26,366 matches
-
o proză de mare respirație: - Mi-ai pus o întrebare la care îmi e cam greu să răspund... (Ezită: Să-ți mărturisesc, să nu-ți mărturisesc? Îți mărturisesc...) Mi-am dat seama că nu am forța și timpul să mă apuc de construcții ample. În plus, am constatat că lumea ,,merge" pe dimensiuni mici, pe desfășurări fulgerătoare și fulgurante. Mai era și neîncrederea că scrierea unor astfel de cărți ar folosi la ceva. În plus, era perioada culturalizării mele, când citeam
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
retrag, căci nu sunt pregătit să intru în discuții contradictorii despre dogme. Însă mă tot întreb cum de a făcut Dumnezeu lumea asta cu atâtea imperfecțiuni și în atâtea zile. Trebuia să fi fost bine odihnit și, când s-a apucat de treabă, să o termine repede și cu toată forța... - Dar dacă ați fi creat dumneavoastră lumea, cum ar fi arătat ea? - (Râde) Din capul locului - cu defecte, sigur, sigur... Ce s-a întâmplat de-a lungul timpului cu pofta
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
de metale, spații de păstrare a unor obiecte socotite, după nu știu ce criterii, indezirabile. Am suportat cu refulată enervare, simțind pentru întâia oară teroarea veacului în care viețuim și zicându-mi că, negreșit, știu ei ce știu, nu s-or fi apucând să-și inoportuneze oaspeții degeaba. Chiar așa: n-ar fi deloc imposibil ca în mulțimea aceasta pașnică și relaxată care stă la coadă pentru bilete, să fie și un/o kamikaze. N-ar fi nici primul atentat asupra plăsmuirilor lui
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
ele, un fals cântăreț ghemuit pe jos nu face decât să umfle și să dezumfle foalele unui acordeon obosit. Am toate motivele să cred că ne este compatriot. Măcar nu se dă la om. În metrou apoi, în ciuda aglomerației, mă apucă un soi de claustrofobie, ca în lifturile din blocurile lui Ceaușescu. O lume, aici, cu totul deosebită de cea de sus: imobilă, tăcută, suspicioasă, cu un aer ostil. Nu-mi explic. Nu sunt decât aceiași pe care i-am văzut
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
însă, periodic, tendința de a le pune în lumină. En passant, aparent fără nici o legătură cu intriga polițistă care se derulează în planul principal, basmul își face simțită prezența, ca în această precizare de la pagina 89: "Ar trebui să mă apuc să citesc povestea, să văd câte se brodesc ca acolo. Mi-a citit-o maică-mea când eram mic, dar e o viață de atunci, am uitat tot. Ce-mi amintesc e că-l călăreau pe bietul Greuceanu până-l
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
concertul leilor captivi în grădina palatului alăturat. Renumitul leu abisinian, simbolul țării. "Vă veți obișnui" e singura consolare... Leii sînt odoarele palatului, dar "toate aceste splendori, toată această liniște aparentă, dispare ca prin farmec noaptea, în ceasurile de odihnă, cînd apucate de nostalgia deșerturilor și a pădurilor virgine, superbele fiare își înalță sub bolta cerului smălțuit de stele, protestul răcnetelor lor." A doua zi, pe lumină, se văd casele simple, costumele abisiniene, Biblia lor ilustrată, pentru copii. "Ochiul înregistrează." Familia imperială
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
să le ajutăm. De pildă, floarea soarelui se întoarce după soare, îi convine, ea poate. Obiectele nu se pot întoarce după noi". Pentru ea, timpul "e ceva de care mi-e groaznic de frică și nu știu de unde să-l apuc. Cel mai simplu pentru oameni este să opereze cu timpul, îl mărunțesc, îl măsoară și după asta se orientează. Să împarți timpul este să-i faci un rău fizic, în măsura în care el are un corp, îl stîlcești. Cabinetul Timpul, de la Muzeul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
probabil socotindu-mă purtătorul de cuvînt a politicilor, că nu mai poate face nimic pentru noi, pentru că de-acum s-a ajuns la Ťpe viață și pe moarteť. După care s-a băgat și el în grămadă cu gîndul să apuce să bea ceva. Transpirația se scursese de pe noi pe podeaua vagonului și se transformase în bălți mari care începuseră să miroasă a pipi. Dar nu era totul. Pe unii dintre politici, pe care nu-i dusese mintea, după ce mîncaseră tot
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
pe podeaua vagonului și se transformase în bălți mari care începuseră să miroasă a pipi. Dar nu era totul. Pe unii dintre politici, pe care nu-i dusese mintea, după ce mîncaseră tot ce primiseră din hrana pentru drum, i-a apucat diareea. Era un closet pe o parte laterală, chiar pe cea pe care mă găseam eu. Adică pe banca de lîngă perete. Era despărțit de restul băncii cu niște zăbrele. Cum vagonul nu se mișca, la căldură s-a adăugat
