6,939 matches
-
doar pe cel de agresare (dacă ne referim la oameni). Agresiunea maternală protectivă, cel de-al șaselea tip, implică, la fel ca și la oameni, apărarea nou-născutului Împotriva potențialelor sau realelor amenințări. În fine, cel de-al șaptelea tip este agresiunea instrumentală, definită ca fiind ,,comportamentul de amenințare care În mod repetat a fost Îmbunătățit Într-un context Învățat” (Patrick și Zempolich, 2003, 307) și care poate fi interpretat, În alte situații, sub forma unui precedent. Pe de altă parte, conceptul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ordin verbal, nonverbal și, mai ales, fizic sunt aproape inerente. Putem grupa aceste tipuri de violențe În categoria violenței intime. Prin urmare, definim violența intimă dintre două persoane (bărbat și femeie) ce formează un cuplu (căsătorit sau necăsătorit), ca fiind agresiunea ce se manifestă verbal, fizic și nonverbal. Am inclus aici și violența nonverbală pentru simplul motiv că un astfel de comportament reduce comunicarea interpersonală, rezultatul fiind izolarea celor doi parteneri. Numeroase cercetări au Încercat să descopere care ar fi cauzele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
altă parte, tot ei supun atenției faptul că bărbații căsătoriți și violenți tind să vadă În ,,caracteristicile negative ale soțiilor lor” cauza generală a conflictului existent În mariajul lor. Nu numai atât. Ei consideră ca fiind necesară și utilă folosirea agresiunii În relația maritală. De multe ori, În astfel de cazuri, furia și gândurile iraționale pun stăpânire pe ei și Îi fac să nu mai conștientizeze situația În care se află. O altă caracteristică a bărbaților, care se Întâlnește În mod
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
deprivare. E.I. Megargee (1982, apud Patrick și Zempolich, 2003, 305) definește violența ca fiind ,,forme extreme de comportamente agresive condamnate de lege (omorul, violul, jaful ș.a.m.d)”. Plecând de la această definiție, E.I. Megargee (1982) supune atenției ,,modelul algebric al agresiunii”. Acesta se prezintă ,,sub forma unui ghid privind problematica teoretică despre violența criminală. Din această perspectivă, variabilele persoană și situație, prin combinare, produc un comportament agresiv. Variabilele-cheie În ecuația lui Megargee sunt instigarea la agresiune și inhibiția Împotriva agresiunii” (Patrick
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
supune atenției ,,modelul algebric al agresiunii”. Acesta se prezintă ,,sub forma unui ghid privind problematica teoretică despre violența criminală. Din această perspectivă, variabilele persoană și situație, prin combinare, produc un comportament agresiv. Variabilele-cheie În ecuația lui Megargee sunt instigarea la agresiune și inhibiția Împotriva agresiunii” (Patrick și Zempolich, 2003, 309). Instigarea face referire la ,,toți factorii interni care motivează o persoană să comită un act agresiv sau violent” (Megargee, 1982, 125, apud Patrick și Zempolich, 2003, 305). ,,Din perspectiva teoriei emoției
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al agresiunii”. Acesta se prezintă ,,sub forma unui ghid privind problematica teoretică despre violența criminală. Din această perspectivă, variabilele persoană și situație, prin combinare, produc un comportament agresiv. Variabilele-cheie În ecuația lui Megargee sunt instigarea la agresiune și inhibiția Împotriva agresiunii” (Patrick și Zempolich, 2003, 309). Instigarea face referire la ,,toți factorii interni care motivează o persoană să comită un act agresiv sau violent” (Megargee, 1982, 125, apud Patrick și Zempolich, 2003, 305). ,,Din perspectiva teoriei emoției, instigațiile (motivațiile) primare sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
motivează o persoană să comită un act agresiv sau violent” (Megargee, 1982, 125, apud Patrick și Zempolich, 2003, 305). ,,Din perspectiva teoriei emoției, instigațiile (motivațiile) primare sunt de ordin defensiv și din interes.” (Patrick și Zempolich, 2003, 309) Inhibiția Împotriva agresiunii Înseamnă ,,suma tuturor factorilor interni care se opun unui act particular Îndreptat Împotriva unei ținte” (Megargee, 1982, 126, apud Patrick și Zempolich, 2003, 309). O serie de cercetări (Eron et al., 1972; Milavsky et al., 1982; Freedman, 1984; Wiegman et
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al., 1992) au Încercat să pună În evidență măsurarea comportamentului agresiv. Spre exemplu, studiul lui O. Wiegman și al colaboratorilor săi (1992) a arătat faptul că inteligența nu a corelat cu expunerea la violență și nici cu comportamentul agresiv. Privind agresiunea, Richard B. Felson (1996, 110) preciza că, ,,În primul rând, măsurarea agresiunii include itemi ce fac referire la comportamentul antisocial care nu implică agresiunea. În al doilea rând, măsurarea expunerii la televiziune este bazată pe credințele părinților În ce privește programele favorite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
