2,520 matches
-
100 3. Clonele în lumile imaginare ale SF-ului / 106 3.1. Despre utilitatea sociologică a clonelor / 107 3.2. Clonele și problemele identității / 109 3.3. Un univers de clone și simulacre / 111 4. Mutantul și extraterestrul: ipostaze ale alterității / 113 4.1. Mutanți și extratereștri / 116 4.2. Mutanții din SF / 116 4.3. Oameni și mutanți în science-fiction: probleme ontologice și politice / 118 4.4. Figuri de mutanți în texte / 119 Capitolul 5: Două abordări ale științei în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
păstreze anumite legături cu universul de plecare al cititorului, mai mult sau mai puțin analogice, dar urmând o "paradigmă (pe jumătate) ascunsă". Asemenea filozofilor, dar cu alte mijloace, SF-ul abordează, raporturile întreținute de oameni, mai ales de occidentali, cu alteritatea (Lardreau, 1988). Aceasta din urmă poate fi reprezentată prin extratereștri, roboți*, mutanți*, androizi, inteligențe artificiale (IA) sau poate fi legată de obiectele și de problemele izvorând din genomică, informatică, biotehnologii sau nanoștiințe. Ca și filozofia, SF-ul abordează temele nemuririi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Ea le oferă, de asemenea, autorilor posibilitatea unui travaliu scriitoricesc original, căutat de reprezentanții mișcării New Wave, care vizează să facă din science-fiction o speculative fiction*, în care aspectul literar să nu fie secundar. Capitolul 4 Patru variante pe tema alterității Una din temele recurente abordate de SF este problematizarea identității, trecând prin studierea imaginară, dar fundamentală, a alterității, care permite stabilirea granițelor omenescului și ale cunoașterii de care dispunem cu privire la acest subiect, ce evoluează rapid în funcție de anchetele antropologice. Această problematizare
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
vizează să facă din science-fiction o speculative fiction*, în care aspectul literar să nu fie secundar. Capitolul 4 Patru variante pe tema alterității Una din temele recurente abordate de SF este problematizarea identității, trecând prin studierea imaginară, dar fundamentală, a alterității, care permite stabilirea granițelor omenescului și ale cunoașterii de care dispunem cu privire la acest subiect, ce evoluează rapid în funcție de anchetele antropologice. Această problematizare de ordin filosofic și în aceasta rezidă originalitatea SF-ului se efectuează prin intermediul unor figuri noi, al unor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de influența lor asupra vieții noastre? Mai exact, ce raporturi vom avea cu ceilalți? La aceste întrebări vom încerca să răspundem, din patru perspective, luând în considerare diferitele moduri de contact cu celălalt și diferitele tentative imaginare de configurare a alterității. 1. Întâlnirea cu "celălalt" Întâlnirea cu "ceilalți" pune problema comunicării, deci și a multiplelor resurse de limbaj, gestuale, vizuale sau făcând apel la caracteristici noi. Se ridică două întrebări în timpul acestei întâlniri: sunt ei oare umani? Au un limbaj anume
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de autorii de călătorii imaginare, de utopii sau povestiri SF pentru a încerca să găsească o soluție la această problemă. Originea problematizării trebuie, poate, căutată chiar altundeva, în raporturile imaginate între om și supranatural, care este o formă primă de alteritate. Din rândul "celorlalți", primii sunt evident zeii, ale căror mituri pun în scenă întâlnirea cu ființele umane. Lingviștii nu se întreabă ce limbă vorbesc, între ei sau cu oamenii, zeii Olimpului sau Dumnezeul Bibliei. Aceste divinități comunică totuși cu ființele
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
un fel de incubatoare și sunt ținuți în viață pentru a furniza energia necesară funcționării Matricei. Am putea considera Matricea drept o metaforă a puterii științifice / economice care produce sistemul în care trăim 119. 4. Mutantul și extraterestrul: ipostaze ale alterității SF-ul încearcă explicit să concretizeze, prin scenarii imaginare, consecințele logice sau ale unor teorii. Am văzut cum a fost folosită cea a lui Darwin despre evoluție sau cele rezultate din progresele mai recente ale biotehnologiilor și ale agenților mutageni
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
viitorul și/sau destinul ei, iar SF-ul și le-a însușit. Acesta pune problema unei eventuale mutații a omului, a caracteristicilor sale biologice și psihice, ceea ce îndeamnă la o regândire a definiției speciei umane și a raportului său cu alteritatea. După inventarea monștrilor în mituri (Céard, 1994120), SF-ul a imaginat alte forme de alteritate: faimoșii extratereștri și mutanții. Extratereștrii pot să nu aibă nici o legătură cu forma umană, dar descrierea lor de către autorii de SF se sprijină pe cunoștințele
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
