4,707 matches
-
și cantine. * Funcționarea unei cantine și a unui cămin pentru studenții aflați în tranzit. * Repartizarea biletelor de odihnă și tratament. 4) În domeniul activității PAP, sport și turism: * Organizarea "Cupei de vară" (întreceri sportive). * Excursii în masivul Ceahlău, Gutâi, Munții Apuseni, Delta Dunării ș.a. * Acțiuni de marcare a traseelor turistice în masivele Giumalău-Rarău și Boiului. 5) În domeniul activității organizatorice, de muncă patriotică, pentru pregătirea deschiderii anului universitar: * Măsuri pentru constituirea brigăzilor ce vor participa pe șantierele naționale: Canalul Dunăre-Marea Neagră
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Bănuții astfel câștigați îmi asigurau o anumită independență economică și îi cheltuiam, de preferință, pe cărți de filosofie descoperite la anticariat. Oradea, oraș mare, s-a dezvoltat pe malul unuia dintre cele trei Crișuri ale căror ape fertilizează câmpiile Transilvaniei apusene înainte de a se revărsa ca afluent unic în Tisa, fluviul ce străbate pusta maghiară de la Nord la Sud în drum spre Dunăre. Orice așezare umană spălată de apele unui râu cât de mic sau unui fluviu cât de mare se
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
moarte. Miza inadecvată pe un paradis al candorii, nevroza scrupulului nemăsurat, lehamitea, teama de complicațiile inutile ale unei lumi care, pe de altă parte, e inconsistentă, toate laolaltă compun o retorică a zădărniciei care blochează, demobilizează și, în final, ucide. Apuseanul Hamlet e mai agitat în lehamitea sa. Rusul e static și inofensiv. Ceea ce el amână mereu nu e lichidarea netrebniciei înconjurătoare, ci lichidarea de sine. Oblomovismul e o sinucidere amânată. Și e o încercare disperată de a evita „frigul“ lumii
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
proiectant în instalații și aparate pentru industria chimică, Motoc Dorel. Ce conțin măruntaiele pământului și ce zăcăminte sunt în adâncurile sale, ne poate spune Șerban Teodor, care a lucrat ca geolog la cea mai mare mină de uraniu din munții Apuseni, la Stei, mină Doctor Petru Groza. Trustul de Construcții Industriale Iași, care a realizat marea majoritate a obiectivelor industriale deosebite din orașul și județul Iași, a fost condus de Tomorug Miha realizând obiective unde au lucrat peste 60.000 de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
o bună intenție - uitând că te Îndrepți spre iad - te uiți peste gard, la cei aflați cu un pas Înainte pe același drum. De ce, la urma-urmei, să n’avem și noi faliții noștri, vorba lui nenea Iancu? Și, ca unii apuseni, să interzicem, barem pentru o zi, automobilele, motoarele cu ardere internă adică; nu În speranța reducerii poluării căci, la urma-urmei chiar eu sunt obligat a recunoaște asta, cât a conștientizării iar mai departe a educării, dresării mai bine-zis, doar-doar ziua
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sârbi Înfruntă ca de obicei, căci acest popor n’a purtat război decât pentru a se apăra sau pentru a deveni liber, și a făcut-o cu bravură lumea civilizată, vorba vine, a mai bine de jumătate de miliard de apuseni și americani; mulți, dar inconștienți. Inconștienți, ca să nu spun puerili, pentru că, pe de o parte nu cunosc istoria. Adică tenacitatea sârbă care a pregătit 500 de ani eliberarea de sub turci, și o va mai face alți 500 de ani de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Împotriva unei religii, care o fi ea, ci Împotriva intoleranței, al cărei prim pas e fundamentalismul, reprezentat cel mai bine de Islam. Și nu pot crede că toleranța ortodoxă, mai degrabă sinucigașă, poate genera un genocid, așa cum promovează o mediatizare, apuseană dar părtinitoare; mai degrabă e vorba de un genocid Împotriva poporului sârb, faptuit de alți creștini... À propos de adjectivul „mare“: sârbii sunt acuzați adesea că-și doresc o Serbie Mare, de fapt unirea tuturor sârbilor, ortodocși desigur, și pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
toți, subliniez, toți sârbii s’au Încălcat statute: al lui NATO Însuși, al Consiliului de securitate la ce o mai fi bun? dar, mai grav, dreptul internațional, atacându-se, fără declarație de război, un stat independent și recunoscut internațional... Democrația apuseană miroase deci a fariseism. Și prefer să ajung la Haga drept complice al unui așa-zis criminal de război, al unuia care-și apără patria, din nou prietenul Slobodan Miloșevici, păstrându-mi verticalitatea sunt totuși un vertebrat decât să devin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vorba de aur, mai precis acela - cât a mai rămas - de la Roșia Montană. Un element ca oricare altul, dar Învestit de hapsânul om cu veleități de ochi al dracului. Dacii l’au adunat din nisipul aurifer pe atunci al râurilor Apusenilor, numai bine ca să-l poată Înhăța, grămadă, romanii: Ignor, deși n’ar trebui, cât aur i-a răpit Traian lui Decebal. Oricum i-a fost Îndeajuns să țină Roma tot Într’o petrecere patru luni, să construiască un forum cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
