79,378 matches
-
ăntrecându-se cu mesteacănul argintiu, sădit an spatele lui. O singură dată, la ănceput, a ăndrăznit cineva, pe ascuns, să taie vârful unuia dintre ei (pom de Crăciun? de nuntă? de ănmormântare?), dar apoi, s-au dumirit vecinii că le venea aer curat de la ei, ai respectau, ba chiar ("imitația la Români" - uneori sí benefică), unii, din ămprejurimi, au șterpelit sí ei câte un brăduț, de la munte, care s-a prins (fără să-i egaleze, ansa, pe "ănaintasi", ba chiar, din păcate
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Adrian Guta și, în mod particular, Radu Dumitriu, fiul artistului), reuniți în Fundația Ion Dumitriu, au organizat la Muzeul Literaturii Române o amplă expoziție de pictură. După retrospectivă deschisă anul trecut la Slobozia, învăluita într-un aer profund melancolic și purtînd în sine o discretă sugestie testamentara, expoziția de la Muzeul Literaturii este una dintre cele mai importante și mai bogate din lungă lista a expozițiilor lui Dumitriu și, din păcate, cea dinții din, cu siguranta, la fel de lungul
O retrospectivă neobisnuită by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17523_a_18848]
-
producătorilor de infern", bănuiți a fi eșalonul 2 al PCR flancat de lideri ai fostei politii politice: "Cum a fost?/ Un scuipat arsenios/ spintecând/ Cicatricea de pe obrazul/ Neamului meu, ca o sabie/ Așa a fost/ Nu m-am temut/ De aerul sticlit/ Sau de zăpezile-capcană/ Dăruite/ Cu-aceeasi recuzita/ Producătorii de infern/ Neieșiți din aerul revolut/ Păstoresc cavalcada Tranziției (...). Să fie tot demonul/ Care ne-a contorizat/ Gândul și nisipul/ Din propria clepsidra?". Reciclați, miliardarii de carton afișează "Mască celebrilor coloși
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
fostei politii politice: "Cum a fost?/ Un scuipat arsenios/ spintecând/ Cicatricea de pe obrazul/ Neamului meu, ca o sabie/ Așa a fost/ Nu m-am temut/ De aerul sticlit/ Sau de zăpezile-capcană/ Dăruite/ Cu-aceeasi recuzita/ Producătorii de infern/ Neieșiți din aerul revolut/ Păstoresc cavalcada Tranziției (...). Să fie tot demonul/ Care ne-a contorizat/ Gândul și nisipul/ Din propria clepsidra?". Reciclați, miliardarii de carton afișează "Mască celebrilor coloși/ Din Memnon și se hrănesc cu lingură/ Din osuarul îngerilor", îngeri cărora poeta le
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
Akrobatika". Privindu-l pe Kusturica, pe scenă, cu chitară, făcând tot un fel de "muzică acrobatica", un balet propriu, ăn baia de decibeli, ămbrăcat ăntr-o bluză de trening roșie, ăn adidași, cu o pălărie jerpelita, dansând și cântând cu un aer fericit, ușor somnambulic - nu se putea să nu-ți sară an ochi un fapt: acest om - indiferent de calitatea orchestrei an sine -, se simte bine și se simte liber. Așa cum unora le place să joace la bursă, lui Kusturica ai
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
care pot fi inventariate dintr-o singură privire, el nu este nici unul de sculptor și nici unul de grafician. Lipsesc de aici materiile grele, substanțele amorfe și uneltele copleșitoare ale sculptorului, dar și formele fragile, compoziția complicată și întreaga tehnologie, cu aerul ei medieval, din universul celui de-al doilea. Prin simplitate, prin lipsa oricăror intenții de a dubla realitatea și prin natura obiectelor și a materialelor, el nu este nici al unui scenograf. Este în mod definitiv și fatal unul de
Atelierul fără Artist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17540_a_18865]
-
confort profesional, nu în sensul de "la-el-acasă", cît de urmărire coerentă și fără sincope de implicare subiectivă, a vietii intelectuale de peste Ocean. Dar dezrădăcinat, acest intelectual rafinat, cu spectaculoasă sa carieră, cu o flexibilitate a minții de invidiat și cu aerul lui serios (în scris), de apărător cu convingeri netulburate al drepturilor omului de pe poziții filozofice, nu social-militante, nu este. Categoric nu. Poate de aceea Omul dezrădăcinat e o carte care m-a intimidat cumva. Gîndită și anunțată de către autorul ei
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
fie vreun cuvînt din această categorie mai frecvent decît a (se) bulgariza (și acesta înregistrat în DCR2): verb în care se reflectă o situație de criză economică petrecută acum doi-trei ani, dar mai ales obsesia națională a comparării (cînd cu aere de superioritate, cînd cu lamentații de autonegare) cu vecinii din sud: "dacă România nu va sfîrși, cumva, prin a se ăbulgarizaă" (RL 2083, 1997, 4); "nu există riscul să ne bulgarizăm, consideră Sorin Pantiș??...), cu toate că acest fenomen nu este în detrimentul
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
