4,357 matches
-
s-a apropiat de cincisprezece mile* de loc. Maica Domnului Cînd mergi cu picioarele înapoi, Maica Domnului plînge, iar dracul rîde. Mană La cei ce au vaci cu lapte nu se vinde unt, brînză, că-ți ia mana* vacii. La ajunul Bobotezei se pun pe masă, sub față, puține tărîțe, care apoi se dau vacilor de mîncat, ca ele să aibă mană. La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă* pe masă, care după sărbători se dă de mîncat la vaci, ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cei ce au vaci cu lapte nu se vinde unt, brînză, că-ți ia mana* vacii. La ajunul Bobotezei se pun pe masă, sub față, puține tărîțe, care apoi se dau vacilor de mîncat, ca ele să aibă mană. La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă* pe masă, care după sărbători se dă de mîncat la vaci, ca ele să fie cu mană. în Sîmbăta Paștilor se face și o păscuță a vitelor, care se dă vacilor să mănînce ca să aibă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altfel îți dai mana și norocul. Pentru a lua mana unui om, fermecătoarele, în noaptea de Sf. Gheorghe, caută un lup turbat, îl descîntă și-i iau urletul, cu care urlet îi iau mana omului. Marți Marțea este zi de ajun, adică la cine se fură o oaie ori i se face alt rău, păgubașul ține zile asupra celui ce i-a făcut rău, și acelea le ține marțea, și trebuie să fie șapte marți dupăolaltă; și crede că-n a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și întrerupe măturatul, apoi se crede că ea va fi lăsată la mijlocul jocului. Cînd mături dugheana, să nu mături din fund spre ușă, că dai mușteriii afară; începe a mătura de la ușă și strînge într-un colț. în ziua de Ajunul Crăciunului se mătură casa ca să nu fie jivini tot anul. Aruncă mătura cu care ai măturat după mort. (Gh.F.C.) Să nu mături după apusul soarelui. (Gh.F.C.) 195 Tinerii care stau în calea măturii nu se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sărăci. Nu mînca pe vatră, că tragi a calicie. Se crede că dacă se nimeresc mîncările prea sărate, acela ce le-a fiert este amurezat. De ești căsătorit, nu mînca pe vatră, că tragi a burlăcie, a văduvie. Cine mănîncă ajunurile îi va mirosi gura peste an. Cînd ești la masă și-ți cade dumicatul din mînă ori de la gură, îi e foame vreunei rude ori vreunui părinte mort; însă nu-l lăsa jos, c-apoi îl fură diavolul - și-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn că ești om cu noroc. Copilul născut lunea are noroc și viață îndelungată. Cere lunea de împrumut, ca să ai noroc la căpătuială. Vinerile, unele fete mari mănîncă numai o dată, ca să aibă noroc. Ca să ai noroc, să nu mănînci în Ajunul Crăciunului. în noaptea Ajunului de colind, cine vede cerul deschis la cîntatul cocoșului și unde toacă în cer are noroc de bani și sănătate. în sara de Sf. Vasile se pun linguri pline cu apă într-o tavă; a cui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu noroc. Copilul născut lunea are noroc și viață îndelungată. Cere lunea de împrumut, ca să ai noroc la căpătuială. Vinerile, unele fete mari mănîncă numai o dată, ca să aibă noroc. Ca să ai noroc, să nu mănînci în Ajunul Crăciunului. în noaptea Ajunului de colind, cine vede cerul deschis la cîntatul cocoșului și unde toacă în cer are noroc de bani și sănătate. în sara de Sf. Vasile se pun linguri pline cu apă într-o tavă; a cui o fi seacă, nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pun linguri pline cu apă într-o tavă; a cui o fi seacă, nu are noroc. Fetele mari la Sf. Vasile pun pe pîraie punți cu busuioc, parale de argint, inele și fir roșu, ca să-și ghicească norocul. în Ajunul Crăciunului, înainte de a gusta din grîul pregătit cu miere, se ia din el o lingură și se aruncă în podeală*, crezîndu-se că apoi norocul se va ținea de casă; după alții, ca albinele, cînd vor roi, să se prindă bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gusta din grîul pregătit cu miere, se ia din el o lingură și se aruncă în podeală*, crezîndu-se că apoi norocul se va ținea de casă; după alții, ca albinele, cînd vor roi, să