2,641 matches
-
asculte, priceput în descifrarea scâncetului său și în citirea ochilor lui. Și ar fi destul. * Dar înainte de a încheia, trebuie să vă spun că Grivei, cel care trage să moară sub scara blocului, s-a trezit, deodată, din lunga lui agonie și, abia ținându-se pe picioare, a început să dea din coadă spre oameni, cu mare bucurie; slab de îl dă jos răsuflarea, Grivei îl întâlnise pe dumnezeu cel mic, al lui. Și acela l-a ajutat. De dragul lui, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
este încă plină de energie, încă "foarte bine", cartea este tratată ca o mătușă aflată pe patul de moarte. Este cu siguranță o întâmplare tristă, că asistăm la dispariția implacabilă a cărții; de parcă, într-adevăr, începem să ne simțim orfani. Agonia cărții este mai greu resimțită de generațiile care au perceput acest miraculos obiect ca pe un simbol mitologic; generații care au investit în carte suflet din sufletul lor simt că, odată cu moartea cărții, li se atrofiază o parte a vieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
oricare din preparatele la îndemână, dar mai ales trăgând pe gât, direct din sticla de votcă izbăvitoare. Personajul se trezește, cândva, înapoi la Moscova, în fața Kremlinului, poate ca un simbol de emblemă onirică. Niște derbedei îl bat cu sadism, până la agonie, distrându-se cu poftă. Între vis și moarte, pare a simți tărâmul visat, raiul abstract, îngerii cu aripi ocrotitoare. Dar: "Îngerii au izbucnit în râs. Știți cum râd îngerii? Sunt niște făpturi infame, acum știu. Să vă spun cum au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la răzorul dinspre Crescenzago. A fost dedicată lui San Giuseppe dei morenti. Suntem în 1941, în plin vârtejul războiului, cu sute de mii de agonizanți care zăceau prin spitalele militare. Această biserică trebuia să le amintească creștinilor despre suferința și agonia acelor frați în suferință. În zona parohiei, la marginile dinspre Parcul Lambro, în localitatea Cimiano, era o bisericuță veche din secolul XIV, cu o anexă stabilă. O perioadă a fost locul Exercițiilor Spirituale ținute de preoții iezuiți. Trecând în proprietatea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sânge», voința Tatălui. Nu a coborât de pe cruce, nu a refuzat potirul amar, deși îl putea evita, ca să fie solidar cu cel care suferă. Don Calabria a intrat pe aceiași lungime de undă cu Cristos: un calvar îndelung, o lungă agonie, culminată cu noaptea spiritului. Chiar și Cristos a simțit toată neliniștea abandonării, a tăcerii, a neputinței: «Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?» (Mt 27,46). S-a făcut întuneric pe toată fața pământului» (Mc 15,33). Și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
încrederea mea, sunteți dumneavoastră. Examinați chestiunea: și, dacă cu harurile pe care vi le va da Domnul, dacă credeți potrivit să faceți exorcizările, vă dau permisiunea. Scuze. Girolamo Cardinale». În seara de 3 decembrie 1954 don Calabria a intrat în agonie. A fost avizat episcopul, care se afla la masă pentru cină. S-a ridicat prompt și a alergat la San Zeno in Monte, deși se simțea foarte rău. Monseniorul Falzoni, secretarul său ne mărturisește: «Îmi amintesc telefonul, spre orele 19
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
său stăpîn, Abdul Hamid: "E un laș pe care numai speriindu-l îl faci să înainteze!". Un asemenea limbaj dovedea în ce măsură "omul bolnav", după definiția dată de țarul Nicolae I, era considerat de cei mai apropiați servitori ca fiind în agonie. Într-adevăr, nu era greu de înțeles că Ferid Pașa îl însărcina pe Vali să-l spioneze pe noul înalt comisar, Hilmi Pașa, căruia i se încredințase aplicarea programului de reforme și a cărui favoare pe lîngă sultan, care îi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Ballplatz ca fiind absolut sigure. Cînd, în vremuri liniștite, nu era încă vorba decît de cele furnizate cu ușurință de contele Goluchowski, faptul nu prea avea importanță, dar după incidentele marocane, provocate de Germania, aflată în etern conflict cu Franța, agonia învechitului regim turcesc și amenințarea din ce în ce mai mare a războaielor orientale, anunțînd un război mondial, regele Carol considera indiscutabile vederile și informațiile unui Berchtold, așa încît riscul României de a merge orbește pe drumuri rele devenea neliniștitor. Persecuțiile ungurești împotriva masei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
curățire" și conține în ea sâmburele unei noi estetici, ceea ce explică prezența aproape obsesivă a acestor imagini în tablourile sale. În "Măgarul putrezit", o apologie a paranoiei, "putrefacția" este imaginea centrală (apud Ades 2007: 69-70), tocmai pentru că este legată de "agonia" și "întunericul" tipice acestei boli mintale: O activitate cu tendință morală ar putea fi provocată de voința violent paranoică de a sistematiza confuzia. Însăși paranoia, și în special considerarea mecanismului ei ca forță și putere, ne conduce la posibilitățile unei
