7,377 matches
-
ca aceste rapoarte să ajungă la M. St. M. (Secția I-a) în cel mai scurt timp, prin delegat. Evreii infractori la Instrucțiunile generale No. 55.500/1942, prinși de organele polițienești sau jandarmi, vor fi ținuți în stare de arest, la polițiile respective. Familiile celor vizați pentru transportare, vor rămâne în locuințele lor, sub paza Centralei Evreilor din localitate. În caz când cineva fuge de sub pază, Centrala Evreilor răspunde pentru aceștia, prin ostatecii locali. Vor fi supuși acestei măsuri: mama
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
randamentului de lucru, - înlăturarea neajunsurilor de ordin adtiv etc. În special la Det. Todireni, actual Răchiți, controlurile au dus la constatarea unor nereguli grave puse în sarcina fostului Comandt. al Detașamentului Cpt. Ghiorghiescu, care actualmente se găsește sub stare de arest și în curs de instruire la Curtea Marțială a C. 4. A. Iași. 6) Echiparea În general evreii și-au uzat în mare parte echipamen tul ce l-au avut asupra lor. S’au luat măsuri ca prin C. T. respective
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în Transnistria. Motivele pentru care urmează a fi evacuați sunt arătate în dreptul fiecăruia după cum se vede în tabelul anexat. Toți cei 15 evrei, au fost depuși la Închisoarea Militară a C.4.A. unde vor fi ținuți sub stare de arest până la evacuarea lor. Față de cele mai sus raportate, cu onoare vă rugăm să binevoiți a ordona. COMANDANTUL CERCULUI TERITORIAL IAȘI Lt. Colonel, semnătură indescifrabilă Șeful Biroului 5 Căpitan, semnătură indescifrabilă ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 45, dosar 7258
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prevederilor Instrucțiunilor M. St. Major. Purtare necuvincioasă față de corpul profesoral al Școlii. Este cazul: a) a fi înlocuit; b) a fi dat în judecata C.M. Col., semnătură indescifrabilă. - Da, ordin Batal. Să-l înlocuiască urgent. Îl pedepsesc cu 100 zile arest. Semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 315, dosar 561, fila 101. Document nr. 109 Nr. 607532 din 24 Noembrie 1942 COMANDAMENTUL CORP. 4 TERITORIAL Stat - Major Biuroul - 9 - către Detașam. Lucru Bat. 3 Drumuri Cornești-Bălți Cu onoare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
rezistat . Eu îi cunosc pe cei care m-au bătut . Sânt în oraș și acum . ÎI VOI ACȚIONA ÎN JUDECATĂ . Casian Maria Spiridon N.n. - Pe 18 sau pe 14 decembrie ați fost arestat ? Esta foarte imporantă data . Pag. 281 - In arest, pentru a-i face să vorbească, i-au bătut, iar de aceste lucruri Valentin Odobescu, Ștefan Prutianu, Ionel Săcăleanu, Casian Maria Spiridon, Aurel Ștefănachi și Vasile Vicol nu vor să își mai amintească . Era un căpitan Lazăr și un colonel
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
în regulă și “să merg la familie” . În stradă era nebunie, operele genialului zburau în bucăți, lumea scanda etc . Așa am părăsit , în amiaza zilei de 22 decembrie 1989 ,Casa morților din dealul Copoului ...” Pag. 245 - Eu am ieșit din arest pe 22 decembrie la amiază. Am fost alungat din pușcărie efectiv. Nu știau cum să mă dea afară și eu și colegii mei am fost rugați să ieșim mai repede . Nu înțelegeam de ce, dar ne-au dat afară din pușcărie
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
a drepturilor altora, care apare începând cu vârsta de 15 ani, fiind indicat de trei (sau mai multeă dintre următoarele: incapacitatea de a se conforma normelor sociale în legătură cu comportamentele legale, indicată de comiterea repetată de acte care constituie motive de arest; incorectitudine, indicată de mințitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pentru profit sau plăcere personală; impulsivitate sau incapacitatea de a plănui dinainte; iritabilitate și agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale repetate; neglijență nesăbuită pentru siguranța sa sau a altora
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
îi apare un nou volum, Poezii ale d. Gr. Alecsandrescul. Poate îndrăznelile fabulistului, poate poemul Anul 1840 fac ca A., care nu participase la complotul, din octombrie 1840, împotriva domnitorului Alexandru D. Ghica, să fie închis pe trei luni. În arest lucrează la o versiune a tragediei Meropa a lui Voltaire (tipărită în 1847). Este eliberat datorită intervenției lui Ion Ghica. În 1842, cei doi vor vizita mănăstirile de pe valea Oltului. Roadele literare ale acestei călătorii vor fi cele mai bune