se prindă bine. Cine postește în ajunul Bobotezei are noroc. La Lăsatul Secului de postul Paștelui, nu este bine să se strîngă masa, ci să se lase așa cum s-a mîncat la ea și cu oarecare bucate și vin, căci peste noapte vine norocul și mănîncă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd ți-a pișca din lîna oilor, îți mor oile. Să nu strîngi lîna de la oaie moartă, că-ți mor oile. Dacă se va sminti ceva din fructul oilor, pe loc va urma o pagubă între oi. în ziua de Ajunul Crăciunului, dacă-ți vine în casă om, atunci oile au să fete numai berbeci; iar dacă-ți vine o femeie, atunci au să fete numai miele. Să nu faci sara ghem, că după cum se învîrtește ghemul, așa se în vîrtește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la pui acasă, ca să crească mari. în seara Lăsatului de Post (toamna), să dai de mîncare multă la orătănii, ca să nu-ți mănînce bobotinele* din grădină, vara. Paserile care nu au rîșniță* nu-s bune de mîncat. în ziua de Ajunul Crăciunului, să postești pînă la ziua jumătate, că prinzi vara paseri, și să iai cu ochii închiși două paie să le bagi în sobă. Să nu pui mîna pe puii unei păserele, căci vin furnicile de-i omoară, iar paserea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl legi cu ochii închiși la fiarele coșului. îl lași pînă se pune porumbul. Atunci îl iei de la coș și îl pui la coarnele plugului (cînd o începe întîi); după ce isprăvești, îl arunci acolo, într-un loc. în ziua de ajunul Bobotezei, să pui grăunțe multe de păpușoi sub salteaua sau lăicerul patului unde va sta popa, dacă voiești să-ți crească paserile mulți pui. Se crede că cum va fi timpul în ziua de Patruzeci de Sfinți, așa va fi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să scuipi în apă înainte de a începe prinsul peștelui. Femeia îngreunată să nu mănînce cap de pește, căci nu vorbește copilul curînd. Femeia care mănîncă pește crud va naște copii sprinteni. La Sfintele Paști, mănîncă mai înainte pește prins în ajunul Paștilor, că vei fi ușor peste tot anul. în ziua de Paști, mănîncă mai întîi pește, ca să fii iute ca peștele toată vara. Vinerea cine mănîncă pește, îi curge sînge din nas vara. Cînd sar peștii după musculițe, are să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
printre răzor, că te tai cu ăl topor!“ Cînd cineva ține sara vreun copil în brațe, să nu l ridice în sus mai mult decît statura celui ce-l ține, căci noaptea va plînge mult. Cine plînge în ziua de Ajunul Crăciunului sau al Bobotezei va plînge tot anul. Ploaie Dumnezeu, cînd i-i gîndul să ploaie, toacă n cer și cucoșii aud - și de asta vestesc și ei moloșagul de cu sară. De aia nu mai plouă, c-au început
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pun cruciș înaintea pragului, iar toporul se înfige în pămînt; cu aceasta se crede că va trece piatra. Cînd plouă tare, să nu ții ferestrele deschise, căci trăsnește. Se crede că smulgîndu-se iarbă cu mîna, va urma ploaie. Unii postesc ajunurile sărbătorilor de iarnă într un fel anumit și apoi ei cred că ar putea întoarce grindina și ploaia. Ploaie cu soare însemnează că sînt fete necinstite. Cînd plouă cu soare, băieții cîntă veseli: „Fugi ploaie, fugi ploaie, că te-ajunge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Paștelui cu colivă furată. Poamă Vara, cînd încep să se coacă poamele, să nu mănînce cineva pînă mai întîi nu împarte, ca să mănînce morții și apoi viii. Pod Cînd pocnește podul în colț, atunci nu-i bine. Pom Sara, înspre Ajunul Crăciunului, femeia cînd face aluatul pentru turte, așa, cu mînile ciucură* de aluat, se duce în grădină pe la fiecare soi de pom, însoțită de bărbatul său, care ține în mînă un topor. Dacă ajunge, de pildă, la un măr, bărbatul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zice: „Nu-l tăia, mă rog dumitale, că cum îs mînile mele încărcate ciucură de aluat, așa și el (mărul) la anu’ are să ro dească.