4,072 matches
-
eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL BRAȘOV Scut împărțit în trei cartiere prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, silueta castelului Bran auriu, plasat pe un relief muntos argintiu; în cartierul din dreapta; în cîmp roșu, un angrenaj format din două roți dințate aurii, avînd în partea superioară un segment dintr-un rulment redat în argintiu și negru; în cartierul inferior, în cîmp albastru, trei flori de colț cu petalele
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
din stînga, în cîmp albastru, silueta castelului Bran auriu, plasat pe un relief muntos argintiu; în cartierul din dreapta; în cîmp roșu, un angrenaj format din două roți dințate aurii, avînd în partea superioară un segment dintr-un rulment redat în argintiu și negru; în cartierul inferior, în cîmp albastru, trei flori de colț cu petalele argintii și staminele aurii. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
în cartierul din dreapta; în cîmp roșu, un angrenaj format din două roți dințate aurii, avînd în partea superioară un segment dintr-un rulment redat în argintiu și negru; în cartierul inferior, în cîmp albastru, trei flori de colț cu petalele argintii și staminele aurii. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Brașov Scut cu cîmp albastru; în centrul scutului o roată dințata argintie avînd în partea superioară o facla cu mîner auriu și flama roșie, iar în cea inferioară o rădăcină de copac pe care este așezată o coroană aurie. În partea centrală a stemei, în interiorul rotii dințate, este așezat un scut mai
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL BUZĂU Scut împărțit în trei cartiere prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, o cetate argintie din piatră cu turn în dreapta, din care iese o acvila aurie; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, un segment de roată dințata argintie, un spic de grîu auriu și un strugure auriu cu frunză verde; în cartierul inferior, în cîmp
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
cartiere prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, o cetate argintie din piatră cu turn în dreapta, din care iese o acvila aurie; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, un segment de roată dințata argintie, un spic de grîu auriu și un strugure auriu cu frunză verde; în cartierul inferior, în cîmp auriu, un stejar în culori naturale așezat pe o terasă verde. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Buzău Scut tăiat; cîmpul superior despicat; cartierele superioare sînt despărțite de cel inferior printr-o fascie ondulata argintie; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, silueta Palatului comunal în auriu cu detalii negre; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, o hala industrială flancata în dreapta de două turnuri de răcire, totul în argintiu; în cartierul inferior, în cîmp auriu
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
cel inferior printr-o fascie ondulata argintie; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, silueta Palatului comunal în auriu cu detalii negre; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, o hala industrială flancata în dreapta de două turnuri de răcire, totul în argintiu; în cartierul inferior, în cîmp auriu, o pasare fenix neagră ieșind din flăcări roșii. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN Scut tăiat; cîmpul superior despicat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, profilul unui munte verde cu crește argintii pe care este plasată o intrare în mînă avînd bordura din piatră redata în argintiu, iar interiorul în negru; în centrul intrării în mînă sînt plasate două ciocăne argintii încrucișate; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, o oală de turnătorie
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
și anume la baza acestuia. JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN Scut tăiat; cîmpul superior despicat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, profilul unui munte verde cu crește argintii pe care este plasată o intrare în mînă avînd bordura din piatră redata în argintiu, iar interiorul în negru; în centrul intrării în mînă sînt plasate două ciocăne argintii încrucișate; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, o oală de turnătorie argintie înclinată spre dreapta din care curge metal redat în auriu formînd o roată dințata
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
din stînga, în cîmp albastru, profilul unui munte verde cu crește argintii pe care este plasată o intrare în mînă avînd bordura din piatră redata în argintiu, iar interiorul în negru; în centrul intrării în mînă sînt plasate două ciocăne argintii încrucișate; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, o oală de turnătorie argintie înclinată spre dreapta din care curge metal redat în auriu formînd o roată dințata din același metal, care înconjoară oală de turnătorie; în cartierul inferior, în cîmp albastru
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
pe care este plasată o intrare în mînă avînd bordura din piatră redata în argintiu, iar interiorul în negru; în centrul intrării în mînă sînt plasate două ciocăne argintii încrucișate; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, o oală de turnătorie argintie înclinată spre dreapta din care curge metal redat în auriu formînd o roată dințata din același metal, care înconjoară oală de turnătorie; în cartierul inferior, în cîmp albastru, este reprezentat, în centru, un steag român auriu avînd la bază două