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Figura bărbatului era mai deformată de acțiunea mecanică a timpului: aproape nimic nu mai rămăsese din ea, exceptând un bloc de piatră inform ce evoca vag o siluetă și acest lucru îl făcea să pară cuprins de o stare de agonie (1998: 285). Dalí trece apoi la o analiză detaliată a acestor fenomene care sunt, insistă el, "psihice, nu vizuale". Identifică o serie de legături între ele dezvăluind progresiv schema organizațională a fantasmei înscrisă acolo. Nu s-a produs o schimbare
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Arad e mai umilitor decît zece retrogradări una peste alta. E convins că fotbalul românesc nu se va însănătoși prea curînd. L-a părăsit bolnav, în 1980, l-a regăsit și mai bolnav în ianuarie 2003 și pleacă lăsîndu-l în agonie, fără să-l fi putut ajuta în vreun fel. Se va duce înapoi în Elveția, acolo unde toate sînt curate și sănătoase. Și apa, și aerul, și pajiștea, și laptele, și closetul, și fotbalul. De România îl va lega amintirea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ce-l înconjuară pe Hristos pe drumul crucii asemeni unei palme a Divinității îi dăruiește acestuia o sacerdotală liniște ce-i inundă chipul prevestindu-i evocarea în icoanele evului creștin ulterior. Îmbrățișându-și crucea ca o prelungire cosmică a propriei agonii, Hristos pare a asculta șoaptele iscate prin lemnul ce-l poartă întru calvarul său, șoaptele rugăciunilor și blasfemiilor rostuite de cei pe care îi însoțește dintotdeauna. În noaptea decadenței umane, el își poartă răscrucea dintre urcușul spre înălțimi edenice și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
păși pe drumul crucii finalizat prin tragedia răstignirii și a refuza un astfel de parcurs deoarece odată cu sosirea în planul corporalității, fiecare dintre noi trebuie să-și poarte o cruce pe o potecă a calvarului individual ce duce ireversibil spre agonia crucificantă care ne așează în cripta morții. Acest mesaj întru transcendență indică faptul că ființa umană are de optat între a fi asemeni răstignitului din dreapta lui Hristos crucificat sau asemeni celui din stânga sa. Primul, mărturisindu-și credința în cristica însoțire
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
finalitate, primesc chipul meu din apocalipsa ce va să vină, chip ce mă întâmpină vizionar drept expresie a propriului suflet surprins și paralizat spiritual de sfârșitul lumii. Prin intermediul viziunii Apocalipsei, eu mă întâlnesc pe mine cel din viitorul prăbușit în agonie, viitorul muribund în amurgul lumii. Și cum sunt înfățișat acolo, în timpul din urmă? Mai precis, cum mă arată Apocalipsa că aș fi, într-un asemenea moment al liniei trase secționant de o mână demiurgică peste istoria și înțelesurile vremelnice ale
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
colaps muribundic. Pandemia îi permite omului să existe doar în starea de alterare trupească cronică, doar în macabrul preludiu al morții. Privesc spre cei dragi și văd cum se sting în această maree a distrucției corporale, asist întru neputință la agonia lor care răbufnește precum talazurile unei mări de amar absintic, devenind basoreliefuri sculptate în piatra durerii. Și nu mai știu dacă le doresc viața în sfredelirea chinului sau moartea eliberatoare de icnetele torturilor de neîndurat, nu mai știu dacă nici
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
pătrunde deplin. Suport asaltul totalității nenorocirilor cumulate și nicio îngenunchiere a trupului sau a sufletului nu mă evită. Nicio insulă de consolare, nici o străfulgerare de mulțumire sau liniște nu îmi mai luminează insular orizontul. Și acest orizont dispare, iar în agonia topirii nesfârșite, nu mai intuiesc prezența celorlalți semeni damnați la aceleași cazne terifiante, ci doar prezența demonului care abia acum se arată ne-înveșmântat în ispită. Nu mai îmi șoptește învăluitor, ci doar mă privește cu același ochi fatal. Atunci
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
astfel de imagini-reflexie a poziționării mele întru amăgire, momentul de vedere a sinelui propriu răpus de autoiluzionare, inaugurează un alt parcurs pentru conștiința mea, cel al răsturnării întregii situaționări ce-mi aparținea pe fondul prăbușirii egoului meu din beatitudine în agonie, înțelegerea realității fiind doar liantul, termenul mediant al acestei tranzitări. Astfel, eu trebuie să mă reîntorc, să re-străbat drumul parcurs, mai precis să îl abordez inversat dinspre sufletul persoanei de care m-am îndrăgostit către mine. Formula te iubesc se