amintirile unor oameni de sat precum și din cele două volume ale luptătorului-scriitor Ion Gavrilă Ogoranu «Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc. Rezistența anticomunistă în munții Făgărașului», apărută în Editura Marineasa, Timișoara 1995. Se conturase în această zonă, în partea apuseană a Țării Făgărașului existența unei mișcări anticomuniste, conduse de profesorul Olimpiu Borzea din Viștea de Jos, nepot al notarului Gheorghe Borzea al plasei Arpașu de Jos. În cadrul mișcării se constituise destul de solid un grup de patrioți adevărați, ceea ce vor demonstra
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mare atenție la radiații, Viorele. Cancerul și sida sunt pe urmele noastre. Ortansa se Îneacă: — Sida? — Sida e adusă la mare de occidentali, explică părințelul Andrei, iar radiațiile vin de la ruși și localizează cancerul În diferite organe ale omului. Demonia apuseană și demonia răsăriteană ne atacă Încrucișat. Mai cu seamă Însă pe fondul unei fericiri intense organismul devine vulnerabil. Dar tot așa se Întâmplă și invers. Cum adică invers? vrea să știe ea. Îl măsoară cu o Îngăduință rece pe tipul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Articolul 1 Zona miniera Apuseni, județul Alba, se declara zona defavorizată. Articolul 2 Aria geografică strict delimitata a zonei miniere Apuseni, județul Alba, ca zona defavorizată, cuprinde localitățile Zlatna, Almasu Mare, Abrud, Ciuruleasa, Bucium, Sohodol, Mogos, Rosia Montană, Baia de Aries, Bistra, Lupsa și Salciua, ca unități administrativ-teritoriale, în suprafața de 108.497 ha, conform anexei nr. 1. Articolul 3 Perioada
HOTĂRÂRE nr. 813 din 7 octombrie 1999 privind declararea zonei miniere Apuseni, judeţul Alba, ca zona defavorizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125581_a_126910]
-
Marcu Ministrul industriei și comerțului, Radu Berceanu Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remes Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Nicolae Noica Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Vlad Rosca Anexa 1 Aria geografică strict delimitata a zonei miniere Apuseni, județul Alba, este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 14 octombrie 1999. Anexa 2 FACILITĂȚI Pentru societățile comerciale cu capital social majoritar privat, persoane juridice române, precum și pentru întreprinzătorii particulari sau asociațiile familiale autorizate conform
HOTĂRÂRE nr. 813 din 7 octombrie 1999 privind declararea zonei miniere Apuseni, judeţul Alba, ca zona defavorizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125581_a_126910]
-
și a taxei pe valoarea adăugată a unor cantități de gaze naturale provenite din import. 32. Completarea Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale. 33. Unele măsuri pentru stimularea investițiilor directe în zona Munților Apuseni și în Rezervatia Biosferei "Delta Dunării". 34. Unele măsuri pe linia restructurării unor bănci cu capital de stat. C. Industrie și comerț: 1. Reglementări privind substanțele și amestecurile chimice periculoase. 2. Înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în
LEGE nr. 206 din 31 decembrie 1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126525_a_127854]
-
de mari dimensiuni pe anul 1998. 20. Ratificarea Memorandumului de finanțare PHARE privind Programul de restructurare a întreprinderilor și conversia profesională (RICOP) 1999. 21. Ratificarea Acordului de împrumut dintre România și FIDA, destinat finanțării Proiectului privind dezvoltarea rurală a Munților Apuseni. 22. Ratificarea Acordului de asistență financiară nerambursabila dintre România și B.I.R.D., destinat finanțării proiectului privind Managementul conservării biodiversității. 23. Modificarea Ordonanței Guvernului nr. 35/1994 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și B.E.R.D., destinat finanțării Proiectului Piața de Gros
LEGE nr. 140 din 22 iulie 1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124877_a_126206]
-
se impune și care vine de foarte departe, dincolo de experiența comunistă, este cea descrisă metaforic în urmă cu șapte decenii de către Constantin Rădulescu-Motru (1938, pp. 161-170), prin formula "individualismului sufletului românesc". Văzut ca fiind complet diferit de cel al popoarelor apusene și regăsit în opțiunea aproape anarhică "românul vrea să fie de capul lui", acest tip de raportare la istorie exprimă o înclinație care i-a pus pe gînduri pe psihologii interculturali. Așa cum am menționat, odată cu Geert Hofstede, în jurul anului 1980
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în stratul exterior al "cepei", reprezentînd resursa elementară, de prim-plan, pentru orice tip de comunicare interculturală sau de analiză a acesteia. De exemplu, multor negociatori, în special din Occident, le este dificil să lucreze cu negociatorii din China. Adesea apusenii întîmpină mari dificultăți în înțelegerea omologilor lor și în interpretarea corectă a ceea ce interlocutorii orientali doreau să transmită. Deși e limpede că nu doar dependența puternică/slabă de context face comunicarea dificilă, acesta poate juca un rol important în barierele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
