11,765 matches
-
l-au putut aplică la locul de practică ales, sau a unui plan de intervenție. 2.2.3.2 Pregărirea lucrării de licență În anul III, semestrul al II-lea , activitatea de practică a studenților are legătură și își găsește aplicabilitate în lucrarea de licență. Astfel, privind elaborarea lucrării de licență, studentul trebuie să aibă în vedere câteva coordonate. Aceste coordonate fac parte din Procedura de licență pentru sesiunea iulie 2010, aprobată în data de 21 ianuarie 2009, elaborată de conf.univ.dr.
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
direct al managerilor, deoarece semnificația organizațiilor, a locurilor de muncă, a comportamentului angajaților reflectă judecăți și valori sociale, localizate în exteriorul organizațiilor. Teoria conceptului de sine cuprinde suplimentări sociologice și vede comportamentul de muncă ca unul auto-expresiv, auto-menținut și auto-ghidat. Aplicabilitatea acestei viziuni se limitează însă, așa cum afirmă autorul ei, la angajații care au un nivel ridicat al respectului de sine (Shamir, 1991). Leather (1983) subliniază necesitatea evaluării discursurilor științifice nu doar prin analiza internă a termenilor, ci și prin raportare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cât și viața personală. Având în vedere interesul de cercetare al lucrării, se impune concentrarea studiului la nivelul motivației în context organizațional, în esență la nivelul motivației în (și pentru) muncă. Au fost vizate teoriile active care au implicații și aplicabilitate în mediul organizațional și care au generat interesul cercetătorilor, conducând la dezbateri, critici și dezvoltări ale cercetării. Capitolul II Contribuții la studiul motivației În acest capitol sunt prezentate abordările care au marcat începutul studiului sistematic al motivației muncii: managementul științific
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ce trebuie în mod necesar combătută. Există însă și autori (Taska, 1992; Bahnisch, 2000) ce repoziționează managementul științific pe harta evolutivă a organizării muncii, combat scoaterea din contextul social și cultural a textului lui Taylor și afirmă actualitatea și larga aplicabilitate a principiilor inginerului american. Din această perspectivă, interpretarea principiilor managementului științific trebuie făcută ținând cont de contextul istoric american de la începutul secolului al XX-lea: preponderența muncitorilor necalificați în corporațiile americane, recrutarea realizată din rândul imigranților, considerarea muncitorilor drept anarhici
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
celor dezirabile conduce la scăderea probabilității repetării comportamentului); d) renunțarea (factorul de "întărire" nu mai este utilizat). "Tehnicile" de motivare întemeiate pe principiul "biciului și a zăhă-relului" își au originea în teoria întăririi, dar caracterul rudimentar al acestora îi reduc aplicabilitatea la situații izolate, nesemnificative pentru mediul organizațional. De altfel, literatura de specialitate, deși invocă mecanismele pedepsei și recompensei ca surse de motivare și control, nu acordă importanță acestora nici în domenii conexe motivației muncii, cum ar fi motivația pentru învățare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
textului lui Maslow, scoaterea lui din context, precum și pierderea spiritului și a ideilor textului original. 3.2. Teoria ERG Clayton P. Alderfer (1972, 1973) propune un model revizuit al teoriei ierarhiei nevoilor cu scopul depășirii rigidității acesteia și a creșterii aplicabilității în mediul organizațional. Numindu-și teoria ERG, de la abrevierea celor trei componente ale modelului: nevoia de existență (existence needs), nevoia de relaționare (relatedness needs) și nevoia de creștere (growth needs), Alderfer apreciază că posibilitatea redusă de utilizare a teoriei lui
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
propun un instrument de măsurare a sensibilității la echitate, Equity Preference Questionnaire, cu scopul creșterii validității și fidelității chestionarului inițial Equity Sensitivity Instrument, utilizat de Miles și alții în 1985. O altă posibilă limită a modelului lui Adams este restrângerea aplicabilității mecanismelor teoriei la spațiul cultural american. Kilbourne și O'Learly-Kelly (1994) fac o analiză din perspectivă interculturală și constată diferențe determinate de specificul cultural la nivelul tuturor dimensiunilor teoriei: inputuri, rezultate, grup de referință, strategie de restabilire a echității, toleranța
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de Lawler fiind cea mai cunoscută schemă de dezvoltare a teoriei lui Vroom. 4.2.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei expectanței O lungă perioadă teoria lui Vroom a fost văzută drept cea mai pro-ductivă soluție pentru motivarea angajaților. Aplicabilitatea postulatelor teoriei este însă mult diminuată de fundamentul teoretic specific alegerii raționale. Teoria afirmă că atunci când oamenii consideră că rezultatele lor nu vor genera consecințe, aceștia nu vor acționa pentru atingerea lor, chiar dacă consecințele sunt atractive (sub forma recompenselor) sau
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
