9,323 matches
-
ca urmare a acțiunii pieței de confirmare sau infirmare a deciziilor - „mâna invizibilă a pieței” - despre care vorbea Adam Smith cu acțiunile proreactive (fead-for) ale managerului - „mâna vizibilă a managerului”. De atunci, practica și teoriile manageriale au urmat un drum accentuat de diversificare, putându-se vorbi astăzi de numeroase domenii, discipline și „subdiscipline manageriale”, în cadrul unui sistem complex, definit ca fiind cel al metodologiilor manageriale, al abordărilor fundamentale, al disciplinelor și subdisciplinelor specializate, în cadrul cărora își găsesc obiectul de activitate numeroase
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pe baza unor caracteristici ale resurselor umane propriu zise, pun accent pe dimensiunea umană și se concentrează pe a trata angajații ca bunuri de valoare și o sursă a avantajului competitiv, prin loialitatea, adaptabilitatea și performanțele lor, pe când modelele „hard” accentuează aspectul de resursă al MRU, resursele umane sunt un factor de producție, un cost al afacerilor, sunt privite ca niște pasive a fi folosite pentru prețul corect și nu ca sursă a unor energii creative. MODELE SOFT Modelul Harward<footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
din Grecia antică)<footnote A se vedea Macmillan, Hugh, Tampoe, Mahen, Strategic Management, Oxford University Press, New York, 2000, p. 13. footnote>, după care, „Strategia este cunoașterea afacerii pe care ți-o propui s-o realizezi”, cu alte cuvinte, această definiție accentuează faptul că strategia necesită o cunoaștere asupra afacerii, o intenție asupra viitorului și o orientare față de acțiune; de asemenea, exprimă legătura dintre conducere și formularea strategiei; Xenofon vedea strategia ca o responsabilitate directă a celor cu preocupări în domeniu, nu
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în evidență, atât scopul, cât și mijloacele prin care scopul va fi realizat, valorile fundamentale, cultura, cât și oportunitățile, responsabilitatea managerului pentru alegerile legate de natura și scopul viitoarei afaceri. Igor Ansoff (1987) distinge strategia de politica organizațiilor, Kenichi (1983) accentuează rolul strategiei în construirea capabilităților competitive, iar o definiție mai succintă arată că strategia „reprezintă ideile și acțiunile care concep și asigură viitorul”<footnote Ibidem, p. 14, a se vedea Kennedy, Carol, op. cit., pp. 57 60.footnote>. Se mai definește
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
poate să ne ajute pentru a înțelege un context particular, dar rar, va releva întregul adevăr”<footnote Ibidem, p. 34. footnote>. Fiecare întreprindere trebuie să înțeleagă dimensiunile proprii contextului, să identifice propriile probleme, să formuleze și să implementeze propria strategie. Accentuăm această cerință pentru a arăta necesitatea formării unei gândiri proprii fiecăruia dintre noi. Managementul nu se învață așa cum învățăm să socotim, el implică a învăța cum să înveți și a învăța cum să gândești, dar practicarea sa implică efortul propriu
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
diferite țări industrializate ajung toate la aceeași concluzie: majoritatea zdrobitoare a populației nu primește din alimentație dozele recomandate de vitamine și minerale. Și se știe că alimentația săracă în antioxidanți, vitamine și minerale, sedentarismul prelungit și stresul necontrolat, în exces, accentuează dezechilibrul în care se află organismul. Pe termen lung, organismul riscă așadar să obosească, ba chiar să se epuizeze. Una din consecințele posibile ale acestei situații asupra sănătății este un dezechilibru al sistemului de apărare al organismului, care face față
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
sursa acțiunii ceremoniale); d) de separare sau integrare: după relația dintre individ și grup (riturile de inițiere instituie o separare temporară Între neofit și societate, În timp ce riturile de excludere impun această separare ca definitivă. Rituri precum pelerinajele sau manifestările politice accentuează integrarea Într-o comunitate); e) negative sau pozitive: după relația cu sacrul (unele rituri, precum blestemul sau excomunicarea, conduc la ruperea de sacru a obiectului acelui act ceremonial, iar altele, precum sacrificiul sau riturile de consacrare, au ca scop integrarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
integratoare A doua direcție a reflecțiilor referitoare la „cartografierea” universului ritual se ocupă nu atât de identificarea subclaselor interne, cât de sesizarea relației dintre aceste fenomene și alte manifestări sociale. În formularea lui Gilbert Lewis (1980), unele teorii despre rit accentuează diferențele dintre acesta și alte fenomene sociale, iar altele scot În evidență congruența dintre sfera ceremonială și alte forme de acțiune umană. Această ultimă tendință este justificată și de Încercările de evitare a capcanelor unor distincții, clasificări și terminologii considerate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
