10,786 matches
-
în convingerile fundamentale după care se conduc oameni capabili de reflecție nu un produs al discuției raționale, al unui examen critic al temeiurilor, al cântăririi argumentelor, ci expresia „vieții trăite“, în primul rând a experienței suferinței. Omul este religios în măsura în care aderă în mod pasionat la un anumit fel de a trăi și de a judeca viața, care este modelat de experiențele sale. La un nivel mai adânc decât cel al exercițiului curent al gândirii raționale, în cercetarea științifică, în tehnologie, în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
principiile filozofice de la care pornesc, care îi fac să găsească similitudini cu alte realități sociale sau naturale, atunci cînd se situează pe poziții pozitiviste, ori să atribuie limbii și fenomenelor ei un statut total diferit în raport cu alte realități, atunci cînd aderă la o direcție consecvent idealistă. Situația este, de altfel, în concordanță cu precizarea lui Eugeniu Coșeriu potrivit căreia la baza oricărei lingvistici se află filozofia limbii (limbajului), fiindcă nu există știință fără o filozofie, chiar dacă aceasta este de cele mai multe ori
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
diferă sub aspectul principiilor formative și evolutive de cea populară și, de aceea, a crezut necesară fundamentarea unei teorii speciale, adecvate particularităților ei. Philippide constată pe terenul limbii literare o creștere a rolului factori-lor volitivi în schimbarea limbii, dar nu aderă la opiniile lui Benedetto Croce, care considera limba ca fiind dependentă de cunoașterea intuitivă și acorda un rol hotărîtor stilului individual, și nici la cele ale lui Karl Vossler, adept al ideii că limbile literare se schimbă mai ușor decît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și intuiesc necesitatea de a-și perfecționa și de a-și îmbogăți posibilitățile de expresie, identificînd chiar, de multe ori, evoluția cunoașterii cu modificările limbii. Se poate naște în acest context predispoziția de a accepta noutăți lingvistice neîntemeiate, de a adera, din frivolitate, chiar la aspecte specifice semidocților (precum accentuarea greșită a cuvîn-tului prevedere [prevédere] sau pronunția neromânească [sunt]). Ca factor formativ, conștiința lingvistică se manifestă la nivel individual din direcția socialului, în sensul că integrarea în societate presupune o anumită
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
construite. El nu realizează însă creația din perspectiva rezonării în sensibilitate (în sentimentalitate), precum poetul, a acestei relații cu cosmosul, ci din perspectiva raționalității. Pentru filozofii care concep filozofia (și) ca trăire (precum Fr. Nietzsche, S. Kierkegaard, A. Camus), raționalitatea aderă însă și la palierul sensibilității. Cu toate acestea, este evident că, așa cum simpla punere în versuri a filozofiei nu înseamnă poezie adevărată, nici simpla reacție sentimentală propusă drept "filozofie a trăirii" nu este filozofie veritabilă, fiindcă așa cum în poezie trebuie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și în cadrul activității de comerț exterior. Deși ulterior a fost reintrodus în anul 1977, valoarea sa în cadrul politicii comerciale externe a fost mai mult simbolică și s-a datorat în cea mai mare parte negocierilor din cadrul GATT la care România aderase cu șase ani înainte. Ulterior, în perioada 1980-1989 au fost luate măsuri în vederea diminuării eșalonate a datoriei externe acumulate în anii anteriori, printr-o forțare cu orice preț a exporturilor, chiar în condiții ineficiente din punct de vedere economic și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
deschisă posibilitatea aderării a noi membrii. Pentru a deveni membru CEFTA, țara candidată trebuia să fi semnat un acord de asociere cu UE, să fie membră OMC și să primească acceptul tuturor membrilor CEFTA. În baza acestor condiții, Slovenia a aderat în 1996, România 8 în 1997, Bulgaria în 1999, CEFTA extinzându-se în anul 2003 la opt membri prin includerea Republicii Croația la data de 1 martie. În conformitate cu textul acordului semnat la Cracovia, obiectivele 9 CEFTA sunt următoarele: să promoveze
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
s-a schimbat ca urmare a aderării la Uniunea Europeana a cinci țări membre (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia și Slovenia). Astfel, în CEFTA va rămâne doar Romania, Bulgaria si Croația, existând perspectiva ca la acest acord regional de comerț liber să adere si alte țări din regiune. suprimat deja, de la 1 ianuarie 2002, taxele vamale la importul de produse industriale din Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein); țărilor din Europa Centrală și de Est, beneficiare ale unor acorduri cu UE, dar care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Agricultura" în data de 4 iunie 2004, suma aferentă dezvoltării rurale reprezintă 2308 milioane euro pentru perioada 2007-2009, iar co finanțarea de la bugetul de stat este de 20%46, similar cu procentul negociat de celelalte zece țări candidate care au aderat în 2004. În final, managementul aplicării PAC este un ultim aspect esențial cu care țara noastră se poate confrunta în perspectiva aderării la UE, deoarece în lipsa unui sistem adecvat de implementare a măsurilor comunitare, accesul la bugetul Comunității poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
