4,144 matches
-
însuși alfabetul grecesc. Asemănarea unor caractere grecești cu unele semne cu care se scria feniciana, precum și asemănările în ordinea caracterelor și în numirile pentru ele au dus la opinia originii feniciene a scrierii grecești, însă există și părerea că ambele alfabete au o origine comună, anume scrierea cretană și, din acest motiv, prezintă situații asemănătoare. Alfabetul grecesc a fost preluat de etrusci, iar de la ei a ajuns la romani, care l-au transformat în alfabetul latin, folosit astăzi în cea mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
precum și asemănările în ordinea caracterelor și în numirile pentru ele au dus la opinia originii feniciene a scrierii grecești, însă există și părerea că ambele alfabete au o origine comună, anume scrierea cretană și, din acest motiv, prezintă situații asemănătoare. Alfabetul grecesc a fost preluat de etrusci, iar de la ei a ajuns la romani, care l-au transformat în alfabetul latin, folosit astăzi în cea mai mare parte a Europei. Mai tîrziu, din îmbinarea scrierii grecești cu cea latină s-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
însă există și părerea că ambele alfabete au o origine comună, anume scrierea cretană și, din acest motiv, prezintă situații asemănătoare. Alfabetul grecesc a fost preluat de etrusci, iar de la ei a ajuns la romani, care l-au transformat în alfabetul latin, folosit astăzi în cea mai mare parte a Europei. Mai tîrziu, din îmbinarea scrierii grecești cu cea latină s-a creat scrierea runică, folosită în epoca veche de popoarele germanice de nord. Numele acestei scrieri vine de la goticul runa
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îmbinarea scrierii grecești cu cea latină s-a creat scrierea runică, folosită în epoca veche de popoarele germanice de nord. Numele acestei scrieri vine de la goticul runa "taină", întrucît, inițial, era folosită exclusiv de preoții deținători ai misterelor. Pornind de la alfabetul grecesc, s-a format și alfabetul chirilic, care a fost completat cu semne pentru a corespunde sunetelor din limbile slave. Folosit la început în textele religioase și în textele cancelariilor politice, alfabetul chirilic este în uz astăzi numai la popoarele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s-a creat scrierea runică, folosită în epoca veche de popoarele germanice de nord. Numele acestei scrieri vine de la goticul runa "taină", întrucît, inițial, era folosită exclusiv de preoții deținători ai misterelor. Pornind de la alfabetul grecesc, s-a format și alfabetul chirilic, care a fost completat cu semne pentru a corespunde sunetelor din limbile slave. Folosit la început în textele religioase și în textele cancelariilor politice, alfabetul chirilic este în uz astăzi numai la popoarele slave ortodoxe, întrucît cele catolice au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
exclusiv de preoții deținători ai misterelor. Pornind de la alfabetul grecesc, s-a format și alfabetul chirilic, care a fost completat cu semne pentru a corespunde sunetelor din limbile slave. Folosit la început în textele religioase și în textele cancelariilor politice, alfabetul chirilic este în uz astăzi numai la popoarele slave ortodoxe, întrucît cele catolice au adoptat scrierea latină. Acest rol important al alfabetului grec în crearea altor alfabete a fost susținut de înaltul nivel al culturii grecești, precum și de expansiunea civilizației
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru a corespunde sunetelor din limbile slave. Folosit la început în textele religioase și în textele cancelariilor politice, alfabetul chirilic este în uz astăzi numai la popoarele slave ortodoxe, întrucît cele catolice au adoptat scrierea latină. Acest rol important al alfabetului grec în crearea altor alfabete a fost susținut de înaltul nivel al culturii grecești, precum și de expansiunea civilizației și comerțului, care au impus elina ca limbă de înțelegere internațională pentru populațiile din Egipt, din sudul Italiei, din Asia Mică și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbile slave. Folosit la început în textele religioase și în textele cancelariilor politice, alfabetul chirilic este în uz astăzi numai la popoarele slave ortodoxe, întrucît cele catolice au adoptat scrierea latină. Acest rol important al alfabetului grec în crearea altor alfabete a fost susținut de înaltul nivel al culturii grecești, precum și de expansiunea civilizației și comerțului, care au impus elina ca limbă de înțelegere internațională pentru populațiile din Egipt, din sudul Italiei, din Asia Mică și din Balcani. În plus, acest
