7,716 matches
-
orizonturilor este Ao-Btw-C).Aceste soluri au fost identificate mai mult în zona Humosu (pe versanții estici ai D Tudora), unde formează un complex ce însumează circa 1.500 ha, dar și câteva insule mai mici în zona Cotnari și Deleni. Altitudinea variază între 320 m și 550 m, predominant pe versanți semiînsoriți și însoriți, slab înclinați, pe argile, nisi marne, sub păduri de fag și șleauri de deal cu gorun și fag. Morfologic, solurile sunt profunde cu un volum edafic submijlociu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Conținutul de humos variază între 1,10-4,50%. (I.C.A.S. Roman, 1995) Brune argiloiluviale litice (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bt-R). Acest tip de sol a fost identificat în zona Cotnari și Humosu, insular în partea vestică a Dealului Deleni, la o altitudine de 250-350 m, pe versanții cu expoziții semiumbrite, cu pantă ușoară până la moderată, de suprafețele de gresii aflate aproape de suprafața solului, sub șleauri de gorun și fag. Din punct de vedere morfologic, solurile sunt mijlociu profunde, luto-nisipoase. Cantitatea de humus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
solului până la roca compactă, care favorizează răsturnările și doborârile de vânt. Brune luvice tipice (succesiunea orizonturilor este: Ao-ElBt-C). Acest subtip de sol ocupă cea mai mare suprafață din regiunea studiată (25%) și a fost identificat în majoritatea zonelor colinare, la altitudinea medie de 300 m (între 220-510 m), pe versanții slab la moderat înclinați, cu expoziții diferite. Se întâlnesc de obicei, pe alternanțe de argilă, nisip și gresii, sub șleauri de deal cu gorun și fag, goruneto-făgete și mai rar sub
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
4,60-5,30%. Brune luvice pseudogleizate(succesiunea orizonturilor este: Ao-Elw-Btw-C). Solurile de acest tip s au identificat insular în toate zonele colinare și mai mult în regiunea Humosu, unde însumează 278 ha (în total sunt 361 ha). Le întâlnim la altitudini cuprinse între 230-500 m, pe versanți umbriți și semiumbriți (în Pădurea Dealul Mare-Humosu), slab înclinați pe argile, nisipuri și gresii, sub șleauri de gorun cu fag mai rar sub făgete. Morfologic, solurile sunt profunde cu un volum edafic mijlociu, determinat
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
până la 90 cm adâncime. Conținutul de humus variază de la 0,12 la 4,60%. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Brune luvice planice (succesiunea orizonturilor este: AoEl-Bt-C). A fost identificat numai în zona Deleni, pe o suprafață de 187 ha, la altitudinea de 180 350 m, pe versanți cu înclinări slabe moderate, cu expoziție semiînsorită, pe luturi și argile acoperite cu löess, sub păduri de șleau cu gorun și fag. Morfologic, este un sol profund cu un volum edafic mijlociu, volum determinat
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Brun eumezobazic tipic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bv-C). După subtipul brun luvic tipic, acest subtip de sol ocupă locul doi, cu 20% din suprafața regiunii aflate în studiu (aproximativ 2.100 ha). A fost identificat în zonele Cotnari, Deleni, Maxut, la altitudini de 250-500 m, predominant pe versanți superiori umbriți sau semiumbriți, moderat la puternic înclinați, pe gresii și nisipuri, mai puțin pe argile, sub păduri de fag. Morfologic, solurile sunt profunde, textura este relativ uniformă în profil, dar diferă de la un
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vegetativ. Cernoziomul alcalizat este întâlnit pe două areale, relativ reduse, sub trupul de pădure Țiglău din Dealul Mare (la vest de Platoul Stânca) și în Dealul Dumbrava sub un amestec de gorun, stejar brumăriu și pufos, la 200 240 m altitudine. Pseodorendzinele tipice sunt răspândite pe circa 200 ha insular, în zona Cotnari și pe versantul vestic al Culmii Holmului, la altitudini de 200-400 m pe versanții frământați cu expoziții diferite, moderat până la puternic, pe gresie și marne calcaroase, sub făgete
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Platoul Stânca) și în Dealul Dumbrava sub un amestec de gorun, stejar brumăriu și pufos, la 200 240 m altitudine. Pseodorendzinele tipice sunt răspândite pe circa 200 ha insular, în zona Cotnari și pe versantul vestic al Culmii Holmului, la altitudini de 200-400 m pe versanții frământați cu expoziții diferite, moderat până la puternic, pe gresie și marne calcaroase, sub făgete de deal. Sunt soluri puternic carbonatice, loto nisipoase până la lutoase. Conținutul de humus variază între 1,80-3,85%. 2.4. Solurile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