însângerat? O literatura a zilei este tocmai acea literatura care vrea să spintece măștile pentru a atinge într-un timp cât mai scurt chipul acoperit de răni. Cand cuțitul care a tăiat cartonul sau lemnul se apropie de carnea vie, aerul e înfiorat de o emoție uriașă. Chirurgul începe să tremure și se îngrozește de ce vede. Aceasta e literatura zilei: o groaza crescândă, o călătorie în adâncul suferinței, un miez al crispării. De aici provine și succesul de care se poate
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
la Radio France în 1967. În 1966 norocul îi surîde, căpătînd delegație de a participa la Bienala de la Veneția, unde pictură lui Victor Brauner e expusă, într-o sală specială, în pavilionul francez. Corespondență trimisă Lenei de la Veneția are un aer halucinant, deținutul de pînă mai ieri nerealizînd noua situație în care se află ("Doamne, o fi adevărat că sînt unde sînt, că văd ce văd sau visez oare cum visăm acum cîțiva ani...") Și: Ce e vis, ce e realitate
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
Vasile Tonoiu, reprezintă un demers singular în contextul celorlalte scrieri ale sale, câtă vreme pare a fi efectul însușirii lecției unui anume relativism. Amestecul de luciditate și de ludic (alegere mărturisita din titlu) reprezintă unul dintre argumente. Provocând cuvintele cu aerul că ele se lasă provocate, autorul desfășoară în fața cititorului un soi de spectacol (cu un aer demonstrativ deghizat). Par a fi trucuri vechi, - de când... literatura. Dar "dacă savantul este înghițit de monstrul pe care caută să-l explice, de ce, mai
Autoportret de filozof by Valentina Dima () [Corola-journal/Journalistic/17552_a_18877]
-
fi efectul însușirii lecției unui anume relativism. Amestecul de luciditate și de ludic (alegere mărturisita din titlu) reprezintă unul dintre argumente. Provocând cuvintele cu aerul că ele se lasă provocate, autorul desfășoară în fața cititorului un soi de spectacol (cu un aer demonstrativ deghizat). Par a fi trucuri vechi, - de când... literatura. Dar "dacă savantul este înghițit de monstrul pe care caută să-l explice, de ce, mai bine, nu ar explica el starea și faptul că este înghițit și mai cu seamă de ce
Autoportret de filozof by Valentina Dima () [Corola-journal/Journalistic/17552_a_18877]
-
la modul general, deci și aceasta de față, a autorului, nu au cu adevărat un sfîrșit. Am enumerat, sper să fi fost relativ limpede intenția mea, titlurile capitolelor în care și-a ordonat Carrière povestirile. Ele sînt concepute cu un aer ușor teribilist, copilăros tocmai prin transparență filozofării lor. Dar au, totodată, un umor de romancier de veac XVIII, care anunță, promite, rezumă în micul sau motto de capitol, si totusi nu-ți spune nimic, sau se pregătește, hîtru, să te
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
continuare, prozatorul-poet compară locul cu o gară și schițează o viziune înfricoșătoare: "O gară unde toată lumea vine îmbrăcată în negru, femeile cu părul strâns în marama de doliu și bărbații cu barbă crescută de câteva zile, înțepând cu țepii lor aerul mohorât. Unde așteptații vin fără nici un fel de bagaj decât corpul lor. Decât hainele sumbre și carnea ferfenițita de viețuitoarele Dunării." Prin românul sau, Mihail Gălătanu ne demonstrează încă o dată că este un extraordinar... poet. Mihail Gălătanu, Meșterii de clopote
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
o întrebare. Cum e posibil ca doi procurori să-și bea în asemenea hal mințile, încît să se dea în spectacol, fără măsură într-un local public? Procurorul general Mircea Criste ar trebui să accepte, înainte de a face generalizări cu aer aprobator față de spectacolul de pierdere totală a frînelor oferit de cei doi subordonați ai săi, că societatea nu-și bea mințile și nici nu se lasă filmată că actrița de filme sexy, așa cum au făcut-o cei doi. * La începutul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
valorilor, ca și "superioritatea" comunismului în raport cu nazismul. Contraargumentele noastre se văd acum substanțial îmbogățite de paginile sobre, clare, convingătoare ale d-lui Mihai Zamfir, care alcătuiesc un excelent conspect al criticii comunismului. Infrastructură lor de atentă documentație le acordă un aer inebranlabil. Am recomandă lectură lor tururor celor atrași de problemă, atît cititorilor scutiți de preconcepții totalitare, cît și - de ce nu? - nostalgicilor ideologiei, în speranța că aceștia își vor conștientiza impasul. Iar dacă vor încerca a-și susține tezele în continuare
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
reprezintă singura concesie făcută temporalului". Factura repetitivă a discursului comunist nu e decît urmărea "realiilor" din care se trage, cu un efect de stereotipie remarcabil: "Că și în discursul teologal, și în cel comunist citatele conferă stabilitatea textului și un aer familiar, specific dogmei reluate la infinit". Repetiția oglindește tendința de pietrificare a formelor, de obținere a unei fixități hieratice: "Discursul politic totalitar se mișcă prin urmare în aria termenilor obsesivi și a sintagmelor gata făcute. De fapt, el s-a
