5,707 matches
-
determine pierderea sentimentului de împlinire, absolut necesar în procesul echilibrării personalității. Comportamentul apărut ca o consecință a situațiilor de frustrare vocațională poate să constea atât în reacții de pasivitate, izolare, indolență, cât și în irascibilitate, acte de intoleranță, negativisme și agresivitate, care determină numeroase conflicte de ordin impersonal, sau intrapsihic. Necorespondența vocațională poate reflecta și situația ancorării într-un rol care nu mai prezintă valoare socială manifestă. Este cunoscut faptul că rolurile apar ca niște „funcții sociale”, răspunzând trebuințelor de moment
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
stări de gelozie, din decepții și deziluzii, care mai pot fi totuși — spune Cleramboult — intersectate, din când în când, de speranță. Faza a treia, de ură profundă, determină revolta, care se exprimă prin amenințări, invective, șantaje, scrisori anonime insidioase, scandaluri, agresivitate; se pot dezvolta chiar idei de persecuție, generate de convingerea erotomanului că persoana adulată este, în realitate, o ființă mediocră, incapabilă să aprecieze meritele reale ale unui semen. Delirul mistic / religios. Acest delir poate avea un caracter depresiv, dar de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în cea mai mare măsură, de structura personalității celui care dezvoltă acest sentiment. „Gelozia” este, desigur, morbidă atunci când devine foarte intensă sau când se stabilizează, dar mai ales atunci când determină interpretări aberante și modificări patologice de conduită (ex. suspiciune agasantă, agresivități verbale sau fizice etc.). Psihologii (ex. D. Lagache) fac deosebirea între mai multe tipuri de gelozie: geloziile reacționale; geloziile delirante, de structură paranoică; delirurile simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative. În fiecare din aceste tipuri, „frustrarea” se particularizează, căpătând
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Child Behavior”, l943, New-York. Frustration and agression, 1939, New Haven, Coon. Yale Univ. - retipărită `n 1961 pentru considerentul că reprezintă o lucrare clasică de psihologie socială. Deși există diferite feluri de a fi agresiv - în acest sens, vorbindu-se de agresivitatea negativă, restrictivă pozitivă, constructivă etc. - termenul de „agresivitate” se aplica, în special, comportamentelor care sunt orientate fie în direcția atacului, ostilității (adică a distrucției), fie în acela al evitării, al scăpării cu orice preț de sub orice formă de tutelă și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
New Haven, Coon. Yale Univ. - retipărită `n 1961 pentru considerentul că reprezintă o lucrare clasică de psihologie socială. Deși există diferite feluri de a fi agresiv - în acest sens, vorbindu-se de agresivitatea negativă, restrictivă pozitivă, constructivă etc. - termenul de „agresivitate” se aplica, în special, comportamentelor care sunt orientate fie în direcția atacului, ostilității (adică a distrucției), fie în acela al evitării, al scăpării cu orice preț de sub orice formă de tutelă și control. Deci, indiferent de faptul dacă comnortanentul exprimă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
direcția atacului, ostilității (adică a distrucției), fie în acela al evitării, al scăpării cu orice preț de sub orice formă de tutelă și control. Deci, indiferent de faptul dacă comnortanentul exprimă, un atac direct (fizic), sau unul ascuns, de ordin intelectual, agresivitatea semnifică întotdeauna elementul intențional, de ostilitate din partea unei persoane împotriva alteia, considerată obiectul ostilității. Un copil răsfățat, de exemplu, poate foarte bine să facă o criză puternică de nervozitate, irascibilitate, furie, pentru o simplă mustrare primită. Human Behavior and Personglity
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
