5,243 matches
-
Capitol în cartea electronică Autorul(ii) capitolului. Titlul capitolului. În: Autorul(ii) cărții. Titlul cărții [online]. Locul publicării: Editura, anul [data accesării]. Localizarea. Disponibilitatea și accesibilitatea. * Revistă electronică Titlul revistei [online]. Ediția. Locul publicării: Editura, anul [data accesării]. Disponibilitatea și accesibilitatea. * Articol în revistră electronică Autorul(ii) articolului. Titlul articolului. Titlul revistei electronice [online]. Anul, volumul (numărul publicației) [data accesării]. Paginile articolului. Disponibilitatea și accesibilitatea. * Forumuri Titlul forumului [online]. Locul publicării: Editura, data publicării [data accesării]. Disponibilitatea și accesibilitatea. * Mesaje electronice
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
și accesibilitatea. * Revistă electronică Titlul revistei [online]. Ediția. Locul publicării: Editura, anul [data accesării]. Disponibilitatea și accesibilitatea. * Articol în revistră electronică Autorul(ii) articolului. Titlul articolului. Titlul revistei electronice [online]. Anul, volumul (numărul publicației) [data accesării]. Paginile articolului. Disponibilitatea și accesibilitatea. * Forumuri Titlul forumului [online]. Locul publicării: Editura, data publicării [data accesării]. Disponibilitatea și accesibilitatea. * Mesaje electronice (e-mail) Numele expeditorului. Titlul mesajului [online]. Numele destinatarului. Data transmiterii (inclusiv ora) [data accesării]. Disponibilitatea și accesibilitatea. Alte surse de informare Surse de informare
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Disponibilitatea și accesibilitatea. * Articol în revistră electronică Autorul(ii) articolului. Titlul articolului. Titlul revistei electronice [online]. Anul, volumul (numărul publicației) [data accesării]. Paginile articolului. Disponibilitatea și accesibilitatea. * Forumuri Titlul forumului [online]. Locul publicării: Editura, data publicării [data accesării]. Disponibilitatea și accesibilitatea. * Mesaje electronice (e-mail) Numele expeditorului. Titlul mesajului [online]. Numele destinatarului. Data transmiterii (inclusiv ora) [data accesării]. Disponibilitatea și accesibilitatea. Alte surse de informare Surse de informare nepublicate Autorul, anul. Titlul lucrării. Manuscris nepublicat/manuscris depus pentru publicare Prezentare orală Numele
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
publicației) [data accesării]. Paginile articolului. Disponibilitatea și accesibilitatea. * Forumuri Titlul forumului [online]. Locul publicării: Editura, data publicării [data accesării]. Disponibilitatea și accesibilitatea. * Mesaje electronice (e-mail) Numele expeditorului. Titlul mesajului [online]. Numele destinatarului. Data transmiterii (inclusiv ora) [data accesării]. Disponibilitatea și accesibilitatea. Alte surse de informare Surse de informare nepublicate Autorul, anul. Titlul lucrării. Manuscris nepublicat/manuscris depus pentru publicare Prezentare orală Numele oratorului. Titlul prezentării. Prezentare susținută în cadrul Titlul conferinței, localizare (oraș, țară), data prezentării. Publicație informală Autoritatea, anul. Titlul publicației
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
baze de date, produse și aplicații multimedia, accesibile prin intermediul unor tehnologii de informare și comunicare. * biblioteca virtuală este o bibliotecă digitală aspațială și atemporală. 99. Menționați avantajele și dezavantajele bibliotecii digitale! R: Avantajele Bibliotecii Digitale sunt: * Înlăturarea barierelor de localizare: * Accesibilitate nonstop * Accesări multiple * Abordare structurată * Regăsirea informațiilor * Prezervare și conservare * Spațiu * Rețele partajete * Cost Dezavantaje ale Bibliotecii Digitale * Drepturile de autor * Viteza de acces * Costul inițial este ridicat * Eficiență * Mediu de lectură și informare * Conservare INFORMATIZAREA BIBLIOTECILOR 100. Ce este
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