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
o atitudine plină de respect sau de bunăvoință față de cineva; respectuos, amabil"; în vreme ce condescendenta ar fi o "purtare plină de considerație și de bunăvoință față de cineva; respect, amabilitate, deferenta". Doar la substantiv e adăugat un sens secundar, cu indicația "peiorativ": "aer de superioritate, infatuare, semeție". Se creează astfel impresia că acest uz negativ (pe care DLRM 1958, de altfel, nici nu-l înregistra) ar fi ulterior primului sens - cel normal, pozitiv -, că ar fi derivat din acela. De fapt, lucrurile stau
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
de altă parte, se recurge și la nume "naționale", folosite cu nuanță ironică și puse de obicei în relație cu stilul muzical abordat; exemplul cel mai tipic al acestei direcții este desigur Ro-Mania, care își subliniază grafic jocul de cuvinte. Aer autohton au în mod evident Getto-Dacii, în vreme ce Valahia își manifestă mai ales identitatea regională; în sens larg, se poate vorbi de puncte de reper autohtone și în cazul toponimelor devenite nume de formații a de exemplu, Vama Veche. Din seria
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
lungă. Criticul îl citează pe impenitentul italienist din Roșiorii de Vede: "Și bella, grațioasa, ca astra tremurânda / ... era Ella de blândă" etc. etc. Criticul notează numaidecât: "...Un poet ridicul prin neologismele sale, ale cărui poezii merită a fi citite prin aerul lor comic de parodii..." Judecată aspră pe care Călinescu, oricum cucerit de Italia, o repara îndată fie și exagerând asemeni unui arbitru care în timpul partidei își dă seama alergând încoace si-ncolo că a sactionat prea sever un fault de
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
Pavel Șușară Oricît de mult ar mai încerca astăzi firile nostalgice și sensibilitățile pastorale să păstreze artă și artistul în spații aseptice și în universuri prin care circulă doar acei curenți de aer care se nasc din bătaia de aripă a îngerilor, lumea se mișcă incredibil de repede, iar formele simbolice și comportamentul artistic se primenesc odată cu ea. Artistul, indiferent de limbajul în care s-a specializat - în măsura în care aceasta specializare mai exista -, se
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
de vid interior și neputința exasperanta care ne cuprinde uneori, îndemnînd pe unii să fugă fără a ști unde vor să ajungă, pe alții să își pună capăt zilelor, sau dimpotrivă, să și le ducă mai departe, dar cu acel aer ostenit și blazat zugravit pentru totdeauna pe chip. Călugării o numesc akedia, psihanaliștii îi spun dezvrăjire. În esență, această stare presupune, daca înțeleg bine atît limbajul religios, cît și pe cel psihanalitic, următorul lucru: conștientizarea faptului că ne aflăm într-
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
între Dumnezeu și Diavol, cu majusculele de rigoare: "Dumnezeu dictează și eu scriu, iar diavolul mă urmărește peste umăr și face corecturi. / Libertatea e insuportabila. Mă transform în / sclav, scriind? Întorc capul de la lucrul meu / și văd doi ochi - în aer bulbucați, străini de / lume: divini / demonici." Este foarte familiară această prezenta a diavolului, si in acelasi timp foarte variată. Un poem întreg e alcătuit din zeci de nume ale acestuia, colecționate cu grijă și expuse cu un gest care parcă
Cîntece cu toată gura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17625_a_18950]
-
Plesea. Cartea, intitulată Corespondențe din New York, ne oferă, încă înainte de-a o deschide, posibilitatea de a-l cunoaște pe compatriotul nostru de peste ocean, prin intermediul unei fotografii reproduse pe ultima coperta. Fotografia, color, îl reprezintă pe Gabriel Plesea pozând în aer liber, cu un surâs blazat, ca o vedetă asaltata de o armată de fotoreporteri. În spatele său se văd valurile Atlanticului și câțiva zgârie-nori. Dacă studiem fotografia cu atenție, începe să ne înduioșeze ardoarea cu care incearca românul să se prezinte
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
Parfumuri indicibile: de rășina și de lavanda. România cealaltă! Pași spre vila 7, unde stau. Phii, dar uite, ce-mi văd ochii, nu cumva... Da, în spatele restaurantului, între magaziile burdușite cu sticle goale și lăzi putrede... scenă, vai... scenă în aer liber, pe care evoluau, vezi doamne, formațiunile amatorilor din fabrici și de pe ogoare, prezentate de golănică ăla șmecher, activistul cultural, după ce, în prealabil, băgase spaimă în stațiune, cu chemările lui (obligatorii) la educativele reprezentații. (Asta se consumă în acel comunism
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]