7,836 matches
-
ș.a. La început neglijat, Mihai Eminescu va fi deseori transpus în limba germană, operei sale acordându-i-se un loc privilegiat. Pentru a oferi traduceri bune, redacția apelează la colaboratori exersați, manifestând interes și pentru atragerea celor în curs de afirmare: Petre Broșteanu, August Franken, Em. Grigorovitza, Mite Kremnitz, Wilhelm Rudow ș.a. Deosebit de rodnică a fost conlucrarea cu un traducător originar din Reșița, Ludwig Vinzenz Fischer, care alcătuiește o amplă prezentare intitulată Die romänische Literatur in Deutschland. Ein Repertorium (1885). Trebuie
ROMÄNISCHE REVUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289348_a_290677]
-
și din pagina intitulată mai întâi „Însemnări culturale, artistice, literare”, apoi „Însemnări, cronici culturale, literare și artistice”, unde se publică sau se reeditează literatură propriu-zisă, comentarii, note și articole diverse. Printre semnatari se numără autori consacrați sau în curs de afirmare. De reținut e, în primul rând, prezența în sumar a unor poeți cunoscuți, ca V. Voiculescu (Inscripție pe o piatră de la Epidaur), Ion Pillat (Mi-e dragă amintirea..., Cină, Vestitorul), Victor Eftimiu (Vă port pe toți în mine...), Aron Cotruș
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
-și atragă inițial simpatia unor intelectuali ca Emil Petrovici, Liviu Rusu, Alexandru Roșca, Constantin Daicovici, care scriu editoriale și articole pe teme de actualitate. Colaborarea acestora încetează curând, iar în locul lor sunt cooptați câțiva scriitori consacrați sau în curs de afirmare. În paginile culturale, la rubricile intitulate „Cultură pentru toți”, „Literare-culturale-artistice”, „Literatură-artă-știință”, „Șantier cultural”, pot fi întâlnite semnăturile lui Mihail Sadoveanu (note de călătorie în URSS) și G. Călinescu (articolul Arta și lumea,), ca și ale multor tineri autori talentați care
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
de sinteză accesibilă și funcțională. Modest, autorul nu își ascunde, totuși, „mica ambiție de a suplini, până la apariția altora mai bune și mai complete”, realizarea unei asemenea scrieri de anvergură. Aceeași perspectivă evolutivă, cu insistență analitică asupra momentelor importante ale afirmării conceptului, relevă lucrări precum Forme ale clasicismului în poezia românească până la Vasile Alecsandri (1979), cursul universitar Literatura română veche (1981) și Valori expresive în literatura română veche (I-II, 1976-1983), rezultat al unei perseverente preocupări de studiere a începuturilor culturii
ROTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289386_a_290715]
-
numai despre cele strict erotice, ci și despre strategiile subiective de viitor, despre așteptări și angajări mutuale, bineînțeles, nu sub toate dimensiunile deliberat construite. Grupurile sociale, prin gratificațiile materiale, dar și simbolice vizând concrescențele psihosociale ale trebuinței de conservare și afirmare a indivizilor (prestigiu, putere, popularitate etc.), dirijează subtil comportamentele acestora. Ralea și Harriton (1962) evidențiază caracterul succesual al valorilor, sancționarea succesuală reprezentând un mijloc important prin care o colectivitate își promovează valorile. În viziunea lui Skinner (1971), chiar comportamentele-limită (asumarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care proeminente par a fi cele legate de imaginea și stima de sine. Constatarea propriei incongruențe interatitudinale sau atitudine/comportament conduce nu neapărat la operarea asupra ei, ci la o restructurare a evaluării de sine - afectată de respectiva constatare, prin afirmarea de sine (Steele, 1988). Ceea ce înseamnă a te concentra asupra aspectelor pozitive ale personalității și a-ți pune în evidență comportamentele dezirabile, cum ar fi actele de caritate, înțelegerea și iertarea semenilor. Pe de altă parte, studii experimentale confirmă observația
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