unei eventuale mutații a omului, a caracteristicilor sale biologice și psihice, ceea ce îndeamnă la o regândire a definiției speciei umane și a raportului său cu alteritatea. După inventarea monștrilor în mituri (Céard, 1994120), SF-ul a imaginat alte forme de alteritate: faimoșii extratereștri și mutanții. Extratereștrii pot să nu aibă nici o legătură cu forma umană, dar descrierea lor de către autorii de SF se sprijină pe cunoștințele din epoca respectivă. Ceea ce justifică selarii în formă de con de pin din Visul lui
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
artificial, ca în Eon (Greg Bear, 1985). Ca să nu mai vorbim de roboții și androizii cu caracteristici fizice strict umane, ca în Blade Runner (1982). Toate aceste situații și inovații țin de reprezentarea "celuilalt" ca mod de a fantaza despre alteritate. Ele nu se confundă, chiar dacă se apropie uneori, cu figura mutantului. • Mutantul în gândirea occidentală începând din secolul al XIX-lea Conceptul de mutant face parte din istoria noastră occidentală. El marchează totodată o schimbare în paradigma ontologică, legată de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
arată seria Alien. Mutantul se aseamănă cu extraterestrul prin apariția imprevizibilă, dar iese din interiorul speciei umane, ca un monstru. 4.2. Mutanții din SF Această figură nouă permite SF-ului să exploreze zone diferite, ambigue ale raportării oamenilor la alteritate, la angoasele stârnite de ea și la metaforele pe care ea le generează sau le reactualizează. Vom distinge mutanții nativi și creațiile umane. Mutanții pot fi, după caz, monștri sau supraoameni, pe plan fizic sau prin puterile lor. Percepția oamenilor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sau le reactualizează. Vom distinge mutanții nativi și creațiile umane. Mutanții pot fi, după caz, monștri sau supraoameni, pe plan fizic sau prin puterile lor. Percepția oamenilor despre ei, ca și reacțiile provocate, reprezintă, la modul metaforic, comportamentul oamenilor față de alteritate. Fără să uităm că aceste reacții trebuie, la rândul lor, inserate deopotrivă în istoria geneticii, în cea a SF-ului și în orizontul politic al momentului. SF-ul a înfățișat uneori mutanți fără să ofere alte cauze pentru apariția lor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
1833, p. 30. 154 Jean-Pierre Vernant, Mythe et societé en Grèce antique, F. Maspéro, 1982. 155 Ed. Nemira, 1994, tr. Gabriel Stoian (LT). ----------------------------------------------------------------------- GENUL SCIENCE-FICTION 6 1 Prefață Introducere Literatura de imaginație științifică ... Câteva procedee narative Patru variante pe tema alterității Două abordări ale științei în SF Antologie de autori Concluzii Bibliografie Glosar
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
prin concurență (animată de idealuri etice, de rațiuni utilitare sau de plăcere). Odată ce reduce relațiile cu "Celălalt" la un transfer de afect, toate devin raporturi de rivalitate. Societatea nu construiește imitație decât pe baza concurenței, în dependență de prezența unei alterități afectate de o cauză care ajunge să ne intereseze în mod direct. Consecință a acestui fapt, dorința presupune construcția mentală a unei relații privilegiate cu altcineva. Angajarea într-o rivalitate implică proiecția prealabilă a unui "seamăn". De altfel, prima propoziție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ne lăsăm afectați de afecțiunea persoanei iubite și ceea ce i se întâmplă în rău sau în bine celui pe care îl îndrăgim, ne atinge și ne mișcă în același sens. Pe acest model, al investiției privilegiate într-o relație cu alteritatea, se construiește apoi întreg mecanismul imitației sociale pentru că nu trebuie neapărat să iubim, ajunge să credem că ne asemănăm. Schema imitației sociale implică astfel una dintre cele mai vechi teme ale filosofiei morale, faptul că poftele nu ne aparțin: "alții
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai puțin cunoscute, revelatoare însă pentru cutare sau cutare aspect din complexa problemă a ospitalității. Radiografierea este dublată de o reflecție filosofică asupra actului de ospitalitate, a raporturile de simetrie și asimetrie pe care aceasta le instaurează între identitate și alteritate și se deschide către o față neexplorată a acestei problematici și anume coincidența între dorința de ospitalitate și dorința de literatură. De altfel, vasta temă a ospitalității îl preocupă de câțiva ani buni pe profesorul, cercetătorul și eseistul Alain Montandon
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
exces de ospitalitate. Capcanele și dorințele ospitalității sunt multiple, greu de înțeles și gestionat; legile și regulile ospitalității spuse, scrise sau doar subînțelese sunt adesea încălcate; de aceea, ea poate deveni cu ușurință claustrare, prizonierat, conflict insolubil între identitate și alteritate. Dar ospitalitatea mai înseamnă, în toate timpurile, și un mod de a te pune în valoare, de a-ți asigura prestigiul și onoarea, o anumită imagine dorită cu ardoare. A nu avea oaspeții așteptați poate fi o rană gravă în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
