4,609 matches
-
abisale, opera integrală a lui Eminescu. Nu sunt doar călăuze epistemologice, sunt cetăți ale ființei românești pe care cercetătorul onest are a le apăra de zurba continuă a imposturii ideologice de tot soiul și pe care își întemeiază sistemul de argumentare. Ele sunt și mobilul credinței de nezdruncinat în rostul superior al implicărilor sale literare. "O mândră demnitate", vorba lui Eliade, degajă "polemicile" acestui incurabil "incorect politic", iar "ironia voltaireană", pe care o remarca Adrian Botez în textul său volum, Polemici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de la răsărit și a căror ființă națională a apărat-o din răsputeri gazetarul Eminescu. Doar prima parte a cărții se intersectează cu cercetarea de istorie literară, cea de a doua urmând mai departe firul evenimentelor istorice, spre a ilustra perenitatea argumentării eminesciene, de certă actualitate. Astfel aflăm că Țarul avea pregătit decretul de alipire la Rusia a ambelor principate încă în 1877, din momentul intrării armiei "rossiene" spre a coborî către Dunăre și doar imprevizibilul desfășurării ulterioare a evenimentelor din războiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la nivelul unității de învățământ. De asemenea, cercetarea unor modalități diferențiate de structurare și dezvoltare a stilului activității intelectuale, a modului de gândire, a capacității de a coopera și comunică eficient, de a analiza și decide, de formare a tehnicii argumentării și contraargument arii etc. va constitui o prioritate în cadrul activităților de dezvoltare profesională a cadrelor didactice. Dezbaterea, analiza de conținut, simularea, studiul de caz, atelierele, activitatea interactivă, în grup, de dezvoltare a experiențelor valoroase și crearea de noi modele teoretice
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
situații, metode și procedee, cum sunt: studiul de caz, jocul de rol, criptograma, ideograma, metaforă, metoda topografica, metoda construcțiilor de modele, proiecte, explorarea din unghiuri de vedere multiple, didactica inductiva, metoda obstacolelor, discriminarea sistematică, puzzle, consultarea reiterata, discuția în panel, argumentarea și contraargumentarea, organigrama, grupul de aprofundare profesională etc. Structura activităților: ------------------------ Module-nucleu, unitare (40 de ore) Acestea urmăresc actualizarea (aducerea la zi) cunoștințelor în domeniul respectiv, aspectele metodologice, abordări interdisciplinare sau transdisciplinare, standarde ridicate în anumite domenii ale activității. Ele sunt
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
colectivului și a activității - Asigurarea condițiilor psihoenergonomice pentru învățare - Crearea climatului afectiv-emotional - Organizarea debutului activității * Acțiuni logice de organizare și prelucrare a informației - Planificarea, structurarea, esențializarea, analiza, discriminarea, corelarea, asocierea, definirea, evidenți- erea, explicarea, compensarea, inferența, demonstrarea, ��generalizarea, concretizarea, ilustrarea, argumentarea, sintetizarea, interpretarea etc. * Acțiuni strategice de dezvoltare - Orientarea acțiunii și gândirii elevilor - Motivarea acțiunii - Laudă, dezaprobarea - Favorizarea exprimării opiniei personale - Adresarea de intrebari - Solicitarea elevilor să formuleze întrebări - Clarificarea problemelor - Acceptarea atitudinii elevilor - Valorificarea experienței elevilor - Exemplificarea conținutului nou, împreună cu
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
cu tratarea problemei -------------------------------------------------------------------------------- VI. Formă * Stilul și prezentarea * Corectitudinea exprimării * Aspectul estetic, sublinieri în text etc. -------------------------------------------------------------------------------- Criterii pentru susținerea lucrării * Susținerea de pe poziția unor sinteze, a cunoașterii ample a problemei tratate * Capacitatea de utilizare a conținutului lucrărilor mai importante în argumentarea ideilor și a concluziilor * Capacitatea de argumentare a valorii lucrării (modul de abordare, relevarea unor aspecte, alcătuirea unor modele de lucru, ameliorarea practicii școlare). Anexă 11 -------- la metodologie -------------- (unitatea de învățământ - centru de perfecționare RAPORT SCRIS încheiat în inspecția specială
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
prezentarea * Corectitudinea exprimării * Aspectul estetic, sublinieri în text etc. -------------------------------------------------------------------------------- Criterii pentru susținerea lucrării * Susținerea de pe poziția unor sinteze, a cunoașterii ample a problemei tratate * Capacitatea de utilizare a conținutului lucrărilor mai importante în argumentarea ideilor și a concluziilor * Capacitatea de argumentare a valorii lucrării (modul de abordare, relevarea unor aspecte, alcătuirea unor modele de lucru, ameliorarea practicii școlare). Anexă 11 -------- la metodologie -------------- (unitatea de învățământ - centru de perfecționare RAPORT SCRIS încheiat în inspecția specială pentru acordarea gradului didactic I Numele și
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
