13,013 matches
-
travaliu, eres, revoltă, pesimism, ton premonitoriu, tandrețe, dor, cultură, solitudine, Eminescu este muzică.” „Eminescu este imponderabil și muzică.” Alexandru Surdu a consemnat faptul că Eminescu a fost una dintre „personalitățile hibride, filozof-poet.” Noica îl considera etalonul poeziei românești spunând că „Arborii nu cresc până în cer. Nici noi nu putem crește dincolo de măsura noastră. Și măsura noastră este Eminescu. Dacă nu ne vom hrăni cu Eminescu, vom rămâne în cultură mai departe înfometați.” Îmi amintesc de adolescența mea, de serile când adormeam
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
Erau nelipsite chicotelile de plăcere ori izbucnirile aparent furioase ale fetelor sărutate cu zgomot și împinse vulgar de la un băiat la altul. Semnalul spargerii distracției era dat de Mișu. El era „creierul găștii” de la băncile ascunse sub ramurile dese ale arborilor de la scara unuia din blocurile proaspetei asociații de proprietari, la care mama Violetei era femeie de serviciu. Aceasta își blestema zilele în fiecare dimineață când trecea să adune maldărul de sticle, ambalaje, chiștoace, coji de semințe și tot felul de
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
that horizon And smell the perfume în the sky. And if the budding cherry tree Were to blossom Puț some flowers în mother's hand ‘She hasn't slept for a long time. [3] MAMEI Peste zile de-așteptare Printre arborii în flori Nu-i mai mare sărbătoare Că atunci când vine mama Că o umbră la feciori. Se oprește-n prag sfioasa Pe covorul mătăsos Și are-n mâini un coș cu mere Și luceferii din zori. Câte toamne vor mai
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]
-
necunoscutul ce așteaptă la răscruce de drumuri... Relevante în acest sens sunt expresiile poetice: „învață-mă religia răbdării”, „”să fugim în durere, // să așteptăm lacrima de piatră”,”uităm că murim în brațele vieții, // uităm că în spatele nostru, // umbrele își leapădă arborii”. (Noi); „când clopote vestitoare de iluzii // țipă în gura mare...”, „chiar dacă ai crește în genunchiul verbului meu, Tot așteptarea fluturilor te-ar veșnici...”, „desfrunziți de speranțe, // plopii străjuiesc anotimpurile”. Construind în imaginar un „țărm ideal”, poezia poetei Eleonora Stamate înfruntă
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
gust de toamnă). Și, iată cum în „crăpăturile zilei” se strecoară amurgul și singurătatea, iar armonia clipelor de altădată nu mai are aceeași sonoritate... Spiritul nu suportă îngrădirea - căutând eliberarea, verticalitatea, zborul spre spații fără țărmuri. „Ar trebui să fim arbori” deoarece nenumărați „muguri caută ieșiri spre lumină // prin noi... (Toamnă verticală). Denunțând drama umană: neputința, zbuciumul, urâtul existențial... „mugurii”nu pot fi decât „cuvintele” ce se hrănesc cu seva din adâncul trăirilor, trăiri care dau naștere Poeziei ( amestec de chin
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Autoportretul lui Anonimus într-o oglindă spartă Vizigoții au ieșit din pădurea Anonimului proprietar, În sângele lor încolțiseră săgețile arborilor singuratici, Arcurile se ciopleau singure în tulpină de arțar Când ambiții de cucerire se nășteau în ganglioni linfatici. Anonimus se privea în cioburi de oglindă Să-și termine războinicii armele așteptând pe-o cărare Și-a agățat fântâna inversă de-
AUTOPORTRETUL LUI ANONIMUS ÎNTR-O OGLINDĂ SPARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365841_a_367170]
-
cum și ele își ridică rugăciunea spre înălțimile cerului, mulțumind Domnului, făcându-ne să medităm la noi înșine, să ne punem în valoare tot ce avem mai bun în inima și în sufletul nostru. ,, Liturghia naturii, a viețuitoarelor ei, a arborilor și a păsărilor, liturghia izvoarelor și a ierbii - toate cântând laudă lui Dumnezeu ! Iată la ce a asistat autoarea, nu un an, ci ani la rând. Liturghii cerești - liturghii pământești ! Toate spre edificarea spirituală a omului, la care participă ierarhi
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
ținuturi. Cât vezi cu ochii, câmpiile și pădurile prind viață, iarba crește din belșug, florile umplu poienile de parfumul și culorile lor, albinele zumzăie voioase prin fânețe și prin livezile din jurul caselor. Nici prin păduri nu este mai puțin frumos, arborii drepți și înalți de molizi, de mesteacăn și fag înmuguresc, capătă culori dintre cele mai vii, de un verde - smarald. Iar păsările se întrec în a umple cu trilurile lor ținutul, făcându-și cuiburi prin scorburi și tufișuri, unde-și
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