“ Așa se face la fiecare pom - și se zice că vara pomii rodesc vrăjmaș. La Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, așa ca aceștia să cadă pînă la cellalt Ajun, pentru ca pomii să lege. în noaptea Crăciunului, să mături coșul, să pui funinginea pe la rădăcinele copacilor, căci rodesc. Dacă copacul nu face roade, în sîmbăta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aluat, așa și el (mărul) la anu’ are să ro dească.“ Așa se face la fiecare pom - și se zice că vara pomii rodesc vrăjmaș. La Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, așa ca aceștia să cadă pînă la cellalt Ajun, pentru ca pomii să lege. în noaptea Crăciunului, să mături coșul, să pui funinginea pe la rădăcinele copacilor, căci rodesc. Dacă copacul nu face roade, în sîmbăta Paștilor, cum frămînți pasca, du-te cu mînile pline de aluat și le șterge de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu paie în urma lui; altfel nu-ți merge bine. Cînd întîlnești la drum popă, zvîrle după el un șumuiog de fîn și să zici: „Ptiu, piei, drace!“ Să nu cumva să leși pe popă să sfîrșească cu umblatul (zi întîi, ajunuri, molifte) la tine, că i a rău. în ajunul Bobotezei, e rău de moarte dacă aperi pe popă de cîni. Cînd vine popa cu crucea la Bobotează, să arunci grăunțe de porumb înaintea lui, că-ți vor oua găinile, iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd întîlnești la drum popă, zvîrle după el un șumuiog de fîn și să zici: „Ptiu, piei, drace!“ Să nu cumva să leși pe popă să sfîrșească cu umblatul (zi întîi, ajunuri, molifte) la tine, că i a rău. în ajunul Bobotezei, e rău de moarte dacă aperi pe popă de cîni. Cînd vine popa cu crucea la Bobotează, să arunci grăunțe de porumb înaintea lui, că-ți vor oua găinile, iar cînd pleacă din casă, să mături după el, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
porc negru. Dacă n-au văzut, înțeapă creasta unui cucoș negru, ca să iasă sînge. Cînd tai porcul de Ignat, să dai de pomană o strachină de făină și o mînă de sare, ca să nu-ți piară porcii de boale. în Ajunul Crăciunului, copiii se mînjesc pe față cu sînge de porc. Porcii care se taie la Crăciun după ce se pîrlesc se crestează mai întîi la ceafă, ca o cruce, apoi se presară sare, ca să fie carnea lui primită de Dumnezeu cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se taie la Crăciun după ce se pîrlesc se crestează mai întîi la ceafă, ca o cruce, apoi se presară sare, ca să fie carnea lui primită de Dumnezeu cînd va da din ea de pomană și să nu se strice. în Ajunul Crăciunului, popa citește molifta porcilor, ca să-i ferească de boale. E bine ca la Crăciun, cînd se taie porcii, să te brezezi* cu sînge, că e bine de bubat. La Crăciun, cînd se taie porci, se bagă mai întîi căpățîna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe ei. De purece scapi numai dacă-l pui pe foc, deoarece, omorît, o bucățică din trupul lui se face alt purece. La Lăsatul Postului să ieși sara în obor* și să chiotești, dacă vrei să scapi de pureci. La ajunuri, cînd se pregătește grîul cu mac, nu e bine a gusta din el înainte de cină, căci se crede că, la din contra, acela ar fi mîncat de pureci prin întreg anul. Nu este bine a se lucra miercuri după Paști
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să fie mari, se crede că este bine a le răsădi cu trei degete. Rîie Cînd cineva are rîie și se duce într-o casă, s-o spuie, că atunci nu se ia la nimeni. Cine o mînca dovlete* de la Ajunul Crăciunului înainte rîiază. Rîndunică Despre rîndunică se crede că nu trebuie să o ucidem, nici să-i stricăm cuibul, căci moartea se așteaptă în acea casă. Cuibul de rîndunică nu se strică, că pe urmă îți mor părinții și ele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gheorghe îi vei tăia capul cu un ban de argint, și îndată să-i pui în gură un cățel de ai, în ziua de Sf. Gheorghe vei putea vedea cu ochii pe strigoi cînd iau laptele de la vacile oamenilor. în ajunul sărbătorilor mari, ca în ajunul sfintelor Paști, dacă vei mînca cîțiva căței de ai, nu te teme că-ți va mînca strigele inima. Cînd se naște un copil, se împlîntă în pragul ușii un cuțit și se pun în leagăn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]