proiectelor pentru concurs. ... (4) Juriul își desfășoară activitatea și deliberează potrivit regulamentului și criteriilor aprobate de către Consiliul Oficiului Național al Cinematografiei. ... (5) Hotărârile juriului se iau prin vot deschis, cu majoritatea simplă din numărul total de membri, urmând ca în argumentarea hotărârii sale juriul să redacteze o motivare scrisă în termen de 10 zile de la deliberare. ... (6) Hotărârile juriului pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Consiliul Oficiului Național al Cinematografiei. ... (7) Hotărârile Consiliului Oficiului Național
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 67 din 24 octombrie 1997 *** Republicat privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei şi constituirea Fondului cinematografic naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117480_a_118809]
-
altele decît utilizatorii care au produs poluarea accidentala. Articolul 7 În arhiva unităților de gospodărire a apelor se vor păstra, separat, pe tematici, toate documentele, informațiile, comentariile și observațiile formulate, pentru a înlesni accesul operativ al tuturor părților interesate la argumentările anterioare exprimate și pentru a evita comentarii ulterioare. Articolul 8 Orice persoană poate solicita și obține copii după documentele și comentariile supuse analizei, în conformitate cu prevederile reglementării "Mecanismul de acces la informația de gospodărire a apelor". ÎI. Forme de participare a
ORDIN nr. 282 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118369_a_119698]
-
ministrul poate da dispoziție "în mod direct" procurorilor să îndeplinească atribuțiile enumerate de text, spre deosebire de reglementarea din Legea nr. 92/1992 , care permitea că astfel de dispoziții să se dea numai prin procurorul general. Pentru motivare se face trimitere la argumentările anterioare, în esență la faptul că procurorul nu poate să primească dispoziții decât de la superiorul ierarhic din sistem, nu și de la alți funcționari, cum este și ministrul justiției; ... d) titlul III cap. III referitor la "Parchetele de pe lângă curțile de apel
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
asupra activității procurorilor, inclusiv prin dispozițiile specifice sau cu caracter general, de orientare a politicii penale, rezidă tocmai în responsabilitatea sa față de Parlament, autoritatea publică a cărei legitimitate este izvorâta din alegeri. Se apreciază că este lipsită de suport constituțional argumentarea că ministrul justiției, fiind un om politic și neavând calitatea de magistrat, nu ar putea să dea dispoziții procurorilor, întrucât nu ar avea imparțialitate. Dimpotrivă, art. 131 din Constituție prevede, așa cum s-a mai arătat, că procurorii își desfășoară activitatea
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
și, uneori, de revolvere" (Teodorescu-Braniște, 1936, p. 10). Această futilă sarcină teoretică pare să și-o fi asumat N. Roșu, care, "străin de lumea ideilor și stângaci în mânuirea lor" (p. 22), a scris o carte minată de contradicții și argumentări ridicole, ce nu poate servi decât ca o superfluă "doctrină pentru bătăuși" (p. 9). În pofida contraponderii reprezentate de opțiunile pro-occidentaliste, extrema dreapta a înclinat decisiv balanța eșichierului politic în favoarea sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist în dauna
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 3), pe care autorii manualului nici măcar nu își propun să o dezlege. Caracterul oracular este înlocuit astfel de natura aporetică a istoriei. "Bufnița Minervei nu-și începe zborul decât în căderea serii"! Această sentință hegeliană, care arată prin mijloacele argumentării metaforice că filosofia istoriei nu poate profesa decât o înțelegere retrospectivă și nu proiectivă, a fost asumată ca precept epistemic al noii paradigme de conceptualizare a trecutului românesc. Predominantă devine astfel o atitudine sceptică față de ce ar putea istoria să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în ipostaza sa cea mai simplă, S este P, și a relației sale cu principiul formal și ne-formal al identității / 88 1.5. Sensul originar judicativ al speciilor cunoașterii și aporia judecății / 98 Capitolul 2. Raționament (în genere) și argumentare (raționament dialectic); analitică și dialectică / 107 2.1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
principiul formal și ne-formal al identității / 88 1.5. Sensul originar judicativ al speciilor cunoașterii și aporia judecății / 98 Capitolul 2. Raționament (în genere) și argumentare (raționament dialectic); analitică și dialectică / 107 2.1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel / 115 3.1.1
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
toate gândurile, rostirile și făptuirile acreditate în orizontul viețuirii omenești, orizont "public" în esența sa. Evenimentul constituirii dictaturii judicativului, având înțelesul general de formalizare a logos-ului, reordonează însuși orizontul logos-ului, impunând drept dominante conceptele de adevăr, judecată, raționament, argumentare; logos-ul este rostirea, adică gândirea expresivă, enunțată ca atare, intrată într-o formă căreia îi este propriu un înțeles (mai bine zis, formă de expresie căreia îi este propriu un gând), ținând de posibilitățile de a fi ale ființării