o cheamă, cu glasul blând și plin de dragoste: „Maria, mergi la frații Mei și le spune...” Atunci ea Îl recunoaște și cuprinsă de o mare bucurie și fericire în suflet exclamă: Într‑adevăr Domnul a înviat! Când primăvara, dintre arborii trufași, cade trăsnit năprasnic un stejar viguros care umbrește sute de trecători și pe ramurile căruia mii de păsărele cântând se desfată, o puternică zguduire și o jale adâncă cuprinde inimile noastre. Când o coloană puternică de granit destinată să
FEMEIE, PENTRU CE PLÂNGI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365952_a_367281]
-
Sărbătorirea s-a încheiat cu expresiva recitare, de către dl. Al. Fl. Țene, al superbului său poem: Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
venit în zorile vieții, într-un decembrie fără zăpezi, când soarele meu arunca o privire înapoi, înainte de a începe să asfințească pe sub bulbuci de nori și cioburi de cer albastru. Voiam pentru el o educatoare care știe că oamenii sunt arbori ce țes pe sub pământ rădăcini tari, chiar în locul în care germinează sămânța lor pierdută de la păsările cerului, sau izbucnesc în vlăstare, din cioate și tulpini bătrâne, dar sunt totodată călători vremelnici în zările lumii, ducându-se pretutindeni, cu grija existenței
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
Și iarăși mă-ntreb unde ești. Căci sînt al iubirii paharnic, Beau ca să trăiesc sau să mor, Avînt spre înalt ori zadarnic Proiect, frînt anarhic, în zbor. Sînt omul ce arde sub ploaie Și crede că încă e loc, Cînd arborii lumii se-ndoaie, De dragoste și de noroc. În dorul brutal de pereche Stau zîmbet și lacrimi, și fum, Tu - rană adîncă și veche, Amestec de flăcări și scrum... Spre capăt îmi ești întîmplare Căzută de sus, nu mai mult
FATALA ÎNTÎMPLARE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/365401_a_366730]
-
frumoase, din acele locuri minunate. Un astfel de tulnic a stat sprijinit în colțul unui perete din casa noastră, tot până când spațiul de locuit al familiei noastre a fost restrâns. Mă uitam uneori la lucrăturile delicate, colorate în culoarea cojii arborilor și mi se părea că seamănă cu o poezie scrisă; suflam uneori în tulnic și mi se părea că sunetul era jalnic, suna a dor, a înstrăinare ... Îmi inspira un sentiment de tristețe, de regret, precum cântul specific poporului român
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
vechi melodii de dragoste pe care în timp sentimentele le-au uitat la răspântii ca pe niște santinele care ne păzesc de durere. Fata aceea și azi trece unduitoare prin gânduri cu sânii copți în iarba coaptă și sunătoare dintre arborii fostei păduri imaginare. Referință Bibliografică: Pădurea / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 987, Anul III, 13 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PĂDUREA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365031_a_366360]
-
hainele făcându-le bocceluță, și-a tras pluta de pe nisip pe apa râului, s-a așezat pe spate neuitând să-și ia bocceluța și s-a lăsat în voia apei. Încetul cu încetul malurile deveneau tot mai înalte iar coroanele arborilor tot mai îndrăznețe. Iedera, găsind loc prielnic, încerca să devină atotstăpânitoare. Ici colo, pe malul înalt se puteau vedea firicele de apă desenând urme ruginii pe argila galbenă. Din loc în loc, înciudat, soarele încerca să străpungă acest tunel de verdeață
II. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365158_a_366487]
-
viață zonei, invadate doar de piatră? Nu sunt suficiente cartierele-lagăr, pline de betoane? Din fericire, marile blocuri ale epocii Dej, apoi ale celei de aur, își reevalueză permanent starea. Arhitecții au reușit să atenueze agresivitatea cenușiului. Lipsesc, însă, foarte mulți arbori. Atentatul are loc, acum. Pe fosta stradă Emil Costinescu, celebru ministru de finanțe liberal, azi tot Republica I. Castanii centenari cedează și s-au gândit să-i înlocuiască. Cu... platani! Dacă la Timișoara, alt edil „inteligent” a plantat palmieri, de ce
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
Dacă la Timișoara, alt edil „inteligent” a plantat palmieri, de ce să nu se facă marea schimbare și la Piatra? Lăsați castanii la locul lor! Sunt atâtea străzi golașe pe care se pot pune platani. Deși, stejarul și bradul (argintiu) sunt arborii locului. Trec Podul Sculy, peste Cuiejdiul deseori năbădăios, neamenajat, încă, cum trebuie. Ochii mi se izbesc, a câta oară, de blocul sanitar (laboratoare), plantat premeditat acolo de ateii trecutului de tristă amintire, pentru a obtura privirea spre monumentala biserică Sf.