inteligența, competența profesională, fluența verbală, sesizarea corectă a relațiilor interpersonale, controlul situațional și autocontrolul (Radu, coord., 1994, p. 167). R. Baron et al. (1998) redau ca fiind cele mai relevante: 1) caracteristicile de ordin motivațional și volitiv: dorința de realizare (afirmare) și de evitare a autorității asupra altora, cuplate cu înalt dinamism, putere de muncă și fermitate, încredere în sine și autocontrol; 2) de ordin moral-axiologic: onestitatea, fidelitatea, integritatea, sensibilitatea și deschiderea către ceilalți din grup; 3) de ordin cognitiv: inteligența
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
obișnuită a mandatului este de patru ani, cum se întâmplă și la președinția multor țări). Limitarea din rațiuni psihosociale (demontarea unui sistem prea relaționar-clientelar, ieșirea din posibila rutină și uzură prin valorificarea capacităților unui nou lider, „proaspăt”, nestereotipizat, dornic de afirmare, deci cu inițiativă etc.) demonstrează, totodată, nevoia unei reglementări juridice, de cele mai multe ori dorința conducătorilor fiind de a-și menține funcția. Dorință atât de puternică încât majoritatea întreprind totul în vederea obținerii unui nou mandat, unii mergând până la tentativa de a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
putea contrabalansa determinarea mass-media, și anume rețeaua interpersonală din interiorul grupului cu opinie minoritară. După cum vedem, suntem astfel la intersecție cu teoria curgerii informației în două trepte și, mai ales, cu cea a capitalului social, a potențialului de solidaritate și afirmare socială a grupurilor minoritare. De altfel, nu trebuie uitat că teoria „spirala tăcerii” a fost elaborată și consacrată în anii ’70-’80; or, de atunci, lumea a evoluat în sensul încurajării diversificării socioculturale și a exprimării opiniilor neconsensuale cu ale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cea politică și, desigur, pe cea maritală și erotică. A iniția un nou stil în diferite sectoare ale vieții sociale atestă originalitate: atunci când noua modă devine comportament de „turmă”, nonconformismul inițial se transformă într-un conformism vulgar. Cei dornici de afirmare facilă vor recurge la altceva provocator. Bineînțeles însă că, din multiple rațiuni, modele nu se înlocuiesc la fel de repede în toate domeniile, și nu toți indivizii sunt dispuși să le accepte. Dimpotrivă, unii rezistă ca frondă la capriciile modei (vezi, pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Numărul 1/1990, ieșit la 31 ianuarie, menționează o serie nouă a L., anunțând „o revistă fără prejudecăți ideologice, neangajată politic în sensul curent al termenului, dar făcând totuși politică literară în sensul superior al cuvântului, de încurajare, promovare și afirmare a valorilor estetice, a bunului-simț critic ce nu lasă loc înghețului spiritual și a contactelor cu literatura universală, în numele ideii că numai întrucât suntem noi înșine putem fi europeni și universali”. Din păcate, o vreme publicația s-a confruntat cu
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
celor doi autori, este evident că trebuie să identificăm elementele componente ale „comunicării potrivite”. Spre exemplu, Habermas (Jablin; Putnam, 2001) a stabilit că fiecare act de comunicare competent trimite spre: (1) prezentarea unei exprimări care să poată fi înțeleasă; (2) afirmarea unor propoziții de cunoaștere; (3) stabilirea unor relații sociale corecte și (4) relevarea experienței vorbitorului. În contrast cu aceste conceptualizări, McCroskey et al. (1984) văd competența de comunicare ca fiind distinctă de comportament/performanță: „Competența de comunicare necesită nu doar abilitatea de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un proaspăt manager general și deciziile de schimbare pe care acesta le va determina în firmă presupun o astfel de perspectivă); - uneori zvonurile se pot baza pe „confidențele” pe care top