2,667 matches
-
a statului - conform HG 550/1996, au fost aportate la o valoare subevaluată de conducerea companiei naționale la capitalul societății private Imopost Developments SA . La data de 11 iunie 2007, Zsolt Nagy a fost suspendat din funcția de ministru, fiind anchetat în dosarul privatizărilor strategice și acuzat de sprijinire a unui grup infracțional organizat, cu caracter transnațional (grup condus de spionul bulgar Stamen Stancev), și trădare prin transmitere de secrete . Ministrul a declarat că decizia președintelui a fost luată „după momentul
Zsolt Nagy () [Corola-website/Science/304859_a_306188]
-
în mine, doctor în geologie, geofizică și mineralogie și a lucrat ca geolog-șef, începând din anul 1935, în Societatea Astra Română (societate română cu capital anglo-olandez), o sucursală a trustului petrolier Royal Dutch Shell Co. Tatăl său a fost anchetat de către Parchetul Militar din România în scandalul "sondelor deviate", care a făcut valuri timp de doi ani în presa vremii. În acea vreme, Inspectoratul Minier al Statului acuza Societatea Astra Română că exploatează petrol din zone proprietate a statului, cu
Dinu Patriciu () [Corola-website/Science/305471_a_306800]
-
liderilor legionari, iar sub regimul antonescian, în masacrele de la Jilava, Snagov și Strejnic. În procesul pogromului de la Iași, judecat în anul 1948, Cristescu a fost audiat ca martor și nu ca inculpat. În timpul războiului, agenți americani și britanici prinși și anchetați de SSI au primit un regim de arest deosebit de blând. Activitatea opoziției a fost tolerată și protejată (deși Hitler îl "sfătuia" pe Antonescu spunând că un om ca Iuliu Maniu ar fi fost de mult spânzurat în Germania). Între anii
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]
-
în urma acestui om (Antonescu)”. După 23 august 1944, Cristescu s-a refugiat cu o mare parte din arhiva sa în comuna Bughea, din județul Muscel, unde a fost arestat. La 24 septembrie 1944, în cadrul grupei Antonescu, a fost transportat și anchetat în URSS, apoi retransmis României. La 17 mai 1946, prin sentința Tribunalului Poporului, au fost condamnați la moarte 11 acuzați: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, generalul Constantin Vasiliu, Gheorghe Alexianu, generalul Constantin Pantazi, Radu Lecca, generalul Nicolae Macici, Eugen Cristescu, ș.a.
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]
-
a unui tren special cu 500 de copii evrei refugiați din Budapesta. În 1945 Vasiliu a făcut parte din grupa de foști lideri ai guvernului Antonescu care au fost arestați de Armata Roșie și duși la Moscova pentru a fi anchetați. Aflat în detenție în URSS, Vasiliu a descoperit tentativa de sinucidere a mareșalului Antonescu și l-a salvat de la moarte. Retrimis în România, Vasiliu a fost dat în judecata Tribunalului Poporului din București pentru crime de război și alte capete
Constantin Z. Vasiliu () [Corola-website/Science/305729_a_307058]
-
ascunde, împreună cu Eugen Cristescu, directorul general al Serviciului Special de Informații (SSI), conform propriilor declarații, din teama de a nu fi capturat de trupele sovietice. Este arestat preventiv în data de 24 septembrie 1944, ulterior este predat sovieticilor, transportat și anchetat la Moscova, fiind readus în țară în primăvara anului 1946, continuând să rămână în arest preventiv. În data de 19.01.1949, este condamnat la "5 ani detențiune simplă și 5 ani degradare civică". Deoarece condamnarea sa se apropia de
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
1944, Constantin Tobescu a fost preluat de sovietici, împreună cu generalii Pichi Vasiliu și Constantin Pantazi, mareșalul Ion Antonescu și soția sa Maria, profesorii Mihai Antonescu și Gheorghe Alexianu, și în fine, Radu Lecca și duși la Moscova, unde au fost anchetați și au dat diverse declarații, rămânând până pe la mijlocul lunii aprilie 1946, când au fost readuși în țară. Nu se cunoaște motivul includerii gen. Constantin Tobescu pe lista celor trimiși la Moscova, dat fiindcă nu avusese nici o legătură cu guvernul antonescian
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
anchetatorilor SMERȘ au fost împrejurările alianței cu Germania, participarea României la război, tratamentul partizanilor, spionilor și prizonierilor de război sovietici, și crimele împotriva “cetățenilor pașnici sovietici”. În ceea ce-l privește pe gen. Constantin Tobescu, dosarul SMERȘ al foștilor demnitari români anchetați la Moscova conține două declarații-memorii nedatate, precum și două interogatorii cu data de 14 iunie 1945 și 5 aprilie 1946. În toate aceste documente, gen. Constantin Tobescu descrie cu lux de amănunte modul de organizare a Jandarmeriei Române. În declarațiile sale
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
