce te ții? -Ca să scrii poezii-nerozii și pentru cel ciolan sărac să mi-l arunci ca să tac. -Și cu noaptea ce să mă fac? -Nu ți-am spus? ca să tac... Cu mainele-cainele asta e
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
costume. În stagiunile următoare montează Cometa, a lui D. Anghel și Șt.O. Iosif, și piesa Maestrul, a lui Mircea Ștefănescu; dintre succesele înregistrate mai fac parte și alte două montări, Școala femeilor, de Moliere, și Cămila trece prin urechile acului, de F. Langer. Aceste montări nu puteau rămâne fără ecou în lumea teatrului. Primul care se grăbește să-l invite a fost Teatrul Național din Craiova. În stagiunea 1927 va monta aici mai multe spectacole, printre care Henric al IV
NOMEN ARTIS- DINCOLO DE TACERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356754_a_358083]
-
au contribuit substanțial la formarea mea, mai ales că din facultate ieșisem cu o pregătire destul de aproximativă, fiindcă în 1956 vroiam mai puțin marxism, mai puțină limbă rusă și mai multă cultură universală, cultură română. Am scăpat ca prin urechile acului de pușcărie. Asta am făcut în bună măsură la Călinescu, împreună cu el. Desigur că m-a marcat, nici vorbă, toată isprava asta. De asemenea, de mic m-au marcat foarte intens, nu cu clarviziune, cele întâmplate în `44. Când ne-
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
natală, continuându-le la Sinaia și în alte orașe din tara. Încă din vremea aceea, observând, aidoma lui Labiș, adevărata față a comunismului se revoltă, de atunci trăind cu respirația celor de la Interne în ceafă. A scăpat ca prin urechile acului de batalionul disciplinar în armată și de pușcărie în civilie. Dat afară din cenaclurile literare, dar puțind a talent , bețiv ca Esenin, plângând pentru orice rău din lume, a fost strâns de pe drumuri , în urmă cu niște ani, de profesoara
TAINA SCRISULUI (19) – ÎNGER SECHESTRAT de ION IANCU VALE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355028_a_356357]
-
cu umbreajă și pe spate rânduri fără umbreajă. Catrința țesută din lână de oaie toarsă foarte subțire cu fir de beteală, are aplicate pe ea figuri geometrice din fir de lame țesut, brăduți cu bordură grena, sarad (bentiță lucrată cu acul în partea de jos). Pe sub catrință se află poalele (o fustă) din pânză albă, tivită cu găurele de culoare albă, lucrate cu acul. Brâul este țesut din bumbac năvădit în mai multe culori, pe el se află motive geometrice. Alt
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
pe ea figuri geometrice din fir de lame țesut, brăduți cu bordură grena, sarad (bentiță lucrată cu acul în partea de jos). Pe sub catrință se află poalele (o fustă) din pânză albă, tivită cu găurele de culoare albă, lucrate cu acul. Brâul este țesut din bumbac năvădit în mai multe culori, pe el se află motive geometrice. Alt model de catrință este țesută din lână de culoare neagră, urzeală de papiote negre, bătută cu lână de oaie subțire numită miezure. Longitudinal
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
pe lângă despicătura de la gât. Florile au forme geometrice, pe fond negru, cu nuanțe maro și crem. La gât are canaci. Atât femeile, cât și bărbații au bondiță (bundiță) din piele de mieluț alb pe care se aplică prin coasere cu acul fâșii de piele de la oile Merinos, pe care sunt cusute flori cu mătase neagră și umplute cu mărgele. La toate marginile (gât, piept, poale) au bentiță din blană naturală de dihor. Un model de bundiță mai vechi, pe margini în loc de
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
pâine în țest să plece la plug și eu am luat-o și-am dezmierdat pe flocos, adică pe câine: na, la tata,na! până a tăcut...și așa mi-am pus în gând să-l termin, să-i bag ace cu ghemotoace de câlți în mămăligă să se ducă dracului... -Tu ești nebun! Te prinde ăsta și te spânzură de limbă... -Îl bag în aia mă-sii! Până n-oi pune mâna pe Prințesă nu mă las, ori eu cu