statutul său ocupațional sau social. De fapt, dragostea romantică desemnată ca temei al unei relații constituie o resursă simbolică interpersonală care cunoaște istoricitatea sa. O asemenea strategie în dezvoltarea unei relații este o achiziție occidentală relativ recentă, adoptată în Europa apuseană treptat, odată cu sfîrșitul secolului al XVIII-lea (Hsu, 1971; Murstein, 1974, apud Dwyer, 2000). Aceasta nu înseamnă însă că dragostea nu joacă nici un rol în căsătoriile aranjate (Hatfield, Rapson, 1996; Hatfield, Rapson, Aumer-Ryan, 2008). Există dovezi conform cărora partenerii implicați
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a cărui identitate era colectiv definită. Doar odată cu configurarea concepției occidentale moderne, pe la mijlocul secolului al XVII-lea, prin asumarea cartezianismului, individul se impune ca autonom, separat de contextul social. De altfel, acest tipar analitic de gîndire, înalt prețuit în Europa apuseană mai apoi, polarizează perechi de concepte pe care se întemeiază întreaga construcție simbolică a lumii. Chiar și în psihologia socială, conceptele principale apar sub formă de perechi: sine/celălalt; individ/grup; lider/subordonat; mediu/ereditate; și, desigur, individualism/colectivism. Pînă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ajung în străinătatea îndepărtată de unde venise obiectul acela miraculos. Au fost momentele de decalibrare a unei realități însușite și integratoare prin procesele învățării sociale. Am trăit prima copilărie și preadolescența într-o comunitate de nici o sută de gospodării din Munții Apuseni. O așezare mirifică cu oameni ce stăpâneau cai, vite, livezi de meri și peri, fânețe și păduri. Un sat ca acesta nu putea fi colectivizat, dar nici inclus în programul de electrificare. O enclavă de cutume și tradiții seculare perturbate
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
trecutul românesc (1910), Nicolae Iorga distinge patru etape ale influențelor orientale sau occidentale în îmbrăcămintea feminină. Astfel, cea dintâi și cea mai veche, bizantină, a durat puțin din cauza invaziei turcilor în secolul al XV-lea (N. Iorga, 1910, 51). Influența apuseană, exercită prin intermediul sașilor, polonilor și genovezilor care "făceau negoțul la Marea Neagră", se impune mai ales în Moldova până la mijlocul secolului al XVI-lea. Ulterior, portul grecesc cu influențe turcești pătrunde în Țările Române ca urmare a domniilor fanariote. Perioada cuprinsă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
turcești pătrunde în Țările Române ca urmare a domniilor fanariote. Perioada cuprinsă între anii 1770 și 1780 va marca începutul epocii de definitivare a occidentalizării costumului românesc, determinată de intensificarea comerțului și de schimburile culturale cu alte țări (ibidem). Influența apuseană asupra vestimentației din Țările Române și propagarea acesteia în toate straturile sociale reprezenta un barometru al schimbărilor sociale și politice din acea perioadă, după cum afirma Nicolae Iorga (1910, 85): "Moda de sus fu urmată. Vremea cea nouă învinsese, și prin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
trecere în revistă a istoriei semantice a cuvintelor Kultur și Zivilization, susținută de exemple din codurile manierelor de la sfârșitul Evului Mediu până în secolul al XIX-lea: Acest concept [civilizație - n.n] este o expresie a conștiinței de sine a lumii apusene. S-ar putea spune chiar: a conștiinței naționale. Conceptul sintetizează toate elementele prin care societatea apuseană a ultimelor două sau trei secole consideră că este superioară societăților anterioare sau celor contemporane mai "primitive". Prin acest concept, societatea apuseană încearcă să
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
manierelor de la sfârșitul Evului Mediu până în secolul al XIX-lea: Acest concept [civilizație - n.n] este o expresie a conștiinței de sine a lumii apusene. S-ar putea spune chiar: a conștiinței naționale. Conceptul sintetizează toate elementele prin care societatea apuseană a ultimelor două sau trei secole consideră că este superioară societăților anterioare sau celor contemporane mai "primitive". Prin acest concept, societatea apuseană încearcă să caracterizeze elementele ce îi conferă specificitatea și cu care se mândrește: nivelul tehnicii sale, tipul manierelor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a lumii apusene. S-ar putea spune chiar: a conștiinței naționale. Conceptul sintetizează toate elementele prin care societatea apuseană a ultimelor două sau trei secole consideră că este superioară societăților anterioare sau celor contemporane mai "primitive". Prin acest concept, societatea apuseană încearcă să caracterizeze elementele ce îi conferă specificitatea și cu care se mândrește: nivelul tehnicii sale, tipul manierelor sale, dezvoltarea cunoașterii sale științifice sau a concepției sale despre viață și multe altele (N. Elias, 1939/2002, 49). Convenția cu privire la un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]