Ministerului Afacerilor Interne, ajutat, printre alții, de locotenent major Vasile Dumitescu, locotenent Gheorghe Blidaru, locotenent Horia Brestoiu, locotenent Nicolae Domnița, locotenent major Florea Gheorghiu, locotenent major Gheorghe Mihăilescu, locotenent major Iosif Moldovan, locotenent major Dumitru Preda. Unii studenți au fost anchetați de ministrul de interne Alexandru Drăghici în persoană. Cea mai mare parte a arestărilor a avut loc în noiembrie-decembrie 1956, însă arestările au continuat și în tot cursul anului 1957. O parte dintre cei arestați sunt condamnați la închisoare pe
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
geolog. După absolvirea facultății, a lucrat 3 ani ca inginer la Schela de Extracție Videle, după care s-a transferat ca cercetător la Institutul de Cercetări Geologice pentru hidrocarburi unde a lucrat până în 1970. În anul 1970 este arestat și anchetat pentru atingere adusă securității statului prin trădare de secrete de serviciu și spionaj economic, fiind considerat un agitator periculos în rândul tinerilor. Gelu Voican a argumentat ca motive adevărate ale arestării sale faptul că a fost implicat în demonstrația studenților
Gelu Voican Voiculescu () [Corola-website/Science/306327_a_307656]
-
arestat câteva mii de evrei, care au fost ridicați din casele lor, din sinagogi, de la instituțiile evreiești și de pe stradă. Evreii arestați, bărbați și femei, între 15 și 85 de ani, au fost adunați la centre în care au fost anchetați, maltratați și torturați de legionari cu scopul de a le confisca banii, bijuteriile și restul proprietăților. La Prefectura Poliției capitalei au fost câteva zeci de evrei arestați încă din ziua de 20 ianuarie și au fost aduși acolo și evrei
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
victime ale propriei lor identități. Personajul principal al filmului este un profesor de muzică de la o școală primară de pe strada Mântuleasa (interpretat de Ștefan Iordache) care a fost arestat în anii '50 ai secolului al XX-lea de către Securitate și anchetat timp de 12 ani până la pierderea identității; pentru a-și amâna sentința el inventează tot felul de povești stranii, unele reale și altele imaginare. Unele personaje capătă roluri duble în imaginația profesorului precum doamna ministru Anca Vogel (inspirată de Ana
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
fi trimis forțat la Magnitogorsk, în Siberia (1930-1932). În 1935 intră în dizgrația lui Stalin și va fi victima epurărilor politice petrecute în U.R.S.S. Este arestat de NKVD pe 21 martie 1937 sub acuzația de spionaj în favoarea României. Este anchetat un an mai târziu. Sub tortură, Marcel Pauker va mărturisi în fața NKVD acțiunile de spionaj. Este condamnat la moarte prin împușcare, sentința fiind executată. Marcel Pauker a fost reabilitat în URSS în 1957, în timpul lui Nikita Hrușciov, odată cu destalinizarea produsă
Marcel Pauker () [Corola-website/Science/306450_a_307779]
-
cazul Marcel Pauker drept „o greșeală a trecutului”. A fost căsătorit cu Hannah Rabinsohn (Ana Pauker), conducătoare comunistă română, cu care are împreună trei copii. A avut mai multe amante, cele mai celebre fiind Elena Filipovici și Vanda Nicolski. O ancheta stalinista (1937-1938). Lichidarea lui Marcel Pauker, edit. univers enciclopedic, 1995
Marcel Pauker () [Corola-website/Science/306450_a_307779]
-
soldat. La un proces din 1955 a fost condamnat la doi an închisoare pentru neglijență. A fost angajat la întreprinderea „Foarfeci și Bricege”, „Metalo Globus”, ICAB, în calitate de conducător al unei gospodării de canalizare. În 1967 și 1968, Securitatea l-a anchetat, se pare pentru ultima oară, în legătură cu activitatea ca anchetator, în special în procesul intentat lotului Pătrășcanu și în procesul Canalului. La începutul anilor '80, fostul colonel Dulgheru și familia sa au emigrat în Israel, unde se stabilise una dintre fiicele
Mișu Dulgheru () [Corola-website/Science/306475_a_307804]
-
Bernau, vizitatorii își pun în funcțiune emițătorul puternic, care fusese reparat de Karas. Impactul energetic al triunghiului face ca toate luminile din oraș să se aprindă și se pune în mișcare caruselul. Din nefericire poliția intră pe fir și-i anchetează. Vizitatorii trimit fotografia profesorului Drichlik în viitor. Katja se îndrăgostește de tânărul ziarist și scriitor Peter. Expediția îl urmărește pe Adam în călătoria cu școala la Kruzenburg, în oraș rămânând doar Karas. 8. Geniu între patru pereți - Karas este însărcinat
Episoadele filmului Vizitatorii () [Corola-website/Science/305797_a_307126]
-
Jeffrey Beaumont dă peste o ureche umană într-un câmp. Deoarece detectivul poliției locale Williams și departamentul local de poliție se află în imposibilitatea de a investiga, Jeffrey și Sandy, fiica detectivului Williams, decid să facă propria lor investigație. Însa ancheta lui Jeffrey și Sandy duce la descoperirea unei lumi interlope întunecate care există chiar în orașul lor. Jeffrey devine suspicios pe cântăreța unui club de noapte, Dorothy Vallens, care este implicată cu Frank Booth, un om violent și rău. Jeffrey
