13,008 matches
-
străvechi și vechi date la iveală cu ocazia săpăturilor arheologice, un veritabil muzeu În aer liber. În acest sens și castrele romane de la Cătunele, Pinoasa, Bumbești-Jiu, VÎrtop și ridicate În timpul sau după cucerirea Daciei de către romani, Împreună cu Întregul inventar arheologic descoperit, ne permit să subliniem ideea de continuitate dacică, conviețuire și simbioză daco- romană În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și castrele romane de la Cătunele, Pinoasa, Bumbești-Jiu, VÎrtop și ridicate În timpul sau după cucerirea Daciei de către romani, Împreună cu Întregul inventar arheologic descoperit, ne permit să subliniem ideea de continuitate dacică, conviețuire și simbioză daco- romană În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie București, continuate În 1981-1984 de Muzeul Județean Gorj În colaborare cu İnstitutul de Arheologie. Castrul de la Cătunele era un
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
său de apărare. Așezarea civilă se Întinde pe o suprafață de peste 20 de hectare fiind marcată la suprafața solului prin numeroase fragmente ceramice dacice și romane, fragmente de cărămizi și țigle, pietre de rîu folosite la temelia caselor. CÎteva sondaje arheologice au scos la iveală construcții de locuințe. De asemenea ,,motivul brăduțului” descoperit În ornamentarea fragmentelor de vase romane de culoare roșie, dovedesc păstrarea tradițională a motivelor folosite atît de des În ceramica dacică, meșterii olari fiind daci care au conviețuit
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
satul Steic. Satul și-a luat numele de la mînăstirea ce-a fost aici. Constatările referitoare la existența unei vechi mînăstiri sînt confirmate și de fostul preot C.Lupoianu, parohul bisericii din Valea MÎnăstirii, care În 1904 face un raport Comisiei Arheologice București invitînd-o să facă cercetări. Tot aici, la Cătune a fost și un palat al domnitorului Alexandru Ghica, ce la 1828 a făcut și biserica din Cătune. Despre existența palatului domnesc de aici, vorbește și İon İonescu de la Brad În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fond asupra creației specifice locale, asupra vitalității fenomenului. "Latinitatea, conchidea același istoric, e rezultatul acestui ansamblu de interacțiuni la toate nivelele social, politic, instituțional, cultural și mental." Ansamblu complex, pus în valoare atât prin studiul izvoarelor scrise, cât mai ales arheologic. Se cunoaște acum mecanismul care a permis modului de viață roman și limbii latine să câștige ascendență asupra vechilor structuri și idiomuri autohtone, a căror vitalitate a decis în fond asupra noilor creații. Cel mai frumos imn dedicat Romei, Carmen
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la limbile neolatine, la albaneză, la idiomurile slave și germanice, cu interes special pentru vocabularul agricol, pastoral, religios, adică pentru elementele lui cele mai arhaice. Partea următoare sistematizează argumentele toponimice. A patra, la fel de sintetică și expeditivă, pe cele de ordin arheologic. Dovezile continuității dace și daco-romane, emergența creștinismului în zona carpato-dunăreană, procesul românizării (sec. VI-XI) constituie verigi importante în demonstrația autorului. Încă o parte prezintă continuitatea instituțiilor socio-politice. Ultima, a șasea, evocă sumar sursele medievale ale continuității românești. Între acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
aflându-se la SlănicMoldova, Târgu Ocna și Poiana Sărată. Relieful, clima și bogățiile naturale au implicat și prezența omului în acest areal românesc, urme ale unor așezări datând încă din neolitic și din perioada culturii Cucuteni, așa cum o dovedesc mărturiile arheologice și cercetările istorice. Săpăturile arheologice de la Podei, Viișoara, Gura Văii, Târgu Ocna, Onești și Căiuți aduc probe concludente (mai ales ceramică, locuințe de suprafață, necropole și monede) în această privință, pentru epoca bronzului și a fierului, pentru perioada daco-getă, ca
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Ocna și Poiana Sărată. Relieful, clima și bogățiile naturale au implicat și prezența omului în acest areal românesc, urme ale unor așezări datând încă din neolitic și din perioada culturii Cucuteni, așa cum o dovedesc mărturiile arheologice și cercetările istorice. Săpăturile arheologice de la Podei, Viișoara, Gura Văii, Târgu Ocna, Onești și Căiuți aduc probe concludente (mai ales ceramică, locuințe de suprafață, necropole și monede) în această privință, pentru epoca bronzului și a fierului, pentru perioada daco-getă, ca și din cea a migrațiilor
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