prevăzute revizuirile de site, precum și ale prezentării acestuia; * există o politică la nivelul serviciilor tehnice pentru asigurarea întreținerii site-ului; * procedurile de securitate a sistemului au fost testate și implementate; * resursele și aplicațiile necesare asigură disponibilitatea permanentă a sistemului. 4. Accesibilitatea * proceduri specifice puse în practică în conformitate cu recomandările W3C privind accesibilitatea Web; * să fie garantată ergonomia site-ului; * utilizarea excesivă și redundantă a elementelor vizuale și multimedia, precum și a celor animate trebuie evitată; * utilizarea culorilor pentru distingerea a diferite zone din
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
politică la nivelul serviciilor tehnice pentru asigurarea întreținerii site-ului; * procedurile de securitate a sistemului au fost testate și implementate; * resursele și aplicațiile necesare asigură disponibilitatea permanentă a sistemului. 4. Accesibilitatea * proceduri specifice puse în practică în conformitate cu recomandările W3C privind accesibilitatea Web; * să fie garantată ergonomia site-ului; * utilizarea excesivă și redundantă a elementelor vizuale și multimedia, precum și a celor animate trebuie evitată; * utilizarea culorilor pentru distingerea a diferite zone din paginile site-ului trebuie evitată exceptând cazurile când codul de
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
GM = 62 • volatilitate redusă (0,06 mmHg la 20 0C), • punct de fierbere Înalt (T= 198 0C ), • punct de Îngheț scăzut (T= -50 0C pentru etilenglicol 57 %), • gust dulce Etilenglicolul are o răspândire foarte largă În habitatul uman și o accesibilitate mare fiind utilizat ca lichid antigel, ca solvent și dejivrant. Intoxicațiile cu etilenglicol pot apare ca urmare a unor tentative autolitice, ingestii accidentale (copii, confuzie de recipiente, utilizare de recipiente contaminate) accidente de muncă. Rapel fiziopatologic Toxicitatea etilenglicolului se datorează
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
spre fenomene de insuficiență cardiacă, șoc În intoxicațiile severe. Stadiul III: renal (24 - 72 ore postingestie) • Oligurie, dureri lombare, manifestări de insuficiență renală acută. Diagnostic paraclinic • acidoza metabolică, uneori deosebit de severă. • nivelul seric de etilenglicol nu se face de rutină (accesibilitate restrânsă a metodei, cost ridicat). Absența etilenglicolului În sânge nu exclude posibilitatea intoxicației (prezentare tardivă la medic, etilenglicolul fiind deja metabolizat). • gaura osmolală este recomandat a se determina atunci când nu există posibilitățile paraclinice de dozare, determinare a etilenglicolului seric. Persistența
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
succes a acestui sport? Diferite studii științifice care s-au realizat scot în evidență marea diversitate de particularități somatice în care se încadrează marii campioni precum și diversitatea de calități motrice necesare. Una dintre cele mai importante caracteristici ale judoului este accesibilitatea. Acest lucru înseamnă că teoretic toate persoanele pot practica judo. Ceea ce este întru totul adevărat, deoarece în judo nu contează înălțimea și greutatea datorită existenței celor șapte categorii de greutate existente la ora actuală la nivel de seniori și respectiv
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
potențial uman deosebit pentru practicarea sportului și de cele mai multe ori au și motivația necesară dar condițiile economice nu permit deplasarea copiilor sau menținerea lor în internate speciale decât în foarte puține cazuri. Un alt aspect care demonstrează gradul mare de accesibilitate este și faptul că judo-ul este practicat și, mai mult decât atât, are aceeași spectaculozitate, atât de către bărbați cât și de către femei. De acea, nu trebuie făcut apel la nici o sursă bibliografică pentru a demonstra că femeile au nivelul
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
bibliografică pentru a demonstra că femeile au nivelul de dezvoltare a calităților motrice mai scăzut decât al bărbaților, deci judo se poate practica, cel puțin la nivel de începători, indiferent de capacitățile motrice. De asemenea, tot în această idee de accesibilitate, este și gradul mare de adaptare a procedeelor tehnice în funcție de particularitățile somatice ale fiecărui practicant, de calitatea motrică dominantă și, nu în cele din urmă, în funcție de profilul psihologic. Ultima particularitate reprezintă faptul că în judo au șanse de succes atât
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