autodeterminării (self-determination theory), elaborată de Deci și Ryan în anul 1985, a generat un adevărat curent de gândire în jurul ideii de motivație intrinsecă. Cei doi profesori de la universitatea Rochester și-au dezvoltat în ultimii treizeci de ani teoria, extinzându-i aplicabilitatea în domenii precum educația, sănătatea, exercitarea rolurilor de părinte, sportul, sănătatea mentală, mediul organizațional. Teoria este definită de autori ca o teorie generală a motivației, ce integrează atât perspectiva teoriilor centrate pe nevoi (teoriile de conținut) răspunzând la întrebarea: ce
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
auto-eficacității vor vizualiza scenarii de succes care vor ghida performanța, în timp ce persoanele care au un nivel scăzut al auto-eficacității vor proiecta scenarii cu eșecuri, care vor submina performanța. Bandura și-a dezvoltat teoria în ultimii șaizeci de ani, extinzându-i aplicabilitatea în multiple domenii, dominante fiind educația și sănătatea. 4.5.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei social-cognitivă Teoria social cognitivă evidențiază rolul mediului social în dinamica motivației: "oamenii sunt în parte produsul mediului în care trăiesc. Selectându-și mediile
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
vede dezvoltarea cercetării privind motivația în trei direcții: i. elaborarea modelelor teoretice integrate, deoarece multe dintre tehnicile de motivare au un caracter aditiv ii. dezvoltarea cercetărilor privind diferitele grade de contingență asociate teoriilor, deoarece factorii contextuali pot diminua sau amplifica aplicabilitatea teoriilor și iii. dezvoltarea modelelor teoretice centrate pe grup. Latham și Pinder (2005) fac o amplă analiză a literaturii despre motivația în muncă publicată între 1993 și 2003 și concluzionează că cele mai importante abordări care s-au dezvoltat în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
conceptual; iii. evaluarea influenței factorilor de personalitate în procesul justiției procedurale; iv. noi modalități de testare a teoriei echității; v. utilizarea justiției ca factor explicativ pentru anumite fenomene organizaționale. Greenberg (1990) sintetizează rezultatele studiilor care au un nivel ridicat de aplicabilitate în organizații: a) menținerea armoniei sociale este asigurată de distribuirea egală a recompenselor, în timp ce creșterea performanței este susținută de sistemele care alocă recompensele în funcție de performanța fiecărui individ; b) pentru manageri și specialiști percepția asupra corectitudinii procedurii de evaluare a performanței
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
trainerilor. Conștiinciozitatea este considerată cel mai bun predictor al priceperii în realizarea sarcinilor. Alți autori (Kanfer și Ackerman, 2000; Hogan 2004) consideră că modelul celor cinci factori furnizează o taxonomie nesatisfăcătoare a trăsăturilor motivaționale, la care se adaugă incertitudinea privind aplicabilitatea modelului în țările mai puțin dezvoltate economic. Kanfer și Ackerman (2000) propun o teorie a dezvoltării care distinge între influența pe termen lung asupra performanței (determinată de trăsăturile motivaționale stabile) și influența imediată determinată de abilitățile motivaționale. Pentru măsurarea trăsăturilor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
spune" (cercetătorul) trebuie să fie pregătită și să cunoască cadrul cercetat la fel de bine ca și persoana observată. d) Cercetătorul trebuie să dezvolte "indiferența etnometodologică", exprimată prin abordările ne-evaluative, abținându-se de la judecarea acțiunilor sub raportul adecvării, valorii, importanței, necesității, aplicabilității, succesului sau consecințelor. Aceste principii etnometodologice pot constitui un cadru de referință pentru reproiectarea cercetării motivației. Direcțiile actuale de cercetare, așa cum sunt prezentate de literatura de specialitate, nu anticipează o schimbare fundamentala pentru practica motivării. Posibilitatea deschiderii unei astfel de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
separate ale costului sunt garantate de efectele favorabile ale reglementării. Conform raportului OECD privind bunele practici în domeniul analizei impactului reglementărilor (1997) criteriile de performanță pentru un sistem de analiză a impactului reglementărilor sunt: sistematic; empiric; consistent dar flexibil; cu aplicabilitate largă; transparent și consultativ; la timp realizat și practic. Aceste criterii stau la baza creării unui sistem eficient de monitorizare a politicilor macroeconomice, scopul fiind desigur acela de a determina impactul acestora asupra mediului economic. Și SGG evidențiază faptul că
Tehnici, metode, instrumente de monitorizare a politicilor macroeconomice pentru determinarea impactului asupra economiei reale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Tudor Ciumara, Dan Ion Gherguţ () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2356]
-
derulate la anumite momente intermediare, aflate între Tfinal și T0 și care trebuie să sprijine realizarea a trei scopuri principale: 1. prin intermediul etapizării se coordonează acțiunile diferitelor tehnici, realizate cu diferite instrumente și, de asemenea, se poate controla modul de aplicabilitate al acestora, precum și relevanța efectelor determinate de aceste acțiuni. 2. etapizarea reliefează anumite faze critice, poate chiar prevedea apariția acestora, din modul cum decurg fazele anterioare, stimulînd programe de intervenție activă, realizate apriori și aplicate cu maximă eficiență, pentru rezolvarea
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