recunoscut nu numai drept un Înaintaș al Elainei Pagels, ci și drept un precursor al reconstrucției pe care o face Marija A. Gimbutas vechii civilizații europene 86. Eberz stabilea o opoziție Între cultura noastră Întemeiată pe valori masculine și pe agresivitate, pe care o numea agnostică, și o veche civilizație „gnostică” ginecocratică, suprimată de invazia ariană. Aceasta este in nuce și teza savantei lituaniene, Întărită cu dovezi arheologice 87. Nu este prima oară cînd ipoteze serioase au fost inițial formulate de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
subversivi”, „fugari Înarmați”, „atac banditesc”, „asasini”. Este un vocabular cu tonalități belicoase ce dorea să Întrețină un tonus războinic În rândul organelor de represiune și o legitimare În opinia publică a „răului” Împotriva căruia trebuia luptat și care trebuia eradicat. Agresivitatea acestui tip de vocabular insinua construcția ideologică a unui maniheism pe care regimul comunist trebuia să-l prelungească și să-l acrediteze sub marca unui elementar conflict instalat În istoria imobilă, acela dintre bine și rău, mai ușor acceptat și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
insistă pe ideea de laborator Pitești, Într-un alt text, Nicu Ioniță 19 realizează tabloul clinic al călăilor și al victimelor. În cazul călăilor este vorba despre disocierea personalității, indiferentism agresiv față de suferința celorlalți, plăcerea instinctuală de a produce suferință, agresivitate verbală, disperare, hipertrofiere a propriei persoane, impulsivitate, dezordine mentală progresivă, gândire delirantă. În cazul victimelor este vorba despre prăbușirea capacităților de apărare și autoconservare, blocaj mental și emoțional, reacții aproape catatanoide, moarte psihogenă. Scopul era, consideră Nicu Ioniță, obținerea unui
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sărea din pat, cu fața la perete și aștepta să vadă ce se Întâmplă. Efectul pe care torționarii mizau s-a produs, chiar dacă, În prima etapă a anchetei, o parte dintre brașoveni au Încercat să mintă În declarații sau să riposteze la agresivitatea anchetatorilor. Participanții la revolta din 15 noiembrie 1987 au fost forțați de organele de represiune să accepte, În declarații, o realitate și un statut denaturate. Așa cum observă cei care au trecut prin acele camere de tortură, au fost siliți să
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
expresiv, să recurgă la variații de înălțime și intonație, să gesticuleze etc. Indivizii cu un stil conflictual, ostil tind să fie hiperargumentativi și hiperasertivi, să proiecteze în discurs emoții negative, să recurgă la tehnici de disociere de interlocutor și la agresivitate verbală, să blocheze comunicarea prin diverse strategii de evitare a subiectului sau de evitare a interlocutorului. Stilul deschis se concretizează prin angajarea vorbitorului în autodezvăluiri, prin sinceritate, atitudine cooperantă, poziții corporale deschise, susținerea privirii interlocutorului. Stilul atent presupune ascultare activă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
acestei generalizări). • Masculinitate/feminitate. Această dimensiune reflectă valorile dominante în societate: valorile asociate cu masculinitatea, respectiv valorile asociate cu feminitatea, precum și relația dintre cele două sexe în raport cu diverse roluri sociale. În culturile masculine sunt cultivate valori precum puterea, ambiția, asertivitatea, agresivitatea, eroismul, rezolvarea conflictelor prin luptă, obiectele, banii, competiția, succesul, progresul, munca este unul dintre scopurile vieții, sunt conservate funcțiile sociale tradiționale ale celor două sexe (femeile trebuie să fie blânde și capabile de sentimente puternice, se ocupă de treburile casnice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
modul lor de viață, în timp ce indivizii orientați spre incertitudine acceptă elementele incerte și dezvoltă tehnici de reducere a incertitudinii. Dimensiunea masculinitate-feminitate se reflectă la nivelul persoanei prin rolul psihologic de gen. Rolul psihologic de gen masculin cumulează trăsături stereotipe ca agresivitate, tendință de dominare, spirit de competiție, iar rolul psihologic de gen feminin cumulează trăsături stereotipe cum ar fi: compasiune, sensibilitate, căldură. Astfel, s-a propus următoarea tipologie: (i) indivizi cu identitate de gen masculin (masculinitate puternică, feminitate slabă); (ii) indivizi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