crea stări conflictuale între populația turistică și cea rezidentă; e) principiul funcționalității optime a întregului sistem de rețele (naturale, istorice, a hotelurilor și restaurantelor, a unităților prestatoare de servicii de transport, telecomunicații, alte elemente ale infrastructurii), care urmărește și asigură accesibilitatea, legată de ierarhizarea elementelor oferite. Stațiunea este privită ca un sistem integrat în interiorul căruia sunt repartizate rațional zonele de locuit, spațiile verzi, locurile de plimbare, construcțiile destinate divertismentelor, restaurantelor, centrelor comerciale. Rețelele existente trebuie să funcționeze într-o strânsă interdependență
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
atracțiilor turistice; • se realizează o hartă a rezultatelor, pentru a se identifica atracțiile izolate și subregiunile (aglomerările) - în cadrul cărora atracțiile se suprapun. Pot fi identificați opt factori generali de atracție: • frumusețea naturală și climatul; • caracteristicile culturale și sociale; • gradul de accesibilitate al regiunii; • atitudinea față de turiști; • infrastructura regiunii; • nivelul prețurilor; • facilitățile comerciale; • facilitățile pentru sport, recreere și educație. Unele studii au utilizat datele privind locația pentru a depista regiunile în care atracțiile coincid, formând platouri de mare atractivitate. Analiza multidimensională este
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
naturale și de activități legate de acestea, aceste atracții vor exercita mai multă influență decât facilitățile de susținere: de exemplu, acolo unde piața principală o constituie grupurile speciale de interese, este evident că atracțiile secundare (deși necesare), ca gradul de accesibilitate, standardele de cazare, nivelul prețurilor etc. vor avea o importanță mai redusă. Într-o regiune care atrage o mare varietate de vizitatori, atunci când atracția principală constă într-o combinație de climă, servicii și relaxare, standardele hotelurilor și restaurantelor pot fi
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de amplasare, dimensionare, conformare și servire edilitară a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, în corelare cu vecinătățile imediate. Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementări cu privire la: a) asigurarea accesibilității și racordarea la rețelele edilitare; b) permisivități și constrângeri urbanistice privind volumele construite și amenajările; c) relațiile funcționale și estetice cu vecinătatea; d) compatibilitatea funcțiunilor și conformarea construcțiilor, amenajărilor și plantațiilor; e) regimul juridic și circulația terenurilor și construcțiilor. În
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cât și în propunerea unui nou plan de amenajare a stațiunilor. Infrastructura Căile de acces specifice unei stațiuni de litoral pot fi caracterizate prin: • diversitate - de obicei, toate cele 4 tipuri de transport extern (rutier, feroviar, aerian, maritim) sunt disponibile; • accesibilitate - în general, sunt investiții majore în aceste rute, astfel încât accesul este facil, pe toată perioada anului. O caracterizare detaliată a diferitelor tipuri de transport și a suportului material al acestora este realizată în Tabelul nr. 7.2. Transportul între stațiuni
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
ocupând o poziție privilegiată sub raportul timpului, în comparație cu celelalte secvențe didactice, iar reactualizarea se realizează pe tot parcursul activității. Reactualizarea cunoștințelor, priceperilor, capacităților și deprinderilor dobândite și aflate în legătură cu cele ce vor fi învățate, are ca efect creșterea gradului de accesibilitate a noilor cunoștințe. Secvența de obținere a performanței în care se desfășoară activități independete cu efect formativ și cea de conexiune inversă, rămân secvențe distincte în activitate. În acest tip de lecție feed-back-ul se realizează prin aprecierea următoarelor elemente: - gradul
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