managementul le face în discuții private unora dintre angajați; afirmarea prin comunicare orizontală a celor aflate devine o cale pentru a dobândi prestigiu în ochii celorlalți pentru cel în cauză; - existența unei „mărturii” poate oferi legitimitate zvonului. Dacă zvonul are un cât de mic sâmbure de adevăr, poate fi exploatat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dezvoltarea implicării, utilizarea conflictului și apariția coeziunii în urma utilizării microgrupurilor (10 - valoarea maximă, 1 - valoarea minimă). Vom observa astfel că anumite avantaje și dezavantaje par a fi produse - fapt aparent paradoxal - din aceeași tulpină argumentativă (spre exemplu, stimularea creativității și afirmarea participanților versus pierderea sistematicității și rigurozității, dezinhibarea membrilor versus rutina lucrului în același grup, microgrupul devine mai omogen versus dezinteresul pentru alți elevi din afara grupului etc.), ceea ce ne confirmă perspectiva de redefinire a conceptului de metodă mai degrabă ca un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al scriitoarei a realizat o mică dramă de familie, aducea câteva bucăți de o nouă factură, cu vădite preocupări pentru proza analistă. Era și aci prezentă luciditatea sa obișnuită, dar ne aflam de fapt în fața unei căutări de sine. Adevărata afirmare, fără oscilări și aproape fără rezerve, a d-rei Stahl o găsim în romanul Steaua robilor, carte de nemiloasă, de extrem de lucidă analiză a unei experiențe umane - evident din domeniul iubirii. POMPILIU CONSTANTINESCU SCRIERI: Voica, București, 1924; ed. București, 1957; ed.
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
abia în anii ‘70, textul rezistă la lectură și face o figură mai mult decât onorabilă în contextul dramaturgiei din epocă. Mai des comentată a fost Acolo, departe..., pe tema dezrădăcinării intelectualului de origine modestă, autoexilat la Paris în căutarea afirmării, biruitor în proiectul lui, dar mâhnit de sentimentul alienării sale iremediabile. Critica a relevat experimentele de construcție, opțiunea pentru „epicizarea” materiei dramatice - subtitlul atribuit de autor, „roman dramatic în două părți (zece tablouri)” e elocvent în această privință, iar Mihail
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
sa polemică. Sever contestă felul în care se folosește Nefalie de Sfinții Părinți: aceștia, în realitate, au afirmat că Cristos este din două naturi, nu în două naturi (așa cum spune formula de la Calcedon). Sever împărtășește această opinie și susține că afirmarea a două naturi după uniune distruge unirea ipostatică, așa cum au făcut Teodoret și Andrei de Samosata. La Constantinopol, între 509 și 511, Sever a compus Philalethes („Prietenul adevărului”). Intenția sa era aceea de a restabili adevărul în privința interpretării unei ample
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
prin actul unirii ipostatice, își transformase propria umanitate, făcînd-o inalterabilă. Acuzîndu-l pe Iulian că în acest fel face ca suferința și moartea lui Cristos să fie doar aparente, adversarii au definit poziția lui drept aftartodocetism, adică o doctrină în care afirmarea caracterului indestructibil și impasibil al trupului submina inevitabil realitatea umanității Cuvîntului. Istoricii moderni, nevoiți să constate că Iulian credea totuși în realitatea Patimilor, considerau că, în viziunea acestuia, Cristos, din proprie voință, își făcuse trupul să simtă din nou suferința
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și Învățător; stimularea și aprecierea verbal a oricărui progres; colaborarea strânsă și eficientă cu profesorul de sprijin, prof. logoped și cu prof. psihopedagog; informarea profesorilor clasei (religie, engleză) În legătură cu problemele cu care se confruntă C.P.; asigurarea unui cadru optim de afirmare pentru toți copiii, fără a da impresia că sunt avantajați gratuit cei cu deficiențe. Rezultate obținute În urma acțiunilor Întreprinse de echipa de caz: progres pe linia socializării, integrarea În colectivul clasei și al școlii; i-a Întărit mult Încrederea În