specifice unor spații geografice determinate, exprimate prin așa-numitele cuvinte „intraductibile”. De pildă, cuvintele amok (Malaysia), cafard (Laos, Filipine, Polinezia), mal de pelea (Puerto Rico), iivh’aa (Navajo) exprimă un episod disociativ, asemeni atacurilor psihotice, manifestat prin izbucniri violente și prin agresivitate; ataque de nervios este o stare afectivă întâlnită la populațiile latino-americane, manifestată ca pierdere a controlului emoțional și se exteriorizată prin strigăte incontrolabile, crize de plâns, agresivitate fizică și verbală; aviman este un cuvânt indian care desemnează o emoție complexă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
exprimă un episod disociativ, asemeni atacurilor psihotice, manifestat prin izbucniri violente și prin agresivitate; ataque de nervios este o stare afectivă întâlnită la populațiile latino-americane, manifestată ca pierdere a controlului emoțional și se exteriorizată prin strigăte incontrolabile, crize de plâns, agresivitate fizică și verbală; aviman este un cuvânt indian care desemnează o emoție complexă de tipul iubire-mândrie-furie; dhat (India), sukra prameha (Sri Lanka), shen-k’uei (China) exprimă o stare de anxietate și ipohondrie, oboseală și epuizare; fureai desemnează în japoneză sentimentul apartenenței
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Evitarea întreruperilor Asertivitate ridicată Nonasertivitate Promovarea intensă a opiniilor și drepturilor personale Conformitate cu norma, ândeplinirea sarcinilor ce le revin conform poziției în cadrul grupului MASCULINITATE FEMINITATE Puterea discursivă se reflectă în strategiile comunicative Puterea discurivă nu este reflectată în comunicare Agresivitate verbală Evitarea agresivității verbale Rolul puțin important al elementelor nonverbale în comunicare Rolul important al elementelor nonverbale în comunicare PUTERNICĂ EVITARE A INCERTITUDINII SLABĂ EVITARE A INCERTITUDINII Explicitul; sensul literal Implicitul; sensul nonliteral Lipsa ambiguității comunicative Ambiguitate comunicativă Intervenții verbale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ridicată Nonasertivitate Promovarea intensă a opiniilor și drepturilor personale Conformitate cu norma, ândeplinirea sarcinilor ce le revin conform poziției în cadrul grupului MASCULINITATE FEMINITATE Puterea discursivă se reflectă în strategiile comunicative Puterea discurivă nu este reflectată în comunicare Agresivitate verbală Evitarea agresivității verbale Rolul puțin important al elementelor nonverbale în comunicare Rolul important al elementelor nonverbale în comunicare PUTERNICĂ EVITARE A INCERTITUDINII SLABĂ EVITARE A INCERTITUDINII Explicitul; sensul literal Implicitul; sensul nonliteral Lipsa ambiguității comunicative Ambiguitate comunicativă Intervenții verbale scurte Intervenții verbale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
suficientă are trăsăturile [- eficiență, + adecvare]; respectă constrângerile sociocontextuale, dar nu contribuie la atingerea unor scopuri (inter)personale; comunicarea maximală are trăsăturile [+ eficiență, - adecvare]; prin intermediul acestui tip de comunicare individul își atinge scopurile personale, dar neglijează regulile de adecvare sociocontextuală prin agresivitate verbale, machiavelism, înșelătorie, încălcarea drepturilor altora; comunicarea optimă are trăsăturile [+ eficiență, + adecvare]; interlocutorii își ating scopurile personale recurgând la un comportament verbal și nonverbal adecvat situației de comunicare. O parte importantă a competenței de comunicare interculturală o reprezintă capacitatea individului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tinere), ceea ce constituie, în mare parte, semnificația sa negativă. Dinții pot fi clasificați în patru grupe, în funcție de proprietățile lor simbolice: - incisivii, care apar în prim-plan, sunt expresia deschiderii inimii (zâmbetul), renumelui și celebrității; - caninii, care sfâșie, sunt expresia ostilității, agresivității și ambiției; - molarii, care servesc la masticarea lentă și riguroasă, sunt expresia perseverenței și a solidității; - măselele de minte, care atestă maturitatea, sunt, după cum o indică și numele, expresia rațiunii și a cunoașterii. În studiul psihanalitic al stadiului oral, se