etologie etc. Schechner consideră că „performanța” este o categorie generală, definită ca „o activitate desfășurată de actori, dansatori, muzicieni, precum și de spectatori sau alte publicuri. Teatrul, dansul, muzica sunt cuvinte echivalente care se referă la genuri specifice ale performanței. Teatrul accentuează narațiunea, dansul mișcarea, iar muzica sunetul” (1987, p. 23). În această clasă generică a „performanțelor” se integrează toate formele sociale de manifestare, de reconstituire și de actualizare a unor modele culturale, realizate pentru un grup sau pentru un public numeros
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Înseamnă că magia nu contribuie, asemenea riturilor religioase, la coagularea colectivității și la afirmarea identității sociale - În formula memorabilă a lui Durkheim, preotul creează o comunitate de credincioși, În timp ce magicianul are un grup de clienți. De aceea, Bronis³aw Malinowski va accentua funcțiile magiei pentru menținerea echilibrului psihic al individului: riturile magice ajută oamenii să ducă la bun sfârșit, cu Încredere În puterile lor, diferite sarcini dificile. Astfel, ea contribuie la păstrarea integrității mentale. Sau - În formularea sa inspirată - funcția magiei este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În mișcare bunuri care sunt transferate (prin depunere Într-un loc sacru sau prin distrugere Într-un act sacru) de la cel care o performează către beneficiarul actului religios. Rugăciunea transmite cuvinte (Întărite prin gesturi), nu obiecte, ființe sau acte comunitare. Accentuând această dimensiune, W. Burkert (1996) consideră că rugăciunea se află În directă opoziție cu ansamblul „riturilor de supunere”: dacă acestea scot În evidență micimea, umilința sau vinovăția omului (prin declarații de penitență sau prin acte de autopedepsire), rugăciunile reprezintă o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bradul tatălui miresei: acesta Îl prindea Într-un băț Înalt și apoi Îl așeza În partea de răsărit a casei. În orația sa, brădarul prezenta călătoria plină de primejdii pe care a făcut-o pentru a aduce bradul ritual și accentua, prin comparații mitice, calitățile și bogăția mirelui. Cei prezenți petreceau până la prânz, când brădarul pleca spre casa mirelui ducând o salbă de bani și cămașa mirelui. În unele zone, sâmbăta seara avea loc la casa mirelui și a miresei un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la vorbă, glume sau joacă. Fără a enunța În mod explicit, cântecul sugerează că locul activităților plăcute (horele, pălăvrăgeala cu fetele, cochetatul cu băieții) va fi luat de muncile grele ale Îngrijirii casei, creșterii copiilor, hrănirii familiei etc. Ultima parte accentuează ruptura dintre neamuri: dacă În plan social mireasa mediază Între două familii și asigură coeziunea satului (prin căsătorie, cumetrie și nășie, oamenii depind unii de alții și sunt obligați de legile tradiționale să se ajute reciproc), În plan psihologic ea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a-și crește copiii și subliniază amploarea golului care se produce acum În familia fetei. În unele locuri are loc o horă În jurul vetrei, menită să exprime simbolic ruperea de casa părintească. În curte este prezentată zestrea fetei, ceata miresei accentuând ritualic mărimea și valoarea acesteia, În timp ce flăcăii mirelui iau În râs, prin formule consacrate de acest obicei, bunurile aduse și pretențiile familiei fetei. De aici, alaiul se Îndreaptă spre biserică pentru slujba de cununie. De la biserică, invitații merg la casa
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau pașaport) În favoarea unui nou Însemn identitar - permisul de Îmbarcare; trecerea mai multor filtre de control (care confirmă noul statut) și accesul Într-o zonă unde „ceilalți” (non-călătorii) nu mai pot intra. Apoi urmează un șir lent de acțiuni care accentuează separarea: controlul pașaportului, autobuzele, așteptarea pentru a fi chemat (pentru Îmbarcare - n. M.C.), adunări urmate de dispersări, aceleași persoane a căror mișcare către stadiul liminal este punctată de mici rituri de deplasare, care marchează etapele separării și care creează starea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
precum masca de oxigen), când se poate merge la toaletă, unde sunt ieșirile, ce trebuie să facă În diferite situații etc. Aterizarea, când pasagerilor li se comunică ultimele interdicții și li se mulțumește colectiv pentru că au ales o anume companie, accentuează statutul de comunitate indistinctă. Etapa de reintegrare Începe la ieșirea din avion, unde li se mulțumește individual pentru alegerea făcută și continuă prin reluarea, În sens invers, a riturilor de separare: redobândirea identității prin ștampila de la graniță, regăsirea bagajelor, ieșirea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
casnice cu contactele ei normale cu mass-media: În campus nu era curent electric, nu erau televizoare, deși se citeau ziarele și se asculta probabil și radioul (N. Couldry, 2000, p. 157). Autorul amintit se plasează Într-o perspectivă postturneriană și accentuează modul În care pelerinajul și mai ales prelungirea șederii Într-un Centru (consacrat prin chiar actul de contestare) a condus la instituirea unor forme aparte de communitas: Aceste două fenomene - absența consumului normal de mass-media și o cuvertură mediatică anormală