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
mămăligă / 255 Cărăuș de morți la Canal / 256 Golgota familiei și cuvântul lui Drăghici / 258 Meciul cu Securitatea. Prelungiri / 261 Infima recuperare / 263 Prețul patriotismului (Dumitru VACARIU) / 267 Un poem și o manifestare patriotică / 267 De la Casa de cultură în arest / 267 Prieteni, călăii mei spirituali / 271 Penitenciarul Iași: Iadul pe Pământ / 272 Salcia: foame și Hahău / 274 Scrisul, dincolo de Securitate / 278 Vina de a prefera Deșteaptă-te, române! (Dumitru BAZON) / 281 Fiul sosiei lui Carol al II-lea / 281 De la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
li s-au pus ochelarii negri, dacă li s-au reținut efectele personale, unde anume au fost duși, în ce celulă, cine mai era acolo arestat, dacă au stat de vorbă, despre ce au vorbit, despre condițiile de viață din arestul Securității, hrană, îmbrăcăminte, odihnă. Desigur, poate cea mai dură experiență prin care au trecut foștii deținuți politici a fost ancheta efectuată în sediile Securității. După cum am afirmat deja, Securitatea, adică poliția politică, înlocuia nu numai organul de anchetă, Miliția și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și cât lapte ai supt de la mă-ta!" Asta în prima zi de anchetă. Erau foarte duri în anchete. C. I.: În ce consta duritatea asta? Bătaie și alte metode de tortură? S. Ț.: În primul rând, de jos din arest mi s-au pus o pereche de ochelari prin care nu vedeai nimic, pentru că am urcat trepte. Te duceau de mână ca pe orbi. M-au băgat într-o celulă în care am găsit un altul acolo, Stănescu, student în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
C. I.: Ciudat este că l-au băgat cu ceilalți deținuți politici și nu într-un spital psihiatric că și prin spitalele de genul acesta se făcea detenție. A fost singurul om, în afară de informator, pe care l-ați întâlnit în arestul Securității cât ați stat în anchetă? S. Ț.: Au mai fost și alții, dar nu le mai țin minte nici numele sau povestea lor. Dar la Securitate asta a fost: bătăi, schingiuri la maxim, nu aveai niciun fel de scăpare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Se auzeau, era ceva care te îngrozea pe tine cel care auzeai. Bătaie în schimburi: unul termina, venea și începea celălalt, până când arestatul ori era lichidat ori era adus într-o stare de totală inconștiență. C. I.: Se auzeau în arestul Securității urletele de durere ale arestaților în anchetă? S. Ț.: Se auzeau prin geamuri, că oricât ar fi, când unul țipă din toată ființa lui o oră, două, trei și apoi nu-l mai auzeai... Unii dintre ei erau probabil
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
informeze autoritățile și toți să ia calea Siberiei pentru delict de omisiune a denunțării. Așa că l-au reținut, au informat autoritățile și au venit și l-au ridicat. Mi-a spus că la Chișinău, unde a fost dus într-un arest, rușii s-au purtat excelent cu el, i-au dat de mâncare, au fost politicoși, civilizați, acesta e adevărul. După un timp de anchete la Chișinău, a fost repatriat la Constanța unde a fost din nou condamnat și băgat la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
toți laolaltă: femei, copii, bărbați, era o vraiște acolo că nu se știa. La ușă era milițianul înarmat, erau și vreo două femei gardian care se plimbau, care ne păzeau. Era și un ghișeu acolo unde se duceau cei din arest cu actele la verificat, să fie luați în evidență pentru a fi trimiși fiecare cine știe unde, unde aveau securiștii planificat. Eram singurul copil de vârsta mea. Mai erau doi copii mici, două fetișoare de vreo trei ani care plângeau. Și mama
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
S. M.: Nicio clipă! C. I.: Deci, a fost un șoc total, ați căzut. S. M.: Absolut! Ca musca în lapte. Aveam o pereche de cizme burger cu șiret, cum se purta pe vremea aceea, și subofițerul care ne-a primit în arest era un evreu, pe nume Leferman (am să-l țin minte până voi muri), și când am văzut că-mi rupe șireturile am leșinat. Că n-am putut concepe: cum să vină cineva să-mi rupă șireturile? Și m-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spus de ce nu mănânc, uite așa, așa. "Nu-i adevărat, ăsta-i uger de vacă". Dar tot n-am mâncat. C. I.: Ați avut timp să vorbiți cu oamenii cu care ați stat în celulă? Cât ați stat în celula arestului Securității? La Iași ați fost și anchetat? S. M.: Am stat o lună de zile, dar nu m-a anchetat nimeni la Iași. De acolo ne-au dus la închisoarea Galata și de la Galata ne-au dus la Galați. Și acolo