vicleană), Hegel (șiretenia rațiunii), dar în continuare se va căuta a se ști dacă ordinea în relațiile dintre indivizi nu provine direct din aceste relații și din grija față de Celălalt (Emmanuel Levinas). Care tot la Dumnezeu ne duce... Multe fracturi arheologice ale gîndirii economice, schimbări de paradigmă au trecut și poate mai trec încă nepercepute sau neapreciate la justa lor valoare. Știința noastră nu poate fi plenar obiectivă, nici în metodele sale (implicînd cunoștințele anterioare), nici în rezultate (care presupun un
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
trăiește numai din ce moștenește ci și din ce se adaugă pe fiecare zi în sufletul lui și că aceasta este mai ales partea care merită să fie explorată. El nu cere excluderea tradiției, el se declară numai împotriva maniei arheologice" După Densusianu folclorul nu va dispare niciodată, ideea exprimată pentru prima dată la noi în timp ce înaintașii și contemporanii susțineau dispariția inevitabil a creației populare. Chiar dacă vor dispare câteva specii, altele vor trăi veșnic orice s-ar zice spune elbasmele nu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
p. 125-139. 57 Daniela Teodora Sechel, Alexandru Lapedatu. Concepție și metodă istorică, în ,,Acta Musei Napocensis”, an 34, nr. 2, Muzeul de Istorie Cluj-Napoca, 1997, p. 111116. 58 Ioan Opriș, Ocrotirea patrimoniului cultural, Editura “Meridiane”, București, 1986, p. 110. 22 arheologică direct de colaborarea cu sursele documentare. A intervenit la autorități pentru o valorificare pozitivă a acesteia 59. Referitor la scrierile sale din sfera istoriei medievale și moderne, se poate face următoarea precizare: ele se concentrează pe reconstituirea și recuperarea trecutului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Fond Alexandru Lapedatu, dosar 76, 1f. 50 subvenție pentru tipărirea lucrărilor sale literare 11. L-a sprijinit și pe Constantin Daicoviciu, pentru a-și perfecționa pregătirea în străinătate. Daicoviciu îl informa de la Academia Română di Romania de la Roma despre studiile sale arheologice și despre cunoașterea sistemului de protecție a monumentelor istorice. I-a ajutat și pe unii din colaboratorii săi mai vechi 12. Pe Sextil Pușcariu, care în virtutea prieteniei lor, i-a cerut de multe ori ajutorul pentru Dicționarul Limbii Române. Lapedatu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Dicționarul Limbii Române. Lapedatu a mijlocit în repetate rânduri finanțarea acestei opere importante. Și Alexandru Vlahuță i-a cerut ajutorul, exprimându-și nemulțumirea, printr-o scrisoare trimisă ministrului Lapedatu la 10 februarie 1926, în legătură cu proiectul de lege pentru crearea Institutului Arheologic, care nu fusese aprobat. El a cerut ministrului mărirea salariilor funcționarilor bibliotecii Academiei Române, având în vedere salariile mici ale acestora 13 . În perioada primului său ministeriat, Lapedatu a inaugurat numeroase monumente publice și a organizat comemorarea unor înaintași iluștri, pornind
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și motivul licornului, autoarea și-a îngăduit să scrie o excelentă narațiune în costume de epocă, între Paris și Bruxelles, punând accent pe caractere și mentalități, în fapt etern umane, ferindu-se în schimb să facă reconstituire fastidioasă de tip arheologic. Mici ticuri verbale în limba franceză sunt puse în conversația personajelor pentru a întări senzația de oralitate tipic franțuzească. Talentul romancierei este deplin în numirea detaliilor de epocă, fie că descrie ierarhii sociale stricte, fie veșminte, climate, interioare somptuoase sau
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
p. 125-139. 57 Daniela Teodora Sechel, Alexandru Lapedatu. Concepție și metodă istorică, în ,,Acta Musei Napocensis”, an 34, nr. 2, Muzeul de Istorie Cluj-Napoca, 1997, p. 111116. 58 Ioan Opriș, Ocrotirea patrimoniului cultural, Editura “Meridiane”, București, 1986, p. 110. 22 arheologică direct de colaborarea cu sursele documentare. A intervenit la autorități pentru o valorificare pozitivă a acesteia 59. Referitor la scrierile sale din sfera istoriei medievale și moderne, se poate face următoarea precizare: ele se concentrează pe reconstituirea și recuperarea trecutului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Fond Alexandru Lapedatu, dosar 76, 1f. 50 subvenție pentru tipărirea lucrărilor sale literare 11. L-a sprijinit și pe Constantin Daicoviciu, pentru a-și perfecționa pregătirea în străinătate. Daicoviciu îl informa de la Academia Română di Romania de la Roma despre studiile sale arheologice și despre cunoașterea sistemului de protecție a monumentelor istorice. I-a ajutat și pe unii din colaboratorii săi mai vechi 12. Pe Sextil Pușcariu, care în virtutea prieteniei lor, i-a cerut de multe ori