exemplu, studiul lui O. Wiegman și al colaboratorilor săi (1992) a arătat faptul că inteligența nu a corelat cu expunerea la violență și nici cu comportamentul agresiv. Privind agresiunea, Richard B. Felson (1996, 110) preciza că, ,,În primul rând, măsurarea agresiunii include itemi ce fac referire la comportamentul antisocial care nu implică agresiunea. În al doilea rând, măsurarea expunerii la televiziune este bazată pe credințele părinților În ce privește programele favorite ale copiilor lor. Cercetările ulterioare, au arătat că relatările părinților cu privire la programele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
faptul că inteligența nu a corelat cu expunerea la violență și nici cu comportamentul agresiv. Privind agresiunea, Richard B. Felson (1996, 110) preciza că, ,,În primul rând, măsurarea agresiunii include itemi ce fac referire la comportamentul antisocial care nu implică agresiunea. În al doilea rând, măsurarea expunerii la televiziune este bazată pe credințele părinților În ce privește programele favorite ale copiilor lor. Cercetările ulterioare, au arătat că relatările părinților cu privire la programele favorite ale copiilor lor nu corelează semnificativ cu relatările copiilor privind această
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care aveau deja televiziune. Un număr de 45 de copii din trei orașe au fost observați pe terenul de joacă de la școală, În primul și În al doilea an, iar apoi doi ani mai târziu. S-a constatat că frecvența agresiunilor verbale și fizice a fost În creștere În cele trei comunități, dar creșterea cea mai semnificativă s-a Înregistrat În localitatea În care televiziunea a fost introdusă de-a lungul studiului” (Felson, 1996, 107). Totuși, rezultatele nu au fost destul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înregistra CD-uri - 0,9 ore; a folosi calculatorul - 0,4 ore (Groebel, 1998a, 52). Totodată, rezultatele au mai arătat că ,,există o legătură Între preferințele pentru violența media și dorința individuală de a fi implicat Într-un act de agresiune” (Groebel, 1998a, 53). Concluzia este aceea că violența media se Întâlnește În orice țară, mediu, zonă, bineînțeles, În mod diferit datorită caracteristicilor personale ale copiilor și experiențelor vieții de zi cu zi. Pe de altă parte, violența media „satisface următoarele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și regulată porție de conținut violent. Combinată cu violența reală și experiențele copiilor, probabilitatea ca orientările agresive să fie promovate este mult mai mare comparativ cu probabilitatea promovării orientărilor pașnice. Dar, de asemenea, În zonele cu un grad scăzut de agresiune, conținutul violent al media este prezent Într-un context recompensator” (Groebel, 1998a, 53). Cu alte cuvinte, agresiunea poate fi interpretată ca o soluție de a rezolva multe probleme de ordin psihologic și social. Totodată, rezultatele au mai arătat dorința copiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să fie promovate este mult mai mare comparativ cu probabilitatea promovării orientărilor pașnice. Dar, de asemenea, În zonele cu un grad scăzut de agresiune, conținutul violent al media este prezent Într-un context recompensator” (Groebel, 1998a, 53). Cu alte cuvinte, agresiunea poate fi interpretată ca o soluție de a rezolva multe probleme de ordin psihologic și social. Totodată, rezultatele au mai arătat dorința copiilor de a avea ,,un mediu social și familial funcțional. În foarte multe cazuri, lipsind un astfel de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
psihologic și social. Totodată, rezultatele au mai arătat dorința copiilor de a avea ,,un mediu social și familial funcțional. În foarte multe cazuri, lipsind un astfel de mediu, modelele, eroii din filme vin să compenseze acest lucru prin intermediul puterii și agresiunii” (Groebel, 1998a, 53-54). Pe scurt, putem spune că mai importante decât media sunt condițiile sociale și economice. Dar și media, prin conținutul și orientările culturale, schimbă direcția și modul de acțiune sau influențează comportamentele și percepțiile tinerilor. ,,Controlul centralizat” nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mult memoriei istorice. S-a spus, desigur, că, dacă victimele au dreptul la memorie, agresorii au obligația la aceasta. Partea problematică a unui asemenea tablou constă În faptul că, oarecum la fel ca În cazul asumării reușitei și eșecului, suportarea agresiunii (mai ales când aceasta are proporțiile Holocaustului) Își cunoaște mai degrabă „părinții” decât agresiunea propriu-zisă. Știm cine au fost victimele. Dar, dincolo de acei notorii comandanți ai Reich-ului și câțiva aliați ai lor implicați atunci În „chestiunea evreiască”, știuți măcar pentru că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