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
același metal, care înconjoară oală de turnătorie; în cartierul inferior, în cîmp albastru, este reprezentat, în centru, un steag român auriu avînd la bază două săbii dace încrucișate, iar lateral, în stînga, un braț în armura cu sabie, totul în argintiu, iar în dreapta un stup și o albină, totul în auriu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Reșița Scut tăiat; în cartierul superior, în cîmp auriu, o roată de foc în roșu, avînd central o turbină și un segment de roată dințata în argintiu; în cartierul inferior, în cîmp roșu, profilul combinatului siderurgic redat în argintiu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
acestuia. Municipiul Reșița Scut tăiat; în cartierul superior, în cîmp auriu, o roată de foc în roșu, avînd central o turbină și un segment de roată dințata în argintiu; în cartierul inferior, în cîmp roșu, profilul combinatului siderurgic redat în argintiu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
silueta grupului statuar lupoaica cu gemenii în auriu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp albastru o facla aurie cu flama roșie așezată pe o roată dințata neagră; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru, un baraj de hidrocentrala în argintiu, deversînd jeturi de apă, avînd la bază trei fascii ondulate în albastru deschis, iar în partea superioară, un profil de brazi verzi; în cartierul din dreapta jos, în cîmp roșu, un snop de grîu auriu. În partea centrală a stemei este
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Cluj Scut împărțit în trei cartiere prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp roșu, o roată dințata neagră peste care se suprapune un compas deschis argintiu cu vîrfurile în jos; în cartierul din dreapta, în cîmp auriu, o carte deschisă albă cu marginile negre; în cartierul inferior, în cîmp albastru, un zid de cetate crenelat cu poartă și trei turnuri cu ferestre, totul în argintiu. În partea
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
compas deschis argintiu cu vîrfurile în jos; în cartierul din dreapta, în cîmp auriu, o carte deschisă albă cu marginile negre; în cartierul inferior, în cîmp albastru, un zid de cetate crenelat cu poartă și trei turnuri cu ferestre, totul în argintiu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Dej Scut împărțit prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, un zid de cetate cu două turnuri crenelate și poartă deschisă, totul în argintiu; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, profilul stilizat al unei întreprinderi industriale în argintiu; în cartierul inferior, în cîmp auriu, un medalion negru în care sînt reprezentate blocuri de sare în argintiu și un tîrnăcop în auriu. În partea centrală
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, un zid de cetate cu două turnuri crenelate și poartă deschisă, totul în argintiu; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, profilul stilizat al unei întreprinderi industriale în argintiu; în cartierul inferior, în cîmp auriu, un medalion negru în care sînt reprezentate blocuri de sare în argintiu și un tîrnăcop în auriu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
două turnuri crenelate și poartă deschisă, totul în argintiu; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, profilul stilizat al unei întreprinderi industriale în argintiu; în cartierul inferior, în cîmp auriu, un medalion negru în care sînt reprezentate blocuri de sare în argintiu și un tîrnăcop în auriu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Turda Scut tăiat; în cartierul superior, în cîmp albastru, conturul Cheilor Turzii în argintiu, încadrînd patru coșuri de fabrică aurii din care primul din stînga fumega; în cartierul inferior, în cîmp roșu, un braț stîng în armura ținînd în mînă o secure, totul în auriu. În partea centrală a stemei este așezat un scut
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie; în afara scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL CONSTANTĂ Scut împărțit în trei cartiere prin baza și profilul farului argintiu emițînd raze aurii; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, o corabie aurie plutind pe valuri argintii, cu un catarg avînd pe pînză un vultur negru cu pește în gheare, de aceeași culoare; în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, un
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
pe o eșarfă roșie; în afara scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL CONSTANTĂ Scut împărțit în trei cartiere prin baza și profilul farului argintiu emițînd raze aurii; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, o corabie aurie plutind pe valuri argintii, cu un catarg avînd pe pînză un vultur negru cu pește în gheare, de aceeași culoare; în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, un spic de grîu și un strugure cu frunză, totul în auriu; în cartierul inferior, în cîmp roșu
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
avînd pe pînză un vultur negru cu pește în gheare, de aceeași culoare; în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, un spic de grîu și un strugure cu frunză, totul în auriu; în cartierul inferior, în cîmp roșu, monumentul de la Adamclisi argintiu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]