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
limită umană, nu una a realității. Și atunci ce-i de făcut? Ceva pe care oamenii au început să-l facă din momentul în care și-au dat seama că vorbele nu le mai pot fi de folos. S-au apucat de matematică. Morala matematicii e următoarea: cînd logosul nu te mai ajută, în locul lui pui simbolurile și funcțiile matematice. Creezi astfel un univers de sine stătător de la care nu trebuie să te aștepți să aibă legături prea strînse cu realitatea
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
în Franța. Acolo face studii superioare de contabilitate, în timp ce în paralel muncește pentru a-și întreține familia. Devine contabilul șef al unei firme prospere din Franța, își poate îngădui o locuință confortabilă în Paris. Mulți ani după ce se pensionează, se apucă de scris, din stricta dorință a unei depoziții memorialistice. Dar în locul unui volum compact de memorii, despre lumea din care a făcut parte și despre experiențele sale din detenție Adrian Oprescu își concentrează amintirile în 19 povestiri, sau povești cum
Vărul lui Liiceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8877_a_10202]
-
cum să-i încălzească în iernile ultimilor ani ai ceaușismului sînt cei care, bine intenționați, reconstituie imaginea omului Ceaușescu, ca pe un bunic inofensiv. Același complex al bunicului cumsecade l-am avut eu însumi, după moartea lui Gheorghiu Dej, care apucase să deschidă, parțial, pușcăriile politice după ce îl convinsese pe Hrușciov să-și retragă trupele din România și care începuse politica de independență față de URSS. Pe atunci însă nu-ți spunea nimeni cîți oameni avea dejismul pe conștiință. Or, azi există
Simpaticul cuplu Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8854_a_10179]
-
Constantin Brâncuși din țara noastră. Chiar și lucrările pierdute, dar care sunt cunoscute documentar, au fost incluse, într-un fel sau altul, în această amplă panoramă asupra unei opere unice. Iar cei 99 de ani pe care n-a mai apucat să-i ducă pînă la capăt, l-au găsit pe Barbu Brezianu lucid și împlinit în el însuși, ca ultim reprezentant al unei mari generații de intelecuali interbelici, în care coexistau armonios și poetul, și scriitorul, și traducătorul, și cercetătorul
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
unei fronde ce, în absența necesarei argumentații, frizează degringolada. Să fie oare suficient a contesta fără să-ți dovedești contestația?" Esențial este de a constata că vechii critici, criticii cu piedestal de pînă în 1989 sau chiar de după, s-au apucat de altceva: s-au apucat de politică, de publicistică frivolă, unii dintre ei de afaceri , și chiar s-au repliat într-o istorie care-i scutește de o abordare stringentă a actualității. Or, aceste lucruri mi se par, oricum le-
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
necesarei argumentații, frizează degringolada. Să fie oare suficient a contesta fără să-ți dovedești contestația?" Esențial este de a constata că vechii critici, criticii cu piedestal de pînă în 1989 sau chiar de după, s-au apucat de altceva: s-au apucat de politică, de publicistică frivolă, unii dintre ei de afaceri , și chiar s-au repliat într-o istorie care-i scutește de o abordare stringentă a actualității. Or, aceste lucruri mi se par, oricum le-am suci sau învîrti, niște
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
să fi produs vreodată ceva. Știam că seara, târziu, îi plăcea să facă focul în căminul din living și să se uite la jocul flăcărilor, sorbind un Côtes du Rhône și trăgând dintr-o pipă. Dar nu știam că se apucase de scris. L-am întrebat de unde i se trage. "Am scris pentru că mi se părea că am ceva de spus". Am amânat o bună vreme lectura poveștilor lui. Minunile din viața unui editor pot fi numărate pe degetele de la o
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
nu poți să nu te bucuri la gîndul că lumea descrisă în paginile ei nu și-a intrat încă în drepturi depline. Căci e atît de sumbră perspectiva pe care o sugerează încît îți vine să te feliciți că ai apucat să-ți trăiești viața în calitate de om, și nu în calitate de ființă hibridă: un humanoid în alcătuirea căruia nu se va mai ști bine cît este element omenesc și cît implant ci-bernetic. Viitorul omenirii, așa cum se desprinde el din Corpul în imaginarul