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a fost susținut de înaltul nivel al culturii grecești, precum și de expansiunea civilizației și comerțului, care au impus elina ca limbă de înțelegere internațională pentru populațiile din Egipt, din sudul Italiei, din Asia Mică și din Balcani. În plus, acest alfabet a devenit sursa principală pentru simbolurile uzuale folosite în științele moderne, în matematică și în fizică, îndeosebi. Greaca medie sau bizantină s-a folosit, între secolele al VI-lea și al XV-lea, în Imperiul Bizantin sau Imperiul Roman de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de acestea. De aceea, bogăția și varietatea culturală specifice vechilor latini s-au limitat treptat la cîteva forme de manifestare, important fiind îndeosebi faptul că, prin continuarea latinei, s-a menținut în mare măsură comunicarea interetnică în spațiul european, iar alfabetul latin s-a impus ca formă de redare grafică a limbilor pentru foarte multe dintre popoarele europene. De la alfabetul latin s-a format scrierea gotică dominată de unghiurile ascuțite în forma literelor, scriere care a fost realizată în secolele XIV
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
manifestare, important fiind îndeosebi faptul că, prin continuarea latinei, s-a menținut în mare măsură comunicarea interetnică în spațiul european, iar alfabetul latin s-a impus ca formă de redare grafică a limbilor pentru foarte multe dintre popoarele europene. De la alfabetul latin s-a format scrierea gotică dominată de unghiurile ascuțite în forma literelor, scriere care a fost realizată în secolele XIV-lea al XV-lea și folosită atunci de toate popoarele germanice, dar numai germanii au perpetuat-o pînă în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
IV-lea în gotică, în secolul al V-lea în armeană, în secolul al VII-lea în irlandeză și în vechea engleză, iar, în secolul al IX-lea, în vechea slavă (slavonă). În acest proces, s-a stimulat crearea de alfabete și căutarea de corespondențe lexicale și gramaticale între limbi, astfel încît, pînă în secolul al XII-lea, cercetările asupra limbilor au fost predominant empirice și aplicative și, de aceea, nu au produs schimbări de mentalitate în ceea ce privește dreptul limbilor sau statutul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ortodoxiei -conducători politici și religioși refuzul de a dialoga cu lumea vestică și cu atît mai mult refuzul de a accepta ideile novatoare din această zonă. În acest context, limba latină era considerată și ea un pericol și tot astfel alfabetul latin 26. Ca atare, Marea Schismă din 1054 a produs divizarea profundă a mentalităților, culturii și popoarelor europene. Lumea ortodoxă est-europeană nu a fost însă unitară, pe de o parte, s-a dezvoltat tipul cultural greco-bizantin și, pe de altă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
VI-lea î.Hr. După aceea, în secolele al V-lea și al IV-lea î.Hr., latina a suferit transformări profunde, dobîndind trăsături care-i vor marca identitatea în mod definitiv. După ce în secolul al VII-lea î.Hr. s-a creat alfabetul latin, pornind de la cel etrusc (care, la rîndul lui, era o prelucrare a alfabetului grecesc), treptat se inițiază o activitate literară și se formează o limbă literară, care cunoaște o perioadă arhaică, ce cuprinde secolele al III-lea și al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
î.Hr., latina a suferit transformări profunde, dobîndind trăsături care-i vor marca identitatea în mod definitiv. După ce în secolul al VII-lea î.Hr. s-a creat alfabetul latin, pornind de la cel etrusc (care, la rîndul lui, era o prelucrare a alfabetului grecesc), treptat se inițiază o activitate literară și se formează o limbă literară, care cunoaște o perioadă arhaică, ce cuprinde secolele al III-lea și al II-lea î.Hr. În aceste condiții, latina arhaică reprezintă limba latină din faza preliterară
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al XVI-lea, deci sînt mult mai tîrzii decît în cazul celorlalte limbi romanice. Limba română literară s-a format pe baza dialectului daco-român, cu o preponderență în pronun-ție a subdialectului muntean. Faza ei veche, cînd a fost scrisă cu alfabet chirilic, a fost caracterizată de influența limbii slavone și a limbii neogrecești. O dată cu manifestarea curentului cultural iluminist Școala ardeleană, îndeosebi după 1780, s-a produs o reorientare în sensul modernizării, proces care a însemnat, printre altele, adoptarea alfabetului latin și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
scrisă cu alfabet chirilic, a fost caracterizată de influența limbii slavone și a limbii neogrecești. O dată cu manifestarea curentului cultural iluminist Școala ardeleană, îndeosebi după 1780, s-a produs o reorientare în sensul modernizării, proces care a însemnat, printre altele, adoptarea alfabetului latin și reorientarea în ceea ce privește sursele împrumuturilor. S-au introdus astfel numeroase elemente lexicale din latina savantă și din unele limbi romanice occidentale, în special din franceză, dar și din italiană. S-au făcut, de asemenea, împrumuturi din germană, iar, din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