ajutorul pentru Dicționarul Limbii Române. Lapedatu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Dicționarul Limbii Române. Lapedatu a mijlocit în repetate rânduri finanțarea acestei opere importante. Și Alexandru Vlahuță i-a cerut ajutorul, exprimându-și nemulțumirea, printr-o scrisoare trimisă ministrului Lapedatu la 10 februarie 1926, în legătură cu proiectul de lege pentru crearea Institutului Arheologic, care nu fusese aprobat. El a cerut ministrului mărirea salariilor funcționarilor bibliotecii Academiei Române, având în vedere salariile mici ale acestora 13 . În perioada primului său ministeriat, Lapedatu a inaugurat numeroase monumente publice și a organizat comemorarea unor înaintași iluștri, pornind
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
îi studiase acestuia istoria amănunțit, prin docu mente de arhivă și călătorii (exotice) în Turcia, Grecia sau România. La vremea narațiunii, Rossi îngropase legenda cu Dracula în trecut, uitînd demult supranaturalele eveni mente ce o însoțiseră în perioada interesului lui arheologic pentru ea. Se înțelege, de aceea, că șocul întîlnirii propriu lui obiect de analiză (sub forma unei politicoase, dar sinis tre fantome) e potențat, în cazul vîrstnicului gentleman britanic, și de transferul abrupt al istoriei către o realitate mitică, obscură
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
model locativ și pentru alte romane faimoase, precum Numele trandafirului al lui Eco, și, totodată, școala unde a studiat Kostova însăși!) nu se compară cu munca în teren. Așadar, Helen și Paul pleacă pe urmele lui Rossi (stabilite de traiectoriile arheologice ale tinereții lui) și ajung mai întîi în Turcia. Aici, întîlnirea shakespearelogului Turgut Bora reprezintă un moment decisiv. Membru într-o stranie "gardă a semilunei" (fondată de sultanul Mahomed al II-lea și menită să protejeze țara de "mortul viu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
CARPOV INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Cuvânt înainte / 9 Introducere / 19 Partea I. Cartografieri ale postmodernismului / 25 Capitolul 1. O posibilă "arheologie" a postmodernismului / 27 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? / 27 1.1.1. Pericolele periodizării / 27 1.1.2. Indicii "arheologice" / 39 1.2. Postmodernismul filosofic. Scenariul francez / 45 1.2.1. De la poststructuralism la postmodernism / 45 1.2.2. Câteva exemple / 49 1.2.3. "Cotitura" postmodernă / 53 1.3. Periodizări ale fenomenului în spațiul românesc (Există un postmodernism românesc
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodernismului, cu principiul "nimic nu este a priori ilegitim". O întrebare rămâne totuși fără un răspuns clar conturat în acest context: "după sfârșitul utopiilor și al marilor povestiri vom asista, oare, la sfârșitul marilor opere?"35. 1.1.2. Indicii "arheologice" Reconstituirea termenului trebuie să-și asume din start faptul că originea sa este încă incertă, după unii comentatori el a apărut la sfârșitul anilor '40, pe când, după alții, el este de dată mai recentă: anii '80, în timp ce Charles Jencks poate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
realizată într-un cadru particular, dat de noțiunile-cheie din schemele sale discursive; scriitura, până acum văzută dintr-o perspectivă predominant filosofică, este mai curând istorică, socială și dinamică, fiind asociată cu puterea, cu practica și cu evenimentul. Mai mult, demersul "arheologic" determină spațializarea scriiturii, pentru a expune limitele dintre discursurile diferitelor societăți. Dacă reprezentanții grupului Tel-Quel au asociat scriiturii textul, Foucault studiază acest concept mai mult ca pe o practică discursivă sau ca un eveniment, în contextul unei mișcări ample de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
procură o teorie în același timp istorică și fenomenologică, prin intermediul căreia se încearcă argumentarea modalității în care simulacrele au ajuns să domine întreaga viață socială și discursivă. Criticii autorului francez au observat în mod corect influența pe care atât metoda arheologică, cât și teoria epistemelor dezvoltate în Les mots et les choses de către Foucault o au în stabilirea succesiunii simulacrelor (organizarea nivelurilor este similară, în schimb trebuie remarcat faptul că dezvoltarea teoriei simulacrelor a condus într-o măsură și mai mare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Gonit din mine și născut din scrum, Macerație a spiritelor din ieri până acum; Ah, flori care cădeți ori drepte Vă așezați în morții de pe trepte, în ceea ce în ei se întrupează Vampir, fantomă, Dumnezeu cui pază? Singurătate, amăgire, har? Arheologic trup vieții îi par. Apoi, dacă mai sunt, aflați că am Chipul gemând