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
Zamfir Russo ocupă în proza pașoptistă un loc izolat pe care nu i-l dispută nimeni: autor straniu, în sensul benefic al cuvîntului, o mare promisiune nerealizată, poate cel mai talentat și mai original prozator din primul nostru romantism. A apucat să ne lase doar cîteva elocvente mostre de proză bună, pentru ca după aceea să se retragă în tăcere. S-a vorbit despre "secretul lui Alecu Russo": nu vom ști niciodată de ce posesorul unui asemenea talent n-a perseverat în scris
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
curtea clădirii, într-un colț mai retras. Obrazul i se contracta convulsiv, la intervale răbufnea un țipăt ca al unui animal de pradă în junglă. După ce a ascultat doleanța lui Koestler, Malraux i-a dat satisfacție, dar apoi l-a apucat de umăr, fixându-l scrutător și l-a întrebat în șoaptă: "Bine-bine, dragul meu, dar ce crezi despre apocalipsă?" Nu era dorință de epatare, ci o trăire sinceră pe mai multe planuri. Și un alt prozator, Manes Sperber, a fost
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
un obstacol care contrazice mândria lui că e pe o treaptă superioară, că e înzestrat cu o conștiință revoluționară. Lângă el se înălța corpul iubitei, bereta aruncată pe pat, părul flutura vâlvoi și fruntea largă avea ceva masculin, când se apuca să vorbească parcă se feminiza. O scruta cu o oarecare degajare, remarca senzualitatea buzelor, transparența ochilor mari, cu orbitele prelungite, bucla nărăvașă care atârna în aer. Considera că ea corespunde aspirației spre frumos deși nu îndeplinea criteriile la modă. Voise
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
hârtie într-o temniță comunistă? Iată, mai întâi, preparativele: "Călugărul meu e basarabean. E un om tânăr, condamnat pentru a fi avut vedenii și a fi trimis Departamentului Cultelor o scrisoare în care protesta împotriva desființării schitului unde viețuise. Abia apuc - bate fierul cât e cald - să-i spun că sunt ovrei și că doresc să mă botez, că se și arată de acord. E blajin, cu gesturi domoale, și tăcut. ș...ț Părintele Mina, călugărul ortodox, mi-a impus numai
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
at this! Oh, Beautiful! I never seen so many relics so beautiful preserved!" Dincolo de partitura ironică servită prompt de Nicholas Cage care fluidizează traficul de secrete "naționale" și descoperiri gen "Enigmele lui Ionel" din revista Cutezărorii pentru cei care au apucat-o sau de tip Cireșarii lui Constantin Chiriță, net mai palpitant și mai imaginativ, umorul involuntar se află peste tot și ține de infantilismul scenariului menit să servească popcornul tradițional. Pentru cititorii lui B.Treven cu Comoara din Sierra Madre
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
din nou bine dispus, se începea de la celălalt capăt al celularului. Soarta făcea ca cei din mijlocul celularului să nu aibă parte mai niciodată de "supliment". Trebuiau să mai aștepte ca, după o percheziție și mutare în altă celulă, să apuce într-un sector mai favorizat pentru suplimentul lui Bușcu. Micul polonic de așa-zisă ciorbă era departe de a ne potoli foamea, dar era totuși ceva în plus. Altă întâmplare interesantă a fost într-o zi, tot de iarnă, când
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
Voi și poporul vostru, în vremea când mă aflam la Constantinopole, ați complotat împotriva mea alături de bizantini, încălcând alianța noastră. Câțiva dintre noi protestară, dar vârfurile sulițelor ne-au închis gura, și el continuă: Pentru aceasta ați fost pedepsiți. Am apucat însă să-i făgăduiesc câte ceva Romildei. Tăcu și doi kavhan o scoaseră din cortul regal pe trădătoare și o aduseră lângă rege. Îmbrăcată doar într-o cămașă lungă, cu părul despletit pe spate, își ținea privirile în pământ, rușinată nevoie
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
forțate -, el rămîne unic și de neimitat. Arta lui m-a influențat, cu siguranță, și le mulțumesc celor ce au remarcat aceasta. Legăturile mele cu scriitorul născut în Făcăieni-Ialomița, lînga Dunăre, vor continua și de acum încolo, căci m-am apucat, de ceva vreme, să-i cercetez mai temeinic opera și viața. Voi răspunde, pe scurt și tot retoric, întrebării dumneavoastră: nu știu ce-aș fi fost fără Ștefan Bănulescu." O tehnică a îmbogățirii rapide, indiferent de contextul istoric dat și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]