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > VEDERE DE PE POD Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 264 din 21 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Lăsați-mă să plâng în pace De milă câte sunt ținuturi În care vin și-așează ace Fachirii pentru așternuturi Când intrigi largi redesfășoară Atâtea somități celebre, Și oameni mor. Și se omoară Doar ca să intre în algebre O dialectică beteagă Le umple capul de confuzii Și fericiți vin să culeagă Cu obstinație, iluzii Că totul nu
VEDERE DE PE POD de ION UNTARU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355651_a_356980]
-
Strofe > Ritmuri > BATE VÂNT, SE FACE RECE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului La răscruce noaptea, ziua Nu-mi mai dă furtuna pace De cât bate soarta piua Sar busolele din ace; Și de goală ce-i cămara Fluieră a belerege Toamnele când toacă vara Paragrafele de lege - Că sunt bune pe hârtie Dar nu-s bani în buzunare Un schior pe pârtii e, Ca un zbor de felinare Am trecut din
BATE VÂNT, SE FACE RECE de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355701_a_357030]
-
brutarii din Avrig?! Bune, rele cum vor fi De la caznă la nevoie Între a putea și-a ști, Se pătrunde anevoie! La răscruce noaptea, ziua Nu-mi mai dă furtuna pace De cât bate soarta piua Și busole sar din ace. Referință Bibliografică: Bate vânt, se face rece / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
BATE VÂNT, SE FACE RECE de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355701_a_357030]
-
Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului A mai fost odată în Rucăr o Mărie de poveste născută de Poțincu și luată în pereche de Fărcășanu. Iubind în mult arta cu acul, fusul și suveica a adus în podoabă casa, satul și-apoi locuri străine. Cu suflet în prisos a ființat o școală de artă românească și a școlit ani cincisprezece în Bucureștiul capitală. Marele Iorga îi lăuda strădanii și-i răspândea
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355728_a_357057]
-
covoare și copchii, își cinstea răsăritul cu icoane, apusuri cu moșii plecați și-n rest doar alb de var. Când stâlpul casei pleca la oi cu bâta, la coasă, cu țapinul ori la oaste, femeia lui grijea copchiii, mânuia furca, acul și mesteca măliga. În turuit de gură mâna-i mergea cu spor și când sfârșea pologul aia mai țapănă se înălța în pas cu fânul clăii ... Când se-ntâlneau în rar de împreună, bărbatu-și îneca sudoarea-n mângâiere și
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
cochete, îmbrăcate în rochițe la fel de elegante ca și cele ale dansatoarelor spaniole. Dimineața și în amurg, harnicele albine culeg în coșulețe, nectar și polen pe care îl transportă la stupi. Pe lângă ele, pe corolele florilor se mai găsesc viespi cu acul înfricoșător, dar și fluturi, cavaleri șăgalnici, în căutare de dulceața iubirii... În după-amiaza aceasta(31.08.2011), în timp ce admiram florile care îmi trimiteau parfumul lor suav la fiecare adiere a vântului, mi-a atras atenția un fluture căruia i-am
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346110_a_347439]
-
cu o viroză. Aș vrea să deschid geamul, dar geamurile sunt etanșe. Sau ar fi mai bine să avansez ori să fac un pas la stânga sau la dreapta, dar nu am cum, căci nu e loc nici să arunci un ac. Poate doar dacă..., dacă mi-ar veni cineva în ajutor. Dar cine? Și dintr-o dată, simt că aerul nu e suficient pentru toți și parcă aș vrea să strig. Să strig? Ce să strig? Nu știu de ce, dar mi-aș
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