nisipoasă, conținutul de humus variază între 0,40-3,74%. Regosolul pseudorendzinic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Cpr). A fost identificat pe terenuri degradate situate în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, pe valea pâraielor Pârcovaci, Tisa, Buhalnița, Scobinți, între 130 și 310 m altitudine. S-au format pe marne și argile (uneori salifere), sub amestecuri de gorun, stejar brumăriu și pufos, ulterior acestea fiind defrișate. Morfologic, solurile sunt superficiale până la mijlociu profunde. Textura variază de la un profil la altul, de la argiloasă la argilo prăfoasă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mare, de vârstă basarabiană. Stratele prezintă o înclinare spre sud-est de aproximativ 40 m pe o distanță de 5 km. (P. Ștefan, 1989). Cele mai reprezentative suprafețe structurale se întâlnesc la partea înaltă a Dealului Mare Hârlău. Aici, la o altitudine 410 m, se dezvoltă platoul structural Sângeap-Sticlăria, o adevărată câmpie tabulară, cvazi-orizontală, mărginită de cornișe puternice și de versanți abrupți afectați de intense procese geomorfologice actuale. (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). La sud de platoul structural Sânceab se găsesc alte
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
situate în punctele La Vamă-531m,Holm 540m și Belea-481m. Sub raport climatic, subunitatea înaltă se caracterizează prin precipitații bogate și temperaturi moderate. Astfel, temperatura medie anuală are o valoare de 7,4° la punctul meteorologic Tudora situat la 540 m altitudine absolută în zona cercetată. Precipitațiile medii anuale variază între 650-700 mm/m², fiind inegal distribuite în timp. În ceea ce privește rezervele de apă, zona înaltă prezintă importante resurse de apă subterane în fisurile și golurile complexului calcarului-grezos, precum și în intercalațiile de nisipuri
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
între care s-a sculptat bazinul superior al Bahluiului. La sud de Hârlău, valea se lărgește mult, formând depresiunea de contact Hârlău Cotnari. Râul Bahlui izvorăște din Dealul Mare-Tudora de la atitudinea de 500m, având un curs permanent de la 435 m altitudine, drenând în bazin hidrografic de circa 140 km² din care 80% este bine împădurit. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). De la începutul schițării sale și până în etapa actuală, valea Bahluiului în amonte de Hârlău, a evoluat și evoluează în continuare în detrimentul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a lunii ianuarie este de -3,5°C; cele mai coborâte valori se întâlnesc în partea de jos a coastei, la contactul cu depresiunea Hârlău-Cotnari. Temperatura medie a lunii iulie este de 17°C. Precipitațiile medii anuale căzute diferă în raport cu altitudinea fiind mai reduse la contactul coastei cu depresiunea de contact (circa 530-540 mm/m²) și mai mari la partea înaltă a coastei (circa 600-650 mm/m²). (Stațiunea meteorologică Cotnari, 1998) Masele de aer din nord-vest capătă un caracter foenal la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
faptul că ea se suprapune văii Bahluiului care se lărgește mult în avale de Hârlău, în sectoarele de confluență a văilor Nicolina Hârlău, Broscăria, Scobinți, Buhalnița cu râul Bahlui. Spre sud-est și est, depresiunea este mărginită de interfluvii sculpturale cu altitudini ce variază între 200 m în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari. La vest, limita acestei subunități corespunde cu cea a "Coastei de tranziție" (localitățile Zagavia, Fetești, Buhalnița, Cotnari) și este dominată de forme sculpturale cu o fragmentare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
reflectă activitatea intensă a factorilor exogeni desfășurată în vederea lărgirii depresiunii pe seama regiunii înalte de la vest. Pe flancul estic și pe fundul depresiunii predomină însă relieful de acumulare aluvială, coluvială și proluvială (V. Băcăuanu, 1968) . În interiorul său, la nivelul șesului Bahluiului, altitudinile absolute oscilează între 102 m la Cotnari și 137 m la Hârlău. Relieful de acumulare de pe fundul depresiunii, respectiv din șesul Bahluiului, este format din depozite nisipo-argiloase, cu lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri având o grosime totală de 6-8
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
3-4 m). Terasele fluviale sunt bine dezvoltate pe ambele flancuri ale Bahluiului; două terase de luncă (de 3-5 m și 6-10 m), precum și 6 terase de versant (de 10-20 m, 20-30m, 30-35 m, 60-70 m, 90-100 m și 130-140 m altitudine relativă). Afluenții Bahluiului, în special Buhalnița și Broscăria au cel mult două nivele de terasă, sporadice, cu suprafețe reduse. Procesele deluviale reprezentate prin spălări, eroziune liniară și alunecări, sunt reduse în partea inferioară a ramei ce mărginește această subunitate și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