anumite strategii. Analiza pe parcursul derulării: În comparație cu pretestul, care ne dă o viziune de ansamblu asupra unei stări în care se găsește sistemul, această metodă ne ilustrează modul și măsura în care se dezvoltă acțiu-nea planificată. Această metodă evaluează gradul de aplicabilitate al strategiei și nu o anumită stare a sistemului. Datorită controalelor, pe parcursul derulării acțiunii planificate, consilierul PR poate identifica anumite sectoare mai slabe, putînd interveni pentru redresarea acestora, sau poate să acționeze flexibil, redimensionîndu-și strategia în funcție de aceste subsisteme care merg
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
care urmărește descoperirea celor mai generale legi care guvernează procesul dinamic al culturii sportive, se ocupă de schimbările ei, de determinismul său social, de corelațiile dintre cultură sportivă și celelalte sfere ale realității sociale, în vederea elaborării unor concluzii practice cu aplicabilitate imediată sau de perspectivă. Relația între sport și societate se realizează verbal, non-verbal și para-verbal. Relația între plante (fito-semioză) se realizează non-verbal, oamenii comunică cu grădina prin privire și prin simbol (grădina japoneză), prin odorat, mirosul fiind o comunicare mai
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de atacare inteligentă etc.). Se impune, deci să luăm în considerare noțiunea de limbaj cultural sportiv într-un sens mai larg, care să permită referirea adecvată la domeniul specific, cel operațional - sau după caz, la oricare dintre celelalte domenii de aplicabilitate, în special al reclamei adresate sportivilor și pentru acei dornici să semene cu aceștia (nu trebuie scăpat din vedere faptul că există o intensă comunicare între domeniile vieții distincte, în ceea ce privește definirea elementelor de stil de joc sportiv și de teorie
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de atacare inteligentă etc.). Se impune, deci să luăm în considerare noțiunea de limbaj cultural sportiv într-un sens mai larg, care să permită referirea adecvată la domeniul specific, cel operațional - sau după caz, la oricare dintre celelalte domenii de aplicabilitate, în special al reclamei adresate sportivilor și pentru acei dornici să semene cu aceștia (nu trebuie scăpat din vedere faptul că există o intensă comunicare între domeniile vieții distincte, în ceea ce privește definirea elementelor de stil de joc sportiv și de teorie
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
doua funcție simbolică din activitatea joc impune să luăm în considerare noțiunea de limbaj cultural sportiv într-un sens mai larg, care să permită referirea adecvată la domeniul specific, cel operațional - sau după caz, la oricare dintre celelalte domenii de aplicabilitate, în special al reclamei adresate sportivilor și pentru acei dornici să semene cu aceștia (nu trebuie scăpat din vedere faptul că există o intensă comunicare între domeniile vieții distincte, în ceea ce privește definirea elementelor de stil de joc sportiv și de teorie
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sportivului prin sacrificiu cu ființele supranaturale, nemuritoare. Făt-Frumos, sportivul trăiește prin victorie etern, ca o umbră, ca un suflet, înrudit cu divinul, ca un fel de daimon. Ansamblul de concepte și noțiuni cu caracter general, care își dovedesc validitatea sau aplicabilitatea în oricare dintre domeniile umane concrete constituie reperele unei teorii generale a societății sportive. Registrul economic și social primește o mască de simbol, de sugestie, de joc, de posibil, de lucru perceput în vis (sponsorizările și reclamele de la Olimpiada de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și contactul direct cu informația pune în discuție comportamente, abilități ca: observația, anticiparea unor probleme, formularea de întrebări, căutarea unor răspunsuri, clasificări, comparații, sinteze, COMUNICARE. Elemente care fac parte și din strategiile didactice utilizate de școală, dar care au deplină aplicabilitate doar prin prezența într-un sistem de referință obiectual, în care demersul răspunde necesităților derivate în primul rînd din comunicarea vizuală. Nu poate fi neglijat faptul că localizarea în spațiul muzeal determină o solicitare a tuturor simțurilor: auzul, senzațiile tactil
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
o succesiune de contrarii. 2. logica nu poate elucida chestiunea judecăților, adică a unirii unui predicat (atribut) cu un subiect, dacă nu ar admite unitatea contrariilor. 3. etica aristotelică se concentrează asupra noțiunii de Bine () ce-și găsește sfera de aplicabilitate în virtuți () concepute ca medietăți () între două extreme (excesul și lipsa) sau contrarii. Aristotel distinge patru specii de opuși (): relativii () jumătate-dublu; contrarii () bine-rău; contradicția () care își găsește expresia în afirmație () și negație (); privația este reductibilă la contradicție și contrarietate, relativii
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
ori, însă, educatorii nu-l folosesc, nu pentru că nu-l posedă, ci pentru că, de cele mai multe ori, adoptându-l, se tem că se îndepărtează de comportamente dictate de paradigme științifice, cel puțin de îndoiala valorii și de nesiguranță sau de dificila aplicabilitate, dar care, oricum, se demonstrează a fi în linie cu canoanele mentalității dominante. Bunul simț care aici este asemănat cu simțul comun din cauza încărcăturii sale puternic sapiențiale, mediază în mod necesar educarea în spiritul valorilor care, între toate celelalte mesaje
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]