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
suptul inofensiv la mușcătura sadică. Apariția dinților, dându-i copilului puterea de a face rău (lui și celorlalți), determină mișcări afective distructive în a doua perioadă a stadiului oral, care este, din acest motiv, calificată drept sadic-orală. Dinții dezvăluie deci agresivitatea potențială sau manifestă a subiectului. În vis, ei exprimă tendințele ofensive, mai ales dacă cel ce visează și-i arată sau se servește de ei pentru a mușca. Colții animalelor au același sens de forță și exprimă puterea benefică ori
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
potențială sau manifestă a subiectului. În vis, ei exprimă tendințele ofensive, mai ales dacă cel ce visează și-i arată sau se servește de ei pentru a mușca. Colții animalelor au același sens de forță și exprimă puterea benefică ori agresivitatea morbidă. Spate Pentru că nu poate fi văzut de subiect, spatele reprezintă cuvintele sau acțiunile secrete, ascunse ori ipocrite. Ceea ce este făcut pe la spate este perceput ca o trădare («a lucra pe cineva pe la spateă, «a pune cuiva ceva în spateă
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
chiromanției, mâna dezvăluie personalitatea și chiar viața persoanei. Poate indica nevoia de a se cunoaște, de a-și afla viitorul. Mâna nu este întotdeauna binevoitoare, ea poate fi severă, poate lovi sau plesni. Pumnul este un semn de violență, de agresivitate, dar și de revoltă, de opoziție, de reacție la o situație. În sfârșit, ca orice altă parte a corpului, simbolistica se nuanțează în funcție de poli: mâna dreaptă acționează, mâna stângă este pasivă; mâna dreaptă dă, dispensează, mâna stângă primește, întâmpină. Degetele
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
o adresează altcuiva sau care îi este adresată; - inelarul, sentimentul, angajamentul și iubirea (este degetul pe care se poartă verigheta); - degetul mic, curiozitatea, cunoașterea, secretul («a avea pe cineva la degetul cel mică). Unghiile, la fel ca ghearele animalului, dezvăluie agresivitatea subiectului. În vis, orice afecțiune a unghiilor (pete, fisuri, culoare ciudată etc.) poate revela lipsa de siguranță, de arțag, de combativitate a subiectului. Unghiile cu manichiura făcută semnifică seducția, folosită ca o armă de atac sau de apărare. Nas Nasul
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
este mai ușor să treacă o cămilă prin urechile acului decât să intre un om bogat în Împărăția Cerurilor. Acul reprezintă măsurătorul sacru, trecerea inițiatică și le conferă experiențelor trăite o importanță nebănuită. Dar acul ascunde și o semnificație de agresivitate și are, din acest punct de vedere, aceeași simbolistică cu spinul (vezi acest cuvânt). Cât despre acul cu gămălie, el evocă amenințarea de a fi descoperit, prins în flagrant delict și sancționat. Cel ce visează se teme, poate, să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
plan psihologic, opoziția este un mod de a se afirma și de a separa interiorul de exterior. Bebelușul care mușcă sânul, copilul ce maltratează o jucărie, adolescentul care îi răspunde răstit părintelui sunt manifestări ale acestei puneri la încercare prin agresivitate. Este vorba de individualizare, de emancipare, de a deveni noi înșine. Turbarea, în schimb, exprimă faptul de a fi depășit, copleșit de emoții ostile sau de ură. Devine, prin urmare, aspectul negativ și obscur al mâniei, care distruge fără discriminare
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]