Catifeaua albastră () [Corola-website/Science/305952_a_307281]
-
Universității), în urma căreia au fost arestați mulți preoți. Între ei și episcopii Alexandru Rusu al Maramureșului, ales mitropolit al Bisericii Române Unite, și Ioan Cherteș, episcop-auxiliar de Cluj-Gherla. Învinuit de instigare publică, Ioan Cherteș, arestat la 15 august 1956 și anchetat cu duritate la Securitatea din Cluj, a fost condamnat de Tribunalul Militar din aceeași localitate prin sentința nr. 1202/1957 la 10 ani temniță. După condamnare a fost purtat prin cele mai grele închisori și prin lagărele de muncă forțată
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]
-
În anul 1961 a fost ales președintele Agenției Evreiești. În anul 1965, bolnav, în cărucior de invalid, a rostit ultimul său discurs memorabil, la plenara partidului Mapai, în care a blamat presiunile făcute de fostul premier Ben Gurion de a ancheta iarăși Afacerea rușinoasă. Neavând majoritate, Ben Gurion a părăsit atunci partidul înființând o listă politică personală, Rafi (Lista muncitorească israeliană). Moshe Sharet a murit la 7 iulie 1965 la Ierusalim, în vreme ce îndeplinea funcția de președinte al Agenției Evreiești. A fost
Moșe Șaret () [Corola-website/Science/305277_a_306606]
-
s-au ascuns în două camere pe care le-au închiriat de la o familie lituaniană catolică. La 20 septembrie 1940 Beghin a fost arestat de către N.K.V.D. și închis vreme de nouă luni în închisoarea Lukișki din Vilnius. Acolo a fost anchetat în legătură cu rolul său ca comandant al mișcării Betar și acuzat că ar fi colaborat cu „imperialismul britanic”. „Comisia consultantă de pe lângă N.K.V.D. l-a condamnat ca „factor primejdios pentru societate” la 8 ani de „lagăr de muncă corectivă”. La 1 iunie
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
și durata lungă a procesului, primind despăgubiri de 4300 de euro, dar nefiind exonerat pentru faptele de corupție. Chiar și după executarea pedepsei, Mischie continuă pe site-ul său personal să-și susțină nevinovăția. Anterior, în 2002 Mischie a fost anchetat pentru deținerea unei arme ilegale, achiziționate din Elveția. Inițial, în 2005, Tribunalul Gorj l-a achitat; dar Parchetul a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, care l-a condamnat pe Mischie la un an de închisoare cu
Nicolae Mischie () [Corola-website/Science/305342_a_306671]
-
După proclamarea Statului Național-Legionar, în data de 14 septembrie 1940, prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, a fost înființată Comisia specială de anchetă criminală, cu sarcina de a ancheta și instrumenta toate crimele comise contra legionarilor în perioada regimului de "dictatură regală".(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Comisia Specială de anchetă îl avea drept președinte pe Eugeniu Bănescu, Consilier al Curții de Casație, plus trei membri. Comisia a
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
și instrumenta toate crimele comise contra legionarilor în perioada regimului de "dictatură regală".(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Comisia Specială de anchetă îl avea drept președinte pe Eugeniu Bănescu, Consilier al Curții de Casație, plus trei membri. Comisia a anchetat efectiv începând cu 4 octombrie 1940, în 38 de ședințe, în care s-au luat 60 de interogatorii și 58 declarații de martori, ancheta derulându-se efectiv până în data de 26 noiembrie 1940, prin decretul 3009 din 8 decembrie 1940
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
susținând că a văzut răni produse de baionetă pe cadavrul tatălui ei (11 gloanțe și 5 lovituri de baionetă), chestiune contrazisă de certificatul medico-legal. În filmul "Un comisar acuză", regizat de Sergiu Nicolaescu în 1973, eroul principal este însărcinat să ancheteze un masacru similar cu cel de la Jilava. Numele persoanelor și locurilor sunt însă schimbate — de exemplu, închisoarea Jilava este numită "Viraga", prof. Iorga se numește prof. Jugu, etc... Filmul aparține "curentului realist-socialist" iar faptele istorice sunt adaptate punctului de vedere
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
întoarcere, în vara lui 1947 a fiului său de 11 ani, Andrzej, bolnav de poliomielită. Rejewski s-a angajat la Bydgoszcz ca supervizor în secțiunea de vânzări a unei uzine de fabricare a cablurilor, Kabel Polski. Securitatea poloneză l-a anchetat în mod repetat între 1949 și 1958 dar nu a aflat nimic despre succesele sale cu mașina Enigma; în 1950 Securitatea a cerut concedierea sa. După aceea, a lucrat scurt timp la Compania de Geodezie de Stat ca supervizor, și
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]