II-lea d.Hr. regatele ostrogot și vizigot. Limba gotică este cunoscută din fragmentele păstrate din Biblia tradusă de episcopul Wulfila (Ulfilas), în secolul al IV-lea, cînd goții se aflau în regiunile Dunării de jos. Acest episcop a creat alfabetul gotic alcătuit din 27 de litere, bazat pe cel grec cu semne preluate din cel latin și din cel runic. Această scriere a fost folosită în epoca veche de toate limbile germanice, unele dintre ele (precum germana) utilizîndu-l pînă în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neschimbată. Timpurile verbale sînt marcate, uneori, ca în toate limbile germanice, de schimbarea morfemelor interioare, vocalice sau consonantice (ablaut). Cele mai vechi texte în suedeză sînt inscripții runice din secolul al IX-lea și al X-lea, iar scrierile cu alfabet latin încep în secolul al XIV-lea, în veacul următor dezvoltîndu-se o literatură bogată și variată. Datorită intensei activități de traducere din secolul al XV-lea, limba scrisă a fost intens influențată de limba latină, la nivel lexical, sintactic și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
suficiente trăsături proprii. Dacă în cazul derterminării substantivului topica rămîne la tipul germanic, adjectiv substantiv, în cazul propoziției ordi-nea este verb-predicat subiect obiect, adică diferită de cea obișnuită la acest tip. În sfîrșit, limba idiș are o scriere proprie, cu alfabetul ebraic și cu ordinea de la dreapta la stînga. Potrivit unor specialiști, statut de limbă ar avea și sefarda (sau iudeo-spaniola), însă, în general, aceasta este apreciată ca rămînînd la statutul de dialect spaniol. S-a întîmplat deci uneori ca, prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în Norvegia două limbi literare și oficiale. În suedeză, cele mai vechi texte datează din secolele al IX-lea și al X-lea și sînt scrise cu caractere runice, dar din secolul al XIV-lea începe a fi utilizat și alfabetul latin, îndeosebi în notarea unor texte de legi cu circulație orală pînă atunci. În secolul al XV-lea s-a dezvoltat o bogată literatură și au fost scrise texte din cele mai diverse domenii (cărți religioase, legende, romane cavalerești, lucrări
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
între superlativul realizat cu acest sufix și cel analitic. 45 Studiul științific al evoluției limbilor germanice din germanica comună alcătuiește disciplina denumită germanistică (< germ. Germanistik), care reprezintă o ramură a lingvisticii indo-europene. 46 Scrierea runică este probabil o combinație între alfabetul grecesc și cel latin, cu unele elemente adăugate și cu anumite implicații mitice conferite literelor, în epoca foarte veche. În secolul al XIII-lea, această scriere a fost înlocuită cu cea latină sau cu cea gotică. 47 Vezi O. Vandeputte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
punctele programului Junimii se spunea că orice tipăritură scoasă de ea va avea o singură ortografie. Pentru acest deziderat s-a dus o adevărată luptă, pentru că Ion Ghica - ministrul de interne - dăduse o circulară în anul 1860 care prevedea înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin, dar fără nici o regulă de scriere. Așa se face că Cipariu a introdus în Transilvania sistemul etimologic, iar în Bucovina, Aron Pumnul răspândise sistemul fonetic... Junimiștii au pornit temeinic la căutarea unei ortografii care să fie
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
instanță fenomenologică? Și în definitiv: publicul e cu adevărat superior, înainte de orice discuție, oricărui scriitor, oricât de genial ar fi acesta? Și la urma urmelor posteritatea însăși este o entitate ori o funcțiune infailibilă?” Camil Petrescu 127. „Cum dacă cunoaște alfabetul <<știi>> ce scrie și în cartea groasă și în cartea subțire și în volumul roșu și în acel albastru? I se pare fabulos.” Camil Petrescu 128. „Cartea de aventuri - de aventuri constructive - își are rostul ei în formarea unei opinii
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
lângă patul ei, nu are voie să-i vorbească. Cléa i-a interzis formal, dar el încearcă să-i sugereze prin gesturi cum să procedeze ca să apuce căpețelele de pânză. Nu înțelege. Tânăra femeie îi explică la rândul ei în alfabetul surdo-muților. Ea tot nu înțelege. "Cléa, zice ea, unde e Cléa? Cléa are cheia!" Bun, intervine brusc bărbatul, ajunge! Chipul lui tânăr și simpatic înlemnește deodată într-o expresie solemnă. Îi dă, cu bărbia, tinerei femei un ordin. "Abluțiunile!", traduce
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]