se numea BLAHOON NOMOS, dar și BLACHENNOMIUM. /...BLACHON, un derivat arhaic ne indică sensul augmentativ, deci mai mare decât termenul de bază BLAH, așa cum BALATON este mai mare dacât BALAT, sau BLASCON decât BLASC, ultimul fiind amintit de Ptolomeu. /...BLACHI ac pastores Romanorum sunt menționați de Anonimus în Panonia chiar la venirea triburilor migratoare ale maghiarilor în această regiune a Dunarii de Mijloc. Prin urmare, în anul de grație 896 d.Hs. Pannonia era locuită și de români, numiți atunci, dar
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
stă în iarbă Și de tine-și râde-n barbă. Cearta poți să o începi Poftă de-ai să te înțepi. Ham, ham,ham, văd păgubaș Că ești gata să te lași. De frică bietul se face Ghemotoc micuț, de ace ! Fii prietenos, vezi bine , Că-i și el micuț ca tine! Cu simpaticul arici De-o veni mai des pe-aici Vom lăsa cearta în urmă Și ne-om juca împreună. Poate-o învăța șotron Sau să sufle într-un
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
oglinda nu le mai salvează bucuria. Cu atât mai puțin au cu ele vreun grăunte de potrivire inteligența și talentul, deși unele cred că sunt scriitoare, turnând cu toptanul cărți de clacă, făurite ca mileul, la gherghef, din ață și ac, între două sfădeli de țațe cățăbăioase! Și-atunci, în fața scriitoarelor de prostii livrești, multe cât cuprinde biblioteca din Alexandria, autoîncoronate cu titluri, pe bază de doctorate îndoielnice, citări cumpărate prin zeci de enciclopedii și antologii, apariții degradante în nisipul presei
ARTIŞTI ŞI GRAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368888_a_370217]
-
DANIELA TĂNASE cu: Baletul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”; Coregrafia: CORNEL POPOVICI, Asistent coregraf: Edy Chirițescu; Conducerea muzicală: DAN DIMITRIU; Scenografia: Ana Iulia Popov; Regia: CEZAR GHIOCA; Luni, 27 iulie 2015, ora 20.30 „PIEI, DRACE!” Spectacol revuistic la „4 ace” pe texte de: Mihai Maximilian, Nae Lăzărescu, Octavian Sava, Vasile Muraru, Aurel Storin, Dan Mihăescu Distribuție: ALEXANDRU ARȘINEL, VASILE MURARU, VALENTINA FĂTU, ANA MARIA DONOSA, CRISTIAN SIMION, NAE ALEXANDRU cântă: ALIN GHEORGHIȘAN, BIANCA SÂRBU, DANIELA TĂNASE cu: Ansamblul de Balet
STAGIUNE ESTIVALĂ LA TEATRUL DE REVISTĂ ”CONSTANTIN TĂNASE”! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368924_a_370253]
-
în afara eroului, ci prin per¬cepția sa, joacă un rol important în conturarea personajelor. Na¬tura este strâns legată de psihicul indivizilor umani, de starea lor de spirit, de poziția socială; uneori, natura redă lumea interioară a personajelor aflate în ac¬țiune. Astfel, în Chitura, Sidonia pleacă în excursie cu elevii ei spre vârful Chiturii, direct pe șilimpău, fără a ști ce este acesta. „Scurtăturaˮ se dovedește un drum extrem de anevoios, are tendința să abandoneze, dar copiii o conving că răsplata
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
ne vor îndruma în lumea Binelui. Ce poate fi mai mișcător decât un Cuvant minunat la locul lui spus, oricărui om, indiferent de apartenența națională, religie, apartenența politică? Ce poate fi mai curat decât cuvântul, care nu îți grăbește mișcarea acelor orologiului, ci te face sa conștientizezi măsură faptelor tale? Ce poate fi mai adevărat decât Cuvântul, care răstoarnă munți de ură, invidie și tratează ochii înfometați de frumos? Când orologiul, în incomensurabila să revenire și incognoscibila să, repetată, oară, de când
LA MULȚI ANI, CIVILIZAȚIE! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370826_a_372155]
-
Bârcă ăsta era un glumeț. Noi încercam să-i explicăm de ce suntem noi în stare, dar omul parcă era pus pe șotii, încercând să minimalizeze forțele noastre fizice. Spre norocul nostru apare un bărbat tânăr și înalt pus la patru ace, destul de elegant, și îl întreabă pe Bârcă al nostru ce vrem, dar îl ia mai deoparte. Discută ce discută amândoi, și se întorc la noi și ne întreabă dacă avem acte. Dintre toți eu eram cel mai ,,dotat'', aveam buletin
ARMĂSARUL CEZAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370865_a_372194]