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de cercetare al lucrării. Potrivit reglementărilor dictaturii judicativului, doar judecata este semnificativă întru adevăr. Dar judecata (potrivit lui Aristotel, logos apophantikos, "enunțare" al cărei conținut, ca gând, poate fi "comunicat") intră în structuri discursiv-cognitive ample, anume în "raționament" (logismos) și în "argumentare" (logikos syllogismos), care este tot raționament, dar unul special, fiindcă premisele sale nu sunt adevăruri necesare (ca în demonstrație, apodeixis), ci aserțiuni, anume propoziții care pot fi adevărate în aceeași măsură în care pot fi false. De asemenea, judecata leagă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
leagă "cuvintele", cum spune Aristotel, luând astfel fie forma afirmației, fie pe cea a negației; cuvintele prinse în legătură dobândesc funcție de "subiect" și de "predicat". Această structură "logică" simplă, S P, constituind judecata, se va regăsi în raționament și în argumentare, prin urmare, în orice tip de discurs (orice discurs păstrând cele trei sensuri: de gând, rostire, făptuire). În raționament, în sensul multiplicării celor două funcții "logice"; pornind de aici, operația principală a unui discurs va consta în căutarea și găsirea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mediu, cum îi spune Aristotel (fără a fi vorba de o depășire a celor două poziții sau funcții logice originare, de subiect și de predicat); astfel, prin respectarea unor reguli referitoare la această operație, este structurată și "realizată" analitica. În argumentare, structura S P se va regăsi în sensul reorizontalizării tematice a subiectului și predicatului logic (în sens fenomenologic, acte "subiectiv-obiectuale" pe mai multe trepte, în mai multe orizonturi), ceea ce înseamnă deschiderea unor perspective noi asupra lor, diferite de cea propriu-zis
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de a argumenta orice pe fundamente valabile. Dovada pentru această stare de lucruri o aflăm chiar la Aristotel, care deseori, dar mai cu seamă în contextele în care se ocupă de raționamentele din premise probabile (Topica; Respungerile sofistice), semnalează dificultățile argumentării într-o discuție, dificultăți distribuite cu aceeași măsură și de partea celui care pune întrebări și de partea celui ce răspunde. Dificultățile indică limite ale raționamentului în toate formele sale aristotelice demonstrativ, dialectic, eristic -, nicidecum posibilități infinite ale sale. Reflecții
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
șanse de a fi acceptat de orice subiect al cunoașterii. Nu eleații însă inventează logica; ei au, în schimb, o intuiție clară asupra unui instrument care ar putea garanta gândirii, odată pus la punct, dobândirea adevărului; iar acest instrument este argumentarea. Logica lui Aristotel, mai târziu, așează într-un loc potrivit argumentarea, iar instrumentul care mijlocește dobândirea adevărului nu va mai fi identificat cu ea căci argumentarea poate fi și sursă de eroare -, ci cu logica însăși, proiectată și definită instrumental
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
eleații însă inventează logica; ei au, în schimb, o intuiție clară asupra unui instrument care ar putea garanta gândirii, odată pus la punct, dobândirea adevărului; iar acest instrument este argumentarea. Logica lui Aristotel, mai târziu, așează într-un loc potrivit argumentarea, iar instrumentul care mijlocește dobândirea adevărului nu va mai fi identificat cu ea căci argumentarea poate fi și sursă de eroare -, ci cu logica însăși, proiectată și definită instrumental (ca organon), ca sistem de reguli privind corectitudinea gândirii. În perioada
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ar putea garanta gândirii, odată pus la punct, dobândirea adevărului; iar acest instrument este argumentarea. Logica lui Aristotel, mai târziu, așează într-un loc potrivit argumentarea, iar instrumentul care mijlocește dobândirea adevărului nu va mai fi identificat cu ea căci argumentarea poate fi și sursă de eroare -, ci cu logica însăși, proiectată și definită instrumental (ca organon), ca sistem de reguli privind corectitudinea gândirii. În perioada de glorie a sofiștilor, instrumentul logic, care, pentru eleați, garanta succesul gândirii în dobândirea adevărului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
organon), ca sistem de reguli privind corectitudinea gândirii. În perioada de glorie a sofiștilor, instrumentul logic, care, pentru eleați, garanta succesul gândirii în dobândirea adevărului, este pus în dificultate, dat fiind faptul că ideea despre posibilitatea de a dovedi, prin argumentare, orice chiar și opinii opuse (în mod contradictoriu) domină "spațiul întemeierii". Această ultimă idee în fapt, o veritabilă regulă a metodei intră, cumva, în conștiința filosofică a momentului: pentru unii filosofi (sofiștii), ca fapt indubitabil, pentru alții (cei care nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
după cantitate singurul criteriu care poate funcționa, deocamdată -, acoperă un spațiu "logic" și extra-logic vast, acesta din urmă fiind el însuși "logicizat": a) forme logice diferite de judecată (noțiunea și raționamentul, acesta din urmă, cu variantele sale "formale": demonstrația și argumentarea); b) entități prejudicative (predicamentele, predicabilele, postpredicamentele, transcendentalia, care, în context strict judicativ, sunt "specii" de noțiuni); c) elemente prelogice de natură psihologică, parțial "logicizate": trăiri, fapte, îndeosebi cele de tipul prejudecăților și precomprehensiunilor, modalitățile de preluare și de prelucrare "subiectivă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]