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au trimis ce le-am cerut eu. C. I.: De la momentul arestării și până ați primit pachet ați stat în aceleași haine, nu v-au dat zeghe? S. M.: Da, în aceleași haine. Zeghe ne-au dat abia la Canal. În arestul Securității aveam hainele mele. Eu aveam o hăiniță pe mine, o pereche de cizme, o pereche de pantaloni și-o cămașă și altceva nimic. Dar n-am suferit de frig, chiar iarna, pentru că erau foarte mulți în celulă și erau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mă spui!" Cum să spun domnule, eu nu mai sunt copilul ăla de acum un an" " Domnule, eu am să zic că dumneata ești bolnav de epilepsie, ca să nu te țină la Securitate". Și când am ajuns la Securitate, la arestul lor de acolo, m-a predat și le-a spus celor de acolo: "mi-a făcut greutăți pe drum, are epilepsie!" Am stat doar vreo 20 de minute acolo și a venit cineva și a întrebat: "care ești bolnav de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu v-au luat la anchetă imediat, a doua zi, ci v-au lăsat un timp să vă refaceți... I. N.: Da. După asta vin din nou gardienii, mi-au pus ochelarii negri, că numai cu ochelari mergeai pe holurile arestului, și m-au dus în biroul anchetatorului: " Ia spune, banditule, a fost bună baia?" "Dar ce, a fost baie? A fost bătaie!" Cine te-a bătut, mă, că eu nici n-am pus mâna pe tine!?" "Știu eu cine m-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la 15 aug. 1949 împreună cu tatăl său, denunțată de ing. Al. Bunescu, prieten al familiei, că după 15 mar. 1947 dusese alimente și scrisori celor arestați la Craiova și Aiud, înlesnind și corespondența dintre arestați și familiile lor. Detenția în arestul Malmaison, MAI și penitenciarul Jilava. Eliberată pe 2 sep. 1950. Ulterior s-a căsătorit cu medicul Georgescu-Bârlad Șerban-Bică8, eliberat după 10 ani de temniță"9. Simioneștii am fost o familie decapitată, distrusă. C. I.: Asta a fost politica sovietică de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ceilalți deținuți sufereau imens. Am stat puțin cu ei și m-au tot învățat: domnule, nu mai vorbi, nu mai discuta, ai grijă de dumneata! C. I.: Ați întâlnit persoane din familie sau în general cunoscuți? G. S.: Nu. Față de arestul Securității și față de penitenciar, la Canal pentru mine a fost cel mai ușor regim pe care l-am avut în acești ani de detenție, pentru că puteam mânca cartofi, morcovi... Era mai ușor. C. I.: Dar aveați 14-15 ani, erați în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lui că a fost printre puținii din familie care au stat la Securitate doar câteva zile, în schimb pe ceilalți ne-au decimat. C. I.: În fond, dumneavoastră l-ați incriminat prin faptul că ați vorbit cu informatorul acela în arestul Securității. G. S.: Dar n-am știut, nu știam, nu știam...! C. I.: Dar mama n-a avut de suferit de pe urma arestării dumneavoastră? G. S.: Mama, nu! Mama a fost educatoare și ea a avut un mare noroc. La Iași
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au adus la Securitate la Iași, au chemat părinții, m-au pus să dau declarație că n-am să povestesc nimic din ceea ce s-a întâmplat. Dar când m-au pus să dau declarația că nu voi povesti nimănui despre arest și detenție, anchetatorul i-a spus tatălui meu: "Dumneavoastră în familie ascultați posturile de radio dușmănoase, imperialiste. Băiatul dumneavoastră a spus asta". Eu, fiind de față, am zis: "Domnule, eu n-am zis așa ceva!" "Cum n-ai spus!? Ceilalți deținuți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
detenție, anchetatorul i-a spus tatălui meu: "Dumneavoastră în familie ascultați posturile de radio dușmănoase, imperialiste. Băiatul dumneavoastră a spus asta". Eu, fiind de față, am zis: "Domnule, eu n-am zis așa ceva!" "Cum n-ai spus!? Ceilalți deținuți din arestul Securității m-au învățat: "spune-le că informatorul acela a mințit!" Și i-am zis anchetatorului: "Domnule, eu nu i-am zis așa ceva! Eu știu despre cine este vorba. Este vorba despre domnul ăla care a stat cu mine când
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]