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
remediere: interdicțiile să se exprime sub forma unor rugăminți ferme, obligându-l efectiv pe copil să respecte ceea ce Îi pretindem; prezentarea restricțiilor și recomandărilor calm, fără concesii, cu argumente logice fără a da drept la replică; orientarea dorinței de acțiune, afirmarea puterii de voință În sens pozitiv; oferirea de alternative și confrutarea cu ele, ca și posibilități de a decide. 3. Agresivitatea și auto agresivitatea se manifestă direct prin vătămarea altui copil, tăvălirea pe podea, lovirea intenționată de podea sau de
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
a-l scăpa pe copil de anumite Încurcături sau neplăceri. Cauzele care generează minciuna sunt: nevoia de conservare: prin minciună copiii urmăresc să obțină anumite bunuri concrete, alimente, Îmbrăcăminte sau să evite pedepsele și să primească anumite recompense; nevoia de afirmare: copilul minte că a facut o anumită faptă deosebită, Își abrogă titluri, merite cu scopul de a ieși În evidență și a atrage atenția asupra sa; nevoia de distracție: uneori copilul minte cu scopul de a obține permisiunea de a
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
alți elevi care Îi vor motiva și sprijini. Încercați să aflați problemele pe care le au acasă. Discutați problemele de comportament cu colegii dumneavoastră și propuneți diferite strategii pe care sa le puteți utiliza În clasă. Din perspectiva educației pozitive afirmarea unei voințe puternice este baza formării, Încrederii, cooperării și a sentimentelor de compasiune la copii. Scopul educației pozitive e acela de a forma copii cu voință puternică, dar cooperanți. Acești copii Îndrăzneți sunt conștienți de ceea ce sunt și de ceea ce
COMPORTAMENTE DIFICILE, ATITUDINI NEPOTRIVITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena ANDONE, Emanuel ANDONE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2187]
-
politic pentru recunoașterea �naționalității" (fie și �minoritară", după cum sugerează Matilda Caragiu Marioțeanu, DIARO, p. 443). Dacă la nordul Dunării dezideratele au fost împlinite, în sudul Dunării ele își așteaptă încă rezolvarea. Dar drumul parcurs a fost același: lungul drum al afirmării în istorie a romanității românești. XIV. Nu este semnificativ faptul că dinamica acestor idei identitare național-istorice s-a declanșat într-un mediu multicultural favorabil, prin contacte ideologice austro-ungaro-transilvănene care au reunit pe toți cei care militau pentru autonomia propriei alterități
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
literar de la Brașov” sau, cum au mai fost desemnați, „grupul poeților mașscriiști”. De altfel, din poemele sale comentatorii citează versuri considerate tipice pentru o artă poetică a generației „mașscriiste” („Ca și cum m-aș scrie / încet și singur / până la moarte”), specifică prin afirmarea obstinată a eului biografic, simplitatea premeditată a limbajului, priza directă a realului etc. Poetul rămâne, în general, fidel acestor principii, fără ca versurile sale să naufragieze în monotonie. Atât în Cursa de 24 de ore, cât și în volumele ulterioare, Poezii
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
înainte din numărul inaugural, semnat de Sabin V. Drăgoi, se precizează profilul revistei, aceasta urmând „să cuprindă creația populară în ansamblul ei sincretic”. Publicația nu va fi doar a institutului care o editează, ci a tuturor folcloriștilor: „Scopul revistei este afirmarea tinerei noastre școli folclorice, informarea cititorului asupra rezultatelor muncii noastre, dezbaterea problemelor ce preocupă pe folcloriștii noștri și pe cei din străinătate, informarea celor de la noi asupra stărilor de peste hotare din acest domeniu.” Mihai Pop publică tot aici studiul Perspectivele
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]