oricât de generoasă sau ispititoare nu-l poate reține, fără a fi resimțită ca excesivă. Întoarcerea în Itaca reformulează problema ospitalității, în ospitalitatea de acasă și în ospitalitate de sine, punând cu gravitate problema identității, a confruntării dintre identitate și alteritate. De aceea Itaca, în care ospitalitatea devine paradigma identității, capătă numeroase variante moderne la Rafael Alberti, Giorgios Krommidas, Vassili Karist, Giono, Johnson Eyvind, Iakovos Kambanellis, Ernst Schnabel, Vassilis Vassilikos, Alberto Moravia și alții. Relația între ospitalitate și erotică, destul de prezentă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
socială, la paradoxul unei ospitalități extreme, ospitalitatea de sine, acordată sieși. Iată așadar că în această radiografiere a ospitalității în toate tipurile și categoriile ei, Alain Montandon identifică la Rousseau o ospitalitate solitară care nu mai înseamnă întâlnirea celuilalt în alteritatea sa, ci întâlnirea eului în celălalt. Mergând mai departe cu analiza sa, exegetul lărgește ideea de ospitalitate la scris și literatură și vede în autobiografie, pornind de la Rousseau, paradigma ospitalității interne în care eul se găzduiește pe sine pentru a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
figuri: pe de o parte, gazda afabilă sau ursuză, dar care nu se destăinuiește, nu se lasă cunoscută și își păstrează misterioasa identitate, pe de altă parte, oaspetele misterios, care își păstrează secretul, dar care în trecerea sa, datorită tocmai alterității sale inanalizabile, provoacă dezordine în comunitate pe care o vizitează. Dacă prima situație este bine ilustrată de Vercors cu Tăcerea mării, cea de a doua este bine pusă în valoare de o povestire precum Oaspetele de Camus sau Teoremă de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îl are ospitalitatea în viziunea lui Alain Montandon. Actul de lectură însuși poate fi privit ca un act de ospitalitate ce găzduiește cuvântul străin. Lectura înseamnă în acest sens atenție, așteptare dar și ascultare a cuvântului Celuilalt, o deschidere către alteritate. Dorința de ospitalitate a textului se exprimă adesea în prefețe sau alte tipuri de text ce invită la lectură dar și prin interpelările adresate cititorului de a intra în jocul ficțiunii. Avem de a face, în același timp, cu ospitalitatea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
limbi sau a aceleiași persoane și vom vorbi atunci de ospitalitatea de sine, acordată sinelui, de auto-ospitalitatea jurnalului sau a scrierilor autobiografice. Meditația autorului se încheie cu problema dorinței de ospitalitate ca dorință de identitate în scopul îmblânzirii părții de alteritate din ea. Iată așadar pe scurt problematica complexă a cărții lui Alain Montandon despre ospitalitate, pusă în legătură cu dorința, cu literatura și cunoașterea. Instrumentele fine cu care operează eseistul din Auvergne sunt furnizate deopotrivă de sociopoetică, istoria literaturii, psihanaliză, literatură comparată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prezentarea legilor și regulilor ospitalității în cutare civilizație, prin cutare operă, la cutare autor. Ea ne oferă o interogație modernă asupra acestora, ne alertează asupra pericolelor și derapajelor ospitalității și ne propune o deschidere spre problematica raportului dintre identitate și alteritate, atât de actuală, din perspectiva actului de ospitalitate. Deși sprijinită pe o bogată erudiție, cartea se citește cu plăcere și ușurință, fiind ea însăși, pentru a rămâne în terminologia domeniului, un exemplu de stil primitor, ospitalier față de cititorul care acceptă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Ulise revărsată asupra lui Euriloh): "Hai, luați din bucatele astea, beți din vinul ăsta și prindeți iar curajul pe care l-ați avut când ați părăsit pământul pietros al țării voastre" (10.472)42. Ospățul nu mai este deriva către alteritate, ci întoarcerea de sine către sine, a aceluiași către același, într-atât încât tot petrecând, înfruptându-se din vinuri bune și fripturi din belșug, Ulise ajunge sa uite însuși motivul călătoriei sale și de data asta tovarășii săi îl vor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este simbolul medierii între două sfere cu totul diferite. El este necunoscutul, el vine de departe, el este temut, e o ființă greu de surprins care pătrunde într-un loc delimitat, un spațiu circumscris, cel al locuinței. Orice străin prin alteritatea sa neliniștitoare posedă această dimensiune numinoasă în care Rudolf Otto vedea esența sacrului. Necunoscutul generează teamă și înfiorare, chiar dacă aduce și o deschidere către lumea exterioară, chiar dacă aduce cuvinte noi. El este totodată amenințare și dar154. Odiseea cunoaște astfel de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]