pronumele personale ancorează deictic sau anaforic referentul prin raportare la instanțele discursive (eu, tu, el), pronumele demonstrative ancorează referentul într-o manieră mai complexă, prin raportare la două axe semantice: proximitate - distanță, respectiv identitate - diferențiere spațio-temporală și cognitivă. De aceea, accesibilitatea discursivă a demonstrativelor este condiționată de o cantitate mai mare de informație partajată situațional sau prin istoria conversațională comună a interlocutorilor. În ciuda acestor constrângeri discursive, analiza cantitativă de corpus a pus în evidență frecvența ridicată a demonstrativelor în conversație (pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
limba scrisă tinde să generalizeze una dintre posibilitățile de expresie, cea cu dublare clitică, în timp ce structurile fără dublare clitică sunt simțite ca ușor învechite (Avram 1986: 159). Preferința pentru structura cu dublare ar putea fi justificată prin gradul ridicat de accesibilitate discursivă a referentului exprimat pleonastic, necesară decodificării mesajului în absența unui context situațional partajat de emițător și receptor. 3.3. Dublarea pronominală Adesea, dublarea pronominală (dublarea prin pronume formă tare a complementului direct și indirect actualizat prin clitic) se justifică
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
definit posibile tehnici de analiză în agrointelligence și s-au conceptualizat acei termeni și indicatori necesari unei analize a securității alimentare. De asemenea, s-a propus matricea unei evaluări a securității alimentare, prin identificarea și definirea celor patru indicatori (disponibilitate, accesibilitate, utilitate și stabilitate), în scopul dispunerii de toate informațiile necesare, înainte de a trece la conturarea analizei propriu-zise din punct de vedere al riscurilor și amenințărilor directe sau indirecte. S-au identificat și analizat, printr-o analiză de la particular la general
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
contextul legal al Drepturilor Fundamentale ale Omului, deci inclusiv dreptul la hrană, dreptul la calitatea vieții, dreptul nediscriminatoriu la o hrană sănătoasă și sigură. În ultima parte s-au identificat și măsurat cei patru indicatori esențiali ai securității alimentare: disponibilitatea, accesibilitatea, utilitatea și stabilitatea hranei, în scopul înțelegerii situației actuale din România și intervenirii, dacă este cazul, prin implementarea de programe de adaptare pentru ieșirea din criză, care au ca scop reducerea vulnerabilităților cu grad ridicat de risc. De asemenea, s-
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
strategice prin cunoaștere, unde transparența și influența cresc gradul de securitate alimentară. Cunoașterea provocărilor devine necesară în actualul mediu economic, care a devenit tot mai sensibil și vulnerabil la schimbările climatice și creșterea demografică, cu impact negativ asupra disponibilității și accesibilității la hrană și la resursele energetice. Închei această prefață prin a sublinia, asemenea autoarei, că nevoia unei culturi a securității alimentare devine imperativă în actualul context globalizat, in care conflictele asimetrice, prin efect de domino, pot deveni declanșatoare de insecuritate
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
în prevenirea și combaterea insecurității. Este nevoie de astfel de sisteme și centre de informații integrate ale securității alimentare, care să colecteze și să analizeze date primare și secundare în mod organizat, în vederea furnizării periodice de avertizări timpurii asupra disponibilității, accesibilității, utilității și stabilității hranei, prin evaluări socio-economice constante și periodice 12. În multe țări în curs de dezvoltare, sisteme de informații similare sunt operate de agenții guvernamentale sau organizații neguvernamentale (ONG-uri), construite de cele mai multe ori în parteneriat public-privat și
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
estima suprafața agricolă cultivată, evoluția culturilor agricole, randamentul, estimarea stocurilor care ar crește disponibilitatea alimentară și ar menține stabilitatea în zonă. De asemenea, monitorizarea prețurilor din piețe și echilibrul importurilor și exporturilor la nivel național și internațional, cu impact asupra accesibilității alimentare și nivelului de trai al comunității afectate de insecuritate alimentară. * Departamentul de Informații privind nivelul de Trai al Populației (DITA) - are rolul de a măsura nivelul de satisfacție al populației, raportat la consumul caloric și nivelul de productie agroalimentar
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]