agresorii au obligația la aceasta. Partea problematică a unui asemenea tablou constă În faptul că, oarecum la fel ca În cazul asumării reușitei și eșecului, suportarea agresiunii (mai ales când aceasta are proporțiile Holocaustului) Își cunoaște mai degrabă „părinții” decât agresiunea propriu-zisă. Știm cine au fost victimele. Dar, dincolo de acei notorii comandanți ai Reich-ului și câțiva aliați ai lor implicați atunci În „chestiunea evreiască”, știuți măcar pentru că au fost condamnați Într-o formă sau alta după război, cine a mai rămas
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintr-o instituție. În asemenea spații sociale de analiză constructivă se pot lansa persoane care pun sub semnul Îndoielii orice inițiativă, care seamănă Îndoială, provoacă suspiciune, dezbină, induc sentimente de insecuritate, divid. Tactica lor este invadarea gălăgioasă a spațiului public, agresiunea verbală, incriminarea, separarea Între eu (eventual noi, dacă găsește complici) și voi, până la blocarea ideilor grupului și suprimarea muncii comune. Nu are importanță dacă pot pune ceva În locul elaborării comune anterioare, impulsul lor este acela de a „emboliza” instanța de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
subiecților sau de faptul că el le aplică grila sa de lectură unor indivizi care au evoluat Într-un alt context și registru. El ignoră faptul că simpla supunere la un exercițiu poate fi asimilată cu o intruziune, cu o agresiune chiar. Că afișarea unei superiorități izvorând din stăpânirea unei metodologii poate crea un sentiment de dependență și de inferioritate. Câteva cuvinte despre practica observării. Se invocă adesea condiția distanțării, rezervei, discreției observatorului. Dar este realizabil acest deziderat În practică? În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau garantate prin lege. Capitalismul fără domnia legii (the rule of law)2 transformă individul într-un animal consumator de fetișuri ale imaginației. Piața vidată de reperele transcendenței este invadată așadar de propuneri deviante și, în acest fel, violența sau agresiunea impun dreptul celui mai tare. Doctrina socialistă sugerează că doar statul - deloc imun la corupție - poate arbitra cu adevărat conflictele pieței și supralicitează intervenționismul etatist. În ambele cazuri asistăm la un ascendent al valorilor pur seculare. Aflată în dialog cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
În tiraje de zeci de mii de exemplare, lucrări ce pot fi considerate cărămizi ale construcției socialiste, contribuții de preț la apărarea păcii. Și fără Îndoială, că dintre acestea Negura lui Eusebiu Camilar, zguduitor act de acuzare Împotriva fascismului și agresiunii, constituie o armă În lupta poporului muncitor Împotriva războiului. «Setea de cultură și de frumos a masselor este fără margini» - scrie În apelul Comitetului de Inițiativă. În adevăr, sute de mii de oameni au vizitat Expoziția Artelor Plastice de anul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și atunci când simt atracție reciprocă, două persoane seducătoare înțeleg că fiecare lucru își are vremea lui, nu trebuie să fie grăbit. Când pătrundem în spațiul altcuiva, lucrul care ar trebui să fie considerat satisfacție psihologică e luat în realitate drept agresiune. Comunicarea este un proces deschis, pe care nu trebuie să-l impunem cuiva. Unii copii înțeleg acest lucru foarte devreme. Am putea crede că atitudinea lor deschisă corespunde unui mimetism motor născut din imitarea părinților, pe care l-a evidențiat
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
categorice: „În peste 90% (de 619 ori din 678) din observațiile noastre, înclinarea capului spre umăr și înclinarea laterală a capului și a bustului, când nu au fost precedate de un gest de apucare, de o amenințare sau de o agresiune, au întărit contactul.” Când trupul se deschide în spațiu, iar capul se înclină într-o parte și în cealaltă, partenerii, indiferent dacă sunt copii sau adulți, au încredere unul în celălalt. Se destind și rigiditatea trupului dispare. Ca să vă dați
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
400 de ori mai mare decât mușchii striați pentru a se relaxa după o perioadă de stres. În starea de vigilență constantă, în anumite etape cruciale ale dezvoltării noastre, unele blocaje, unele înțepeniri ale acestor mușchi - reacționând la forme de agresiune trăite uneori deplin inconștient - au putut duce la apariția unor rigidități pe care trupul le-a păstrat. Nu trebuie niciodată să pierdem din vedere importanța lateralității trupului. Funcția atribuită fiecărei emisfere cerebrale are repercusiuni imediate asupra laturii drepte și stângi
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
îndatoriri necondiționate, îndatoriri care nu admit excepții. În mod excepțional vom putea minți din datorie, după cum vom putea chiar ucide din datorie. Kant însuși a admis excepții în cazul imperativului „Să nu ucizi!” atunci când a afirmat că o persoană supusă agresiunii poate recurge la mijloace extreme pentru a se apăra și atunci când a aprobat războiul de autoapărare. Kant nu putea să nu distingă ființele care urmează întotdeauna glasul rațiunii de oameni, ca ființe reale. Dimpotrivă, el a subliniat în mod consecvent
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]