această subunitate și mai intense către partea sa superioară. În ceea ce privește vârsta Depresiunii Hârlău-Cotnari, ea este identică cu cea a văii Bahluiului din acest sector. Deoarece terasa cea mai înaltă din Dealul DumbravaCotnari care închide depresiunea spre sud-est, are 130-140 m altitudine relativă și aparține cuaternarului inferior, se poate considera că depresiunea este mai nouă, începând să se schițeze din pleistocenul mediu. (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965) . Situată la baza "Coastei de tranziție" în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, s-a înregistrat o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zonei cercetate , dezvoltat pe depozite volhiniene și basarabiene , aparține Masivului Dealul Mare și Culmii Holmului la vest și Câmpiei Moldovei la est . Între relieful Dealului Mare , Clumii Holmului și al Depresiunii de contact Hârlău există deosebiri , care se referă la altitudinile absolute maxime și medii , adâncimea și densitatea fragmentării , forma și orientarea generală a interfluviilor, profilele longitudinale și transversale ale văilor, procesele denudaționale actuale și intensitatea lor . Relieful structural , fluvial propriu-zis și cel fluviodenudațional dau nota dominantă a trăsăturilor geomorfologice din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și densitatea fragmentării , forma și orientarea generală a interfluviilor, profilele longitudinale și transversale ale văilor, procesele denudaționale actuale și intensitatea lor . Relieful structural , fluvial propriu-zis și cel fluviodenudațional dau nota dominantă a trăsăturilor geomorfologice din regiune , unde orientarea, forma și altitudinea interfluviilor au fost determinate de evoluția sistemului hidrografic al râului Bahlui , precum și al proceselor denudaționale de pe versanți . Prin așezarea geografică , Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari , are un climat temperat-continental specific dealurilor înalte în vest și dealurilor joase în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
un procent de 22%. În zona colinară înaltă din vest și nord vest, condițiile pedogenetice se caracterizează printr-un regim termic mai scăzut, cu precipitații mai abundente, cu o evapotranspirație mai redusă, pe alocuri, cu un relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar fără depozite salifere, cu păduri în care predomină fagul și carpenul. În depresiunea de contact Hârlău și în partea estică și sud-estică a acesteia, condițiile de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
corpului și această răcire prin convecție, ridică rata de răcire locală și generală a organismului. De exemplu, la un vânt de 140km/h, puterea de răcire este de 25 de ori mai mare decât a aerului calm la aceeași temperatură; altitudinea nivelul scăzut al oxigenului atmosferic la altitudini înalte agravează leziunea prin scăderea oxigenării tisulare. b. Durata expunerii la frig are un rol esențial, iar efectul agresiunii se măsoară prin produsul intensitate-timp. Evident, cu cât durata de expunere este mai lungă
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
rata de răcire locală și generală a organismului. De exemplu, la un vânt de 140km/h, puterea de răcire este de 25 de ori mai mare decât a aerului calm la aceeași temperatură; altitudinea nivelul scăzut al oxigenului atmosferic la altitudini înalte agravează leziunea prin scăderea oxigenării tisulare. b. Durata expunerii la frig are un rol esențial, iar efectul agresiunii se măsoară prin produsul intensitate-timp. Evident, cu cât durata de expunere este mai lungă și intensitatea frigului mai mare, cu atât
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
mâini și urechi, în urma unor expuneri repetate, în condiții de frig și umezeală. Se caracterizează prin eritem și stază venoasă care dispar spontan după încetarea expunerii la frig. Aceste manifestări cronice sunt mai frecvente la aviatori. Leziuni prin frig la altitudini mari, apar în special la aviatori și alpiniști. Frigul este asociat cu concentrația scăzută a oxigenului și vânturi puternice. De obicei interesează mâinile și pielea feței. „Piciorul de tranșee” și „mâna de imersie” apar după expunerea la frig moderat în
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
considerate castelele sau clădirile ecologice. Hoteluri pictate de artiști locali (în Olanda) sau făcute din gheață (în Suedia și Canada) sunt considerate atracții de prim rang. Hotelul Castel Dracula, Bistrița, a dezvoltat o ofertă specifică: - este localizat la 1116 metri altitudine, în imediata apropiere a DN 17; - se impune prin originalitatea arhitecturii; - este singurul hotel din țară care are în față un mic cimitir; - la subsol are amenajat „Cavoul lui Dracula” - o încăpere întunecoasă, cu un coșciug în mijloc, din care
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
transport cu cablu străbat suprafețe întinse și au capacități remarcabile (de exemplu, telefericul Jumbo de 150 locuri întâlnit pe pârtiile elvețiene de la Verbier), oferind totodată și o înaltă securitate, în practica localizării montane se manifestă o tendință de migrație către altitudine, ca urmare a garanțiilor mai mari în ceea ce privește existența stratului de zăpadă favorabil schiului, pe o perioadă mai lungă. Aceasta fiind cu atât mai evidentă, cu câteodată cu organizarea primei ediții a Olimpiadei de iarnă din 1924 la Chamonix, în turismul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]