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
N. DAVIDESCU Primele poezii ale lui N. Davidescu, La Fântâna Castaliei, tratează, în tradiția Rollinat și Laforgue, fiorurile noi, vițiul, depravarea, anemia, noțiunile curente fiind "luna clorotică", "cîrciuma", "nevrozele", "narcoticele", "fardul", "alcoolul", "k'holul", "ploaia", "spleen-ul", cavourile, sicriele, viorile, agoniile, macabritățile și satanismele. Nostalgia simbolistă e materializată în chipul hieraticului, fară multă pictură, cețos, enigmatic, în care elementele tipice sunt faraonii, sicriurile de santal, parfumurile de naft și de bitum, teorbele, numele proprii sonore ca Iahveh, Thabaur, Ecbatana, într-o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Percy B. Shelley Adonais (495 de versuri), care a fost compus ca răspuns la moartea lui John Keats, și în care Shelley (2003: 543) de asemenea face referire la Chatterton în strofa 45: "Chatterton / Se nălță palid, solemna-i agonie / Dintr-însul încă nu se risipise." [Chatterton / Rose pale, his solemn agony had not / Yet faded from him.] Teza radicală a lui Russell (1908: 250) este că Chatterton e izvorul primordial al poeziei moderne ca artă înzestrată cu melodie, culoare
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pregătind un "mormînt de foc". Maria friendless / Maria cea făr' de prieteni - "ruina unui orfan"; "durerile amintirii"; "încruntăturile unei lumi nemiloase". The false step / Pasul greșit - "mîndrie de copil"; "umbre ale oamenilor"; "adîncul suferinței/restriștii"; "veacuri de căință"; "existență negativă"; "agonii de nedescris"; "un iad etern al reflecției" ce-i așteaptă pe cei vinovați. Memoirs of a sad dog / Memoriile unui cățel trist - "zvîrlit încoace și-n colo de nenorociri, precum șuvoiul morii cei de apă"; "munții cei negri"; "bărăganul brun-întunecat
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
decădere la care izolarea, ajunsă forța malefică a locului, îl condamnă. Realitatea pe care și-o asumă ca unică armă de apărare este iluzia estetizată, ficțiunea. În rândurile de incipit ale romanului se conturează o puternică imagine a ruinei și agoniei, iar ultimele fraze încheie cercul prin sinuciderea Prințului, care se aruncă sub roțile Orient Expres-ului, ce îl purtase de atâtea ori în cavalcada fastuoasei sale vieți. După această reușită romanescă, remarcată în epocă, scrisul lui T.-B. revine în
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
41 literatura Părintele literaturii române, Ion Heliade Rădulescu, era în declin. Avea încă numeroși admiratori, dar nu mai putea produce. Trăia numai pe trecut, iar influența lui se resimțea asupra limbii scrise, care păstra încă formele degenerate ale eliadismului în agonie. La 1870, Ion Heliade-Rădulescu inaugurează un nou fel de petrecere literară; el începe, în ajunul Anului Nou 1870, seratele sale literare, cu 104 oracoli 42 după tradiția evreie. Acești oracoli au fost instituiți de Moise și emiși de ma rele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bătrîn, am să-l tai” - zarzărul s-a uscat!... Deci nu scrisul, ci cuvîntul „introduce” acel „ceva”. Ajuns în bibliotecă, îmi amintesc că ideea sensibilității plantelor o avea și delicatul Dimitrie Anghel: „Sînt dureri și dureri - scria el în «Două agonii» -, dar cine ar putea bănui că și florile suferă?” *Nicolae Barabaș, directorul Muzeului de științele Naturii, mi-a povestit cum și-a pus ordine în gîndurile despre Dumnezeu. N-a crezut dintotdeauna, sau n-a crezut în mod consecvent. În
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Naționalului. Tot atunci, la 4 noiembrie 1942 mi-a cerut să vorbesc la Teatrul Național, la sărbătorirea lui Gerhard Hauptmann, despre acest scriitor dramaturg, ceea ce am făcut, deși ginerele meu căpit. aviator inginer Moise Radu era În acea zi În agonie. Mi se pare că am trimis la Flt. o listă de publicații mai rare, la care am colaborat și am pomenit și despre darea de seamă a acestei conferințe În Bukarester Tageblatt, ziar la care am colaborat mai des (Nr.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lesne de înțeles ce tensiuni erau (și mai sunt încă!) între aceste grupuri de muncitori, dar tot atât de lesne se poate constata că anticul divide et impera se aplică tuturor regimurilor în criză de soluții umaniste și raționale, care își prelungesc agonia punând dificultățile pe care le-au creat pe seama unor grupuri interne sau externe, pe situații conjuncturale, sperând să câștige astfel simpatia și încrederea propriului popor. Dar de astă dată tovarășii se amăgesc pe ei înșiși, fiindcă poporul român, din ce în ce mai lămurit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]