rupturi epistemologice. Provoacă geoeconomia o astfel de ruptură ? Răspunde ea unui vid ontologic lăsat liber de alte discipline științifice, de alte paradigme ? E dificil de stabilit o astfel de ruptură și de a emite astfel de pretenții. Dorința de a adera la paradigma geoeconomică vine din insatisfacția oferită de modelele curente în explicarea stării lumii și a arhitecturii sale sistemice. Dorința provine de asemenea din credința în existența unei astfel de arhitecturi. Avem nevoie să restabilim principiile în jurul cărora să se
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
personaj ciudat care pretindea că reprezintă cele zece seminții pierdute, ajunge în 1525 în Portugalia, unde sălășluia cel mai numeros grup de marani, evrei convertiți cu forța la creștinism în 1497, definindu-se în continuare ca aparținând poporului evreu și aderând la riturile, practicile și sistemul de credințe ale acestuia, care văd în el un prevestitor al vremurilor din urmă. Cel de-al doilea, cripto-evreu portughez, pe numele său adevărat Diego Pires, reușește să plece din Portugalia, revine la iudaism sub
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mișcare populară, el caută să aducă noi răspunsuri la suferință într-un context dificil de război, decrete antisemite și pogromuri. Capătă amploare în regiunile lovite de o sărăcie extremă. Jumătate din iudaismul polonez și o parte importantă din iudaismul rus aderă la el și, prin mișcările de migrație, ramificații importante se dezvoltă în Europa Occidentală și în America de Nord. Dumnezeul hasidismului este un Dumnezeu al bunătății și al milei. Acestea fiind spuse, chiar în interiorul hasidismului reacțiile la suferință variază. Una dintre ele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
comună, pe când membrii generației pe care o reprezintă și căreia i se adresează ei avansează ca indivizi în ceea ce ei numesc civilizație, fără să mai facă parte dintr-o comunitate, și în calitate de cetățeni adunați în jurul unei Republici la principiile căreia aderă ferm. Istoria pe care o construiesc sudează această iudaitate, întoarsă totodată, cu încredere, spre viitor. Omologii lor germani țin încă să-și reformeze iudaismul pentru a-l face acceptabil de către societatea ne-evreiască și a obține în sfârșit mult dorita
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
intermediarul obligatoriu al tuturor variațiilor nivelului general al prețurilor, ceea ce era o interpretare temerară. S-a ocupat puțin și de problema repartiției în schimbul internațional, plecînd de la noțiunea de "surplus al consumatorului", care ar fi de fapt o creștere de utilitate. Aderă la teoria lui Ricardo privind avantajele comparative în comerțul internațional. Alfred Marshall scrie într-o perioadă de răscruce a evoluției doctrinelor economice, influențîndu-le cum puțini autori au făcut-o. Este un autor de sinteză și un creator de școală. Are
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
influențat enorm de stăpânitorul acestor stepe care freamătă necontenit. Iar astăzi, răzbate până la noi fiorul neliniștilor din Transnistria și Donbas 40. e. Moștenirea prezentului Pentru a păzi hotarele României Mari, după Primul Război Mondial, am susținut diverse alianțe regionale. Am aderat la Mica Înțelegere, pentru a preveni revizionismul maghiar, și am inițiat Antanta Balcanică, pentru a combate pretențiile bulgare. Din păcate, împotriva Uniunii Sovietice, nu ne-am putut bizui decât pe alianța defensivă cu Polonia. Pentru a ne proteja de amenințarea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de integrare politică. La această uniune s-au raliat imediat statele cărora li s-au impus sau și-au asumat neutralitatea după război 68. Deceniile de umilință trăite sub ocupația sovietică au făcut ca țările din inelele de securitate să adere fără a pregeta la UE. În prezent, asumarea proiectului european reprezintă subiect de dezbatere în țările ex sovietice. Este o temă care suscită dispute ce au degenerat în conflicte (Georgia și Ucraina, de exemplu). Tensiunea survine pe fondul împotrivirii Moscovei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