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
prin preajmă. Aerul lui cald, unduitor, îmi dă o stare de plăcută amețeală. Câteva păsări ciripesc, cântă legănându-se pe ramuri. Din gâtlejurile lor mici țâșnesc triluri în cinstea primăverii sosite. Razele soarelui vibrează ca râsul îngerilor fericiți, printre ramurile arborilor cu mici frunzișoare verzi (ah! verdele, principiul creator!) și muguri fragezi, gata să se desfacă... Pământul se bucură, respiră ... Totuși e rece, mă retrag în casă, mă așez la computer. Aș vrea să scriu ceva, ceva despre neliniștea acestui anotimp
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
marele Caragiale îi amenință pe toți, zicând: „Fie-vă teamă de condeiul meu!” și cum apoi, cu surâsul său ironic, ne întreabă: „Ce credeai, că am murit, neică?!” V-am auzit intelectualul vocabular presărat cu succesuri, almanahe, branconieri, impetuos necesari, arbori argumentali și mai ales vorbind despre acea rasă productuvă de vaci „Einstein”. N-am murit, neică! Vă supervizez de aici, din veșnicia rece a țintirimului, luminat de luceafărul Eminescu. Încă n-am murit, neică! Prof. Ion C. Hiru Referință Bibliografică
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > PĂSĂRI RĂTĂCITE Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 436 din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului La amiază rătăcesc Prin locuri ascunse, Arbori răniți de culori deschise - Cu frunzele - nghețate Pe ramuri numai dor, Cu țurțuri frânți, abia ciopliți Din stropii lăcrimați din cer. Din lacrimi și din fulgii ce debarcă Pământul, ca pe mirul meu îmbracă. Și-i dă ca zestre, păsări
PĂSĂRI RĂTĂCITE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366328_a_367657]
-
dublă lansare de carte. Evenimentul organizat de site-ul Casă Gândului (Cleopatra), în parteneriat cu Revista Armonii Culturale, a găzduit debutul poetului prof. DANIEL DĂIAN din Deva, prof. drd. al Universității 1 Decembrie, din Albă Iulia, cu volumul de poeme: ARBORI DE CRISTAL - volum apărut sub îngrijirea celor doi parteneri culturali. De asemenea, în urma concursului de poezie organizat de Casă Gândului, a fost lansat volumul antologic: CAPRICII EFEMERE (Ed. Armonii Culturale, Adjud, 2011), în care au fost publicați cei trei laureați
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA CENTRUL CULTURAL INTERNAŢIONAL GEORGE APOSTU DIN BACĂU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366692_a_368021]
-
puii, adormiți într-o găoace, Ei alte zvonuri prind, dintr-un alt imn - Ei altfel simt și joacă, cum se face Un zbor cu aripi de pământ, sublim - Puțin de tot la joaca, au nevoie De câte-un sfat - din arborii atenți, Ce au cântat și ei, cândva : “Ahoe!” De unde au căzut, ca pacienți - Lăsați copiii, totuși, să se joace! Și adormiți-i, seara, cu povești! Doar ele fac, pe lumea rece, pace, Și-n ele, viu rămâi, chiar de nu
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
umbrei ! Întru numele tău, Poemul darurilor rostesc!” Vocea lirică a creatorului depășește omagiul, ea devine ecoul propriei arte, a Poeziei: „Eu sunt Întrebătorul. Ca un bivol în mlaștinile Universului îmi pândesc zorii. Mi-e frică să ajung un centaur siluind arborii poemului , mi-e frică să urc scara Supremei Judecăți. Prostul de mine, am înfruntat uneori albastrul cerului, de aceea, fiecare dimineață e o rufă roșie la orizont. În teaca baionetei mele s-a furișat un vers sălbatic. El mă privește
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]