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se impun punctul de adunare și formare a coloanei, punctul unde se află spectatorii privilegiați (lideri politici sau religioși, juriul) și punctul de desfacere a coloanei. În plus, după R. Grimes (1987), pelerinajul, fiind orientat către un loc bine definit, accentuează călătoria „către”, În timp ce În procesiuni atât drumul „către”, cât și drumul „de la” au aceeași importanță simbolică. După Roberto Da Matta, autorul unei analize frecvent evocate (1977, pp. 216-228), diferența dintre procesiunea religioasă, procesiunea de carnaval și paradă vine din semnificațiile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
amenințare simbolică, defilări marcate de acte și declarații licențioase, travestiri, consum excesiv de băutură, spectacole stradale improvizate (D. Gilmore, 1998, pp. 16-26); mascări, acțiuni de negare a ordinii, relații ambivalente Între sexe, manifestări efemere, care neagă statusurile și rolurile sociale și accentuează ideea de libertate (C. Humphrey, 2001, pp. 40-42); inversarea normelor sociale, parodierea formelor de exercitare a puterii, exagerarea (excese ale unor gesturi licențioase, excese de consum alimentar), suspendarea temporară a normelor (M.J. Goldwasser, 1987, vol. III, p. 98); inversarea rolurilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
perspectivă diferită, O. Ihl (1996, p. 76) identifică alte două axe constitutive pentru sărbătorile politice: axa laică și axa religioasă. Ambele dimensiuni sunt concentrate asupra solemnității sărbătorii. Prima scoate În evidență comemorarea cetățenească și dezvoltarea culturii patriotice, În timp ce a doua accentuează elementele de liturghie, de solemnitate religioasă, specifice acestor manifestări. Riturile celebratorii permit sesizarea dimensiunilor Puterii prin etalarea excesivă a unor obiecte care funcționează ca nuclee de semnificații condensate: steagurile, stemele, uniformele, locurile consacrate etc. Ele sunt prezentate simultan pe Întreg
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
majore, bazate pe evenimente precum Încoronarea sau deschiderea sesiunii parlamentare, și cele minore, precum vizitele În școli, spitale, fabrici sau Întâmpinarea diverselor oficialități. Fiecare dintre aceste clase ritualice Îndeplinește funcții diferite: Marile evenimente implică teme mitico-istorice. Ele distorsionează timpul și accentuează conștiința temporalității, proclamă continuitatea dintre trecut și prezent. ș...ț Dacă primele celebrează continuitatea trecutului eroic, cele minore dramatizează diferențele de clasă și accentuează conștiința distanțelor sociale. Marile evenimente pun În umbră diviziunile interne, conferind forță dramatică tradițiilor eroice și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dintre aceste clase ritualice Îndeplinește funcții diferite: Marile evenimente implică teme mitico-istorice. Ele distorsionează timpul și accentuează conștiința temporalității, proclamă continuitatea dintre trecut și prezent. ș...ț Dacă primele celebrează continuitatea trecutului eroic, cele minore dramatizează diferențele de clasă și accentuează conștiința distanțelor sociale. Marile evenimente pun În umbră diviziunile interne, conferind forță dramatică tradițiilor eroice și identității naționale (Heyden, pp. 5, 7). Sărbătorile politice creează intervale rituale interuptive, marcate temporal, spațial și gestual. Astfel, În plan temporal, ele impun un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mizând pe dialectica dintre vechi și nou, continuitate și schimbare, valori consacrate și valori novatoare. După A.M. Potter (apud Ph. Abbott et alii, 2002, p. 208), acest tip de rituri (pe care el le numește „de succesiune”) cuprinde ceremonii ce accentuează continuitatea unui anumit tip de conducere și ceremonii care evidențiază beneficiile schimbării. Inaugurările Deși implică o referire la valorile constitutive ale unui sistem politic și la tradițiile sale, aceste ceremonii scot În prim-plan capacitatea Puterii de a generea noul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Moldovan, Traian Ștef, Ion Simuț, Florin Ardelean), grupul clujean, fost și actual echinoxist (Ion Pop, Ion Milea, Corin Braga, Augustin Pop, Călin Teutișan, Mircea Petean, Radu Țuculescu), dar mai ales un grup de universitari locali, care își pun tot mai accentuat amprenta asupra fizionomiei revistei (Aurel Pântea, Mircea Popa, Octavian Schiau, Iacob Mârza, Cornel Tatai-Baltă, Vasile Moga, Ion Buzași, Ileana Ghemeș, Stelian Obiziuc, Rodica Chira ș.a.). Revista începe să-și contureze un profil puternic ancorat în fenomenul literar contemporan postmodernist (colaborări
DISCOBOLUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286793_a_288122]
-
sufletul de trup și practicau incinerația. Studiul comparativ al spiritualității slave și al celei arhaice românești i-a condus pe etnologi la concluzia că cea slavă a îmbogățit pe cea autohtonă. Conviețuirea româno-slavă, a fost o realitate, care s-a accentuat din a doua jumătate a secolului al VIII-lea, așa cum indică descoperirile din așezări și necropole, și s-a prelungit până în secolele X-XI, cu slavii care viețuiau în interiorul voievodatelor din vestul țării. Lingviștii susțin că, în secolele IX-XI, se înregistrează
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]