puteam face. Doar vacarmul insuportabil al armelor ce au declanșat războiul în Transnistria ne-a făcut să ne trezim din acest vis amăgitor. Întârzierea ne putea costa mult având în vedere că am făcut parte din ultimele țări care au aderat la UE și NATO. Prinderea țării noastre în menghina contextului tensionat din regiune, fără a fi integrați în sistemul euro atlantic, ne putea strivi fatalmente. Nu doar că am reușit să ne ferim la timp, dar putem să privim cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ne putea strivi fatalmente. Nu doar că am reușit să ne ferim la timp, dar putem să privim cu încredere spre viitor, dacă UE va reuși să coopteze R. Moldova și mai ales Ucraina. În eventualitatea în care Kievul va adera la UE, democrația ar avea șanse să se răspândească, într-o generație, la Moscova, fapt ce ar putea determina un recul al absolutismului în partea europeană a Rusiei. Întreaga Ucraină reprezintă o poartă uriașă care a deschis, dintotdeauna, Rusiei drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Pentru românii moldoveni, Ardealul nu a ajuns decât un spațiu de tranzit pentru a-și urma drumul mai departe pentru a munci în Occident, cu precădere prin Italia și Spania, unde s-au acomodat rapid datorită apropierii lingvistice. Dacă va adera și Serbia la UE, va fi sporit efectul de barieră al unor masive precum Apuseni sau Godeanu Retezat. Difuziunea acestui efect se va propaga în unde concentrice spre est și sud, în direcția celorlalte lanțuri carpatice, a Dunării sau a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se răspândească și pe întreg cuprinsul ținuturilor noastre. Atașamentul nostru față de ortodoxie este rezultatul legăturilor profunde și îndelungate pe care le-am avut cu lumea bizantină. Așa se explică faptul că majoritatea dintre noi, deși vorbeam o limbă latină, am aderat la credința ortodoxă, și nu la cea romano catolică. Atracția exercitată de universul bizantin a fost atât de puternică încât, oricât de departe spre nord sau spre vest, au trăit strămoșii noștri au păstrat aprinsă flacăra ortodoxă. De pildă, se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și dat altor popoare care să-l trudească spre slava Sa. Căci Providența acționează nu doar prin forțele naturii, ci și prin popoare (geografia și istoria fiind lucrările Lui). Ca stat, am făcut niște opțiuni politico strategice în ultima perioadă, aderând la comunitatea euro atlantică. Integrarea în acest sistem de valori trebuie să aibă la bază o voință rațională și fermă, pentru că altfel precipitarea și indecizia se vor întoarce împotriva noastră. Să ne gândim că s-ar putea să fi avut
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
am adoptat declarația de la Snagov, prin care clasa politică românească își asuma opțiunea europeană, la mult timp după ce alte state s-au grupat pentru a-și focusa efortul pe direcția CE / UE (de pildă, grupul de la Vișegrad, care avea să adere înaintea noastră la structurile euro atlantice). 71 Fenomenul se manifestă mult mai puternic în Ucraina, unde Transcarpatia se afirmă ca fiind complet diferită de restul Ucrainei (tendință impulsionată și de proximitatea față de Europa Centrală). 72 Până și Afganistanul are așa ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
4 născuți la 10 morți. Extinderea U.E. este răspunsul său la fenomenul globalizării. Dar o Europă extinsă va avea dificultăți de absorbție a noilor state, va avea probleme privind finanțarea programelor sale sociale, dacă ele nu vor fi modificate. Dacă aderă și Turcia sau Ucraina, necesarul de mînă de lucru va fi asigurat. Marile probleme nu au fost aduse de integrarea noilor membri, ci de certurile dintre cei vechi. Europa este o soft power. Capacitatea sa de a-și asigura securitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Hirschman avansează ipoteza că deplasarea dinspre sfera privată înspre arena publică se poate explica, măcar în parte, prin decepția resimțită de consumatori. Frustrați de plăceri, nemulțumiți, contrariați, consumatorii întorc spatele căutării fericirii private și se orientează către acțiunea publică 7. Aderând la o mișcare de protest, mobilizându-se pentru o cauză colectivă, oamenii caută o altă cale spre fericire, presupusă a-i scuti de frustrările unei existențe pur egoiste și private. Oricât de stimulante ar fi, aceste analize ridică numeroase întrebări
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
La nivel extern, Conferința Mondială a Femeilor, organizată de ONU (1975, Mexicxe "Mexic"), și Conferința Mondială a Decadei ONU pentru Femei le-a oferit femeilor din Coreea de Sud o perspectivă internațională grație datelor comparative. În anii ’70, studentele au început să adere la mișcările mai mari de democratizare și să activeze în cadrul sindicatelor alături de muncitoarele din industrie, ajutându-le să dobândească un nivel mai înalt de conștiință socială și să își reanalizeze situația din punctul de vedere al drepturilor omului. Ulterior, unele
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]