5,887 matches
-
porcăria [fem] mea [fem] de program [masc/neutru]; jaful [masc/neutru] tău [masc] de carte [fem]; splendoarea [fem] mea [fem] de frate [masc] vs splendoarea [fem] de fratele [masc] meu [masc]/frate-meu [masc]. Acordul extern (în afara grupului nominal, cu adjectivele, participiile sau cliticele) pune probleme atunci când în interiorul construcției există trăsături conflictuale de gen. Acesta se poate realiza cu N1, cu N2 sau cu oricare dintre ele (situațiile de indecizie a vorbitorilor în legătură cu alegerea primei sau a celei de-a doua
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
la scurt timp de Ruwet (1982: 245−247), care pune la îndoială utilitatea unei astfel de restricții semantice, pledând mai degrabă pentru ideea unui continuum (opinie pe deplin motivată, pentru că astfel se poate explica diversitatea impresionantă a substantivelor și a adjectivelor care pot apărea în română pe prima poziție). În cazul în care N1 este un substantiv, o apariție specială o reprezintă numele etnice. Numele proprii, numele etnice sau cele de meserii care se întâmplă să apară pe prima poziție sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
8: Pe bune că, între două rele, mai bine îl alegeați pe "coloratu'" de Vanghelie! (că ați mai ales "colorați": Halaicu, Lis, Flor Pomponiu la sectorul 4) (www.gandul.info, 2007) tuciuriu' de Turcu (poli.tm.ro, 2006). Posibilitatea unui adjectiv de a apărea pe poziția N1 reprezintă unul dintre testele calificării. Totuși, există cazuri izolate în care și un adjectiv categorial poate apărea în această poziție. Este vorba de obicei despre utilizări încărcate stilistic, în care adjectivele categoriale dobândesc prin
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Halaicu, Lis, Flor Pomponiu la sectorul 4) (www.gandul.info, 2007) tuciuriu' de Turcu (poli.tm.ro, 2006). Posibilitatea unui adjectiv de a apărea pe poziția N1 reprezintă unul dintre testele calificării. Totuși, există cazuri izolate în care și un adjectiv categorial poate apărea în această poziție. Este vorba de obicei despre utilizări încărcate stilistic, în care adjectivele categoriale dobândesc prin poziție o lectură de calificare: În încheiere vreau să spun că dacă a venit "FIARA" poate ar putea îmblânzi un
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
2006). Posibilitatea unui adjectiv de a apărea pe poziția N1 reprezintă unul dintre testele calificării. Totuși, există cazuri izolate în care și un adjectiv categorial poate apărea în această poziție. Este vorba de obicei despre utilizări încărcate stilistic, în care adjectivele categoriale dobândesc prin poziție o lectură de calificare: În încheiere vreau să spun că dacă a venit "FIARA" poate ar putea îmblânzi un pic "CREȘTINUL" de Jiji că este de nepotolit cu ieșirile lui (www.fcsteaua.ro, 2008) Gigi Becali
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Dacă noi nu avem, ei au, uite așa-mi spuneam, și mai trăgeam o "beție" cu ortodoxul de Dostoievski, cu ortodoxul de Steinhardt, cu scepticul de Liiceanu (thesaltstreetjournal.blogspot.com, 2007). Pot apărea pe prima poziție, în cazuri izolate, și adjective care desemnează nume de boli reale ale referentului 9: Între timp poate da ortu-popii cancerosul de Iorgovan (www.cotidianul.ro, 2007); este vorba despre boala reală, care a dus chiar la decesul persoanei. culoarea! Mult mai frecvent însă apar pe
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
vorba despre boala reală, care a dus chiar la decesul persoanei. culoarea! Mult mai frecvent însă apar pe prima poziție nume de boli care nu desemnează o afecțiune reală a referentului, ci funcționează ca insultă (vezi infra, 5.2.3., adjective ca handicapat, retardat, drogat, anorexică). Un fenomen inedit îl reprezintă trecerea dinspre invectiva cu centru verbal sau nominal înspre tiparul analizat. Structura N1 de N2 cu invectivă în prima poziție există în limba franceză (conform analizei lui Gaatone 1988: 170
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
mai trimită la boala reală: retardata de Buli - pentru "fițoasă, îngâmfată", handicapatul de profesor (pentru "antipatic"), o anorexică de fată, rahitica de Viorica 13 (AD). 3.2.4. Dinamica formațiilor lexicale recente introduse în poziția N1 De remarcat că pentru adjectivul argotic nașpa (cuvânt cu un sens foarte general), utilizat adesea în forma trunchiată, invariabilă, sunt preferate forme foarte variate care permit acordul și atașarea articolului hotărât enclitic: nașparlia, nașparlita, nașparla, nașparloasa de Tatiana (urâtă, demodată, care nu este "de gașcă
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
nu atât pentru rezultatele formale (o expresivitate sporită) - pentru că formele care permit acordul au un sens identic cu invariabilul nașpa -, ci pentru faptul că permit intrarea în (Det) N1 de N2 a unui constituent altfel greu tolerat de structură, un adjectiv cu o terminație atipică 14 (*nașpa(-)ul de coleg, ?un nașpa de coleg, ?o nașpa de lucrare). Unui proces asemănător este supus și adjectivul englezesc argotic uncool, neadaptat flexionar la normele limbii române: uncool-ul de coleg (AD). Lexemele împrumutate sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
permit intrarea în (Det) N1 de N2 a unui constituent altfel greu tolerat de structură, un adjectiv cu o terminație atipică 14 (*nașpa(-)ul de coleg, ?un nașpa de coleg, ?o nașpa de lucrare). Unui proces asemănător este supus și adjectivul englezesc argotic uncool, neadaptat flexionar la normele limbii române: uncool-ul de coleg (AD). Lexemele împrumutate sunt atrase destul de greu în tipar, fiind supuse și adaptării flexionare: looserul de student (forum.computergames.ro, 2005), looseri de publisheri (idei-locale.blogspot.com, 2007
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
sunt atrase destul de greu în tipar, fiind supuse și adaptării flexionare: looserul de student (forum.computergames.ro, 2005), looseri de publisheri (idei-locale.blogspot.com, 2007). Foarte bogată este seria de derivate și compuse: a) substantive abstracte formate prin derivare de la adjective: o bunăciune de băiat, șukărimea de fată, o adevărăciune de ceas, o realitate/o bestialitate de telefon, o superbitate/șmecherie de haină, o ieftinătură de ceas, o distroșenie de spectacol, o jegoșenie/o amărăciune de mâncare; b) adjective noi, derivate
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
derivare de la adjective: o bunăciune de băiat, șukărimea de fată, o adevărăciune de ceas, o realitate/o bestialitate de telefon, o superbitate/șmecherie de haină, o ieftinătură de ceas, o distroșenie de spectacol, o jegoșenie/o amărăciune de mâncare; b) adjective noi, derivate cu sufixe de la corespondentele lor din limba literară, dar neatestate în dicționare: avarista de Alexandra, japițone de X, un ratangiu de băiat; c) sintagme mai ample, care stau la baza unor adjective derivate, foarte expresive: habarnista de fată
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
jegoșenie/o amărăciune de mâncare; b) adjective noi, derivate cu sufixe de la corespondentele lor din limba literară, dar neatestate în dicționare: avarista de Alexandra, japițone de X, un ratangiu de băiat; c) sintagme mai ample, care stau la baza unor adjective derivate, foarte expresive: habarnista de fată ("care nu are habar de ceva"), pafarista de Popeasca ("care este pe dinafară, nu este capabilă să facă un anumit lucru"). Am observat că există diferențe stilistice în cadrul utilizărilor construcției în româna actuală. Alături de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
morfologic și lexical: crearea unei paradigme de flexiune în cazul cuvintelor invariabile sau al împrumuturilor neadaptate (plasate în poziția N1) și apariția unor unități lexicale noi, neatestate în dicționare, prin derivare și compunere; ● se păstrează structurile relativ stabile, catacretice, cu adjective calificative pe prima poziție, de tipul: frumosul/urâtul/idiotul/prostul de Ion, însă, pe baza lor, sunt construite adesea unități lexicale sinonimice, mult mai expresive și profund marcate de subiectivitatea emițătorului; ● există o serie de creații ocazionale, decodabile numai în
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
dacă se întâmplă să utilizezi acest tip de structuri și dacă da, cât de des (aproape în fiecare zi, destul de des, rar sau foarte rar). Le-ai auzit și la alții? 2. Te rugăm să utilizezi structura A (substantiv sau adjectiv) de B pentru a eticheta situațiile următoare. Nu uita să ai în vedere în primul rând formule pe care le folosești tu sau prietenii tăi. Încearcă să nu folosești adjectivul sau substantivul A dat deja. Ce spui despre o persoană
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
alții? 2. Te rugăm să utilizezi structura A (substantiv sau adjectiv) de B pentru a eticheta situațiile următoare. Nu uita să ai în vedere în primul rând formule pe care le folosești tu sau prietenii tăi. Încearcă să nu folosești adjectivul sau substantivul A dat deja. Ce spui despre o persoană: • un băiat/o fată: foarte frumos/oasă (Ex: o frumusețe/un drăguț/ă de băiat/fată) foarte urât/ă foarte slab/ă foarte gras/ă foarte modern/ă demodat/ă
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
phrases separated by of", în English Studies 61, p. 357-366, apud Vișan 2004: 676. 3 Pentru marcarea sursei exemplelor furnizate de elevi în chestionarul propus, va fi utilizată din acest moment notația AD. 4 Totuși, există situații în care un adjectiv categorial nu se poate asocia, în aceeași măsură, fie cu N1, fie cu N2. În general, complinirile care vizează restrângerea clasei de referenți la un anumit subtip trebuie să însoțească în mod necesar termenul care desemnează clasa de referenți. Adjectivele
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
adjectiv categorial nu se poate asocia, în aceeași măsură, fie cu N1, fie cu N2. În general, complinirile care vizează restrângerea clasei de referenți la un anumit subtip trebuie să însoțească în mod necesar termenul care desemnează clasa de referenți. Adjectivele calificative și, mai rar, cele categoriale pot însoți ambii constituenți: namila aia idioată de angajat vs namila aia de angajat idiot; un tăntălău psd-ist de parlamentar vs un tăntălău de parlamentar psd-ist, dar un dezastru de vot uninominal vs *un
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
amazone, spartiate, béotien, sybarite, etc." 8 Zafiu 2008 include în aceeași categorie și termeni ca brunețiu, ciocolatiu. 9 Vezi Coja (1962: 280). Autorul face o observație pertinentă, conform căreia este aproape imposibil să se utilizeze în mod ironic sau batjocoritor adjective substantivizate care denumesc deficiențe reale ale unei persoane (vezi diferențe între chior și orb, șchiop și olog). Considerăm de aceea că exemplul identificat reprezintă o situație izolată, cu un grad sporit de depreciere. 10 Substantivele de acest tip sunt în
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
nu pentru a judeca defectul". Sunt totuși greu de imaginat situații în care aceste formule să nu jignească, indiferent dacă intenția emițătorului a fost sau nu aceasta. 13 Nici în această sintagmă referirea nu este la o afecțiune reală, însă adjectivul care denumește o boală funcționează ca o marcă de intensitate, construcția putând fi glosată nu ca "persoană care suferă de rahitism", ci ca "persoană foarte slabă". 14 Vezi, pentru o descriere detaliată a lui nașpa, Zafiu 2001. --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
substantive din inventar, care se încadrează la tipul Ø-Ø (forma de plural este omonimă cu cea de singular). 3.1. Substantivele feminine 3.1.1. Tipul flexionar ă-e: am înregistrat 388 de substantive, dintre care 134 de substantive omonime cu adjectivul 3 și 254 de substantive "propriu-zise" (intrări separate de adjectiv). Se includ aici o serie de substantive formate cu sufixele moționale -ă (acvanaută, alergologă, alopată, africanistă, americanistă, anatomopatologă, astronaută, automatistă, autostopistă, azilantă, balcanistă, cabinieră, carabinieră, cecenă, confecționeră, contorsionistă, coreeancă, dendrologă
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
de plural este omonimă cu cea de singular). 3.1. Substantivele feminine 3.1.1. Tipul flexionar ă-e: am înregistrat 388 de substantive, dintre care 134 de substantive omonime cu adjectivul 3 și 254 de substantive "propriu-zise" (intrări separate de adjectiv). Se includ aici o serie de substantive formate cu sufixele moționale -ă (acvanaută, alergologă, alopată, africanistă, americanistă, anatomopatologă, astronaută, automatistă, autostopistă, azilantă, balcanistă, cabinieră, carabinieră, cecenă, confecționeră, contorsionistă, coreeancă, dendrologă, dentistă, depozantă, diaristă, dirigintă, editorialistă, epidemiologă, fitoterapeută, fitopatologă, fizioterapeută, folkistă
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
politologă, prioră, proceduristă, procuristă, proiecționistă, psihopedagogă, psihoterapeută, punkistă, radiofonistă, rameră, scientologă, securistă, sexologă, sociolingvistă, suporteră, taximetristă, tenismenă, terapeută, tipă, zincografă), -că (australiancă, canadiancă, indiancă, mexicancă, nord-coreeancă, samariteancă, sud-africancă, sud-americancă, sud-coreeancă), -iță (barmaniță, factoriță, notăriță, vătmăniță), substantive provenite prin conversiune din adjective 4 (adițională, afgană/afghană, antiaeriană, azeră, basculantă, coreeană, coronară, creolă, cumană, cuneiformă, dayacă, divizionară, dravidină, elamită, eschimosă, etiopiană, etruscă, gaelică, hindusantă, hotentotă, indiană, izogonă, jugulară, kalmâcă, laponă, locomobilă, malteză, meridiană, mesapică, nocturnă, norvegiană, partă, sahariană, samoană, sugativă, tibetană, toscană, trilaterală
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
3.1.6. Tipul flexionar Ø-Ø (sg. = pl.): am înregistrat 26 de substantive. Dintre acestea, 18 se termină în -toare (arboricultoare, cantautoare, colportoare, coraportoare, depanatoare, dezertoare, dictatoare, floricultoare, machetatoare, modelatoare, oratoare, pomicultoare, predicatoare, rașchetatoare, senatoare și 3 substantive omonime cu adjectivul: delăsătoare, investitoare, nevăzătoare), 4 se termină în secvența -oare precedată de altă consoană decât -t- (aranjoare, debarasoare, pirogravoare, retușoare), un substantiv este compus prin siglare (AGA), iar 3 sunt xenisme neadaptate, având un final diferit de cel al substantivelor românești
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
cu două forme de plural, de tipul lipsă, lipse, lipsuri și treabă, trebi, treburi. 3.2. Substantivele masculine 3.2.1. Tipul Ø-i: aici se încadrează cele mai multe substantive masculine: 232 de substantive propriu-zise și 137 de substantive omonime cu adjectivul (fiind o singură intrare în dicționar), deci 369 de substantive în total. Unele dintre ele sunt formații în care se recunoaște o structură internă: sufixele -log (alergolog, anatomopatolog, dendrolog, eminegolog, epodemiolog, etruscolog, fitopatolog, fiziopatolog, futurolog, gastroenterolog, gerontolog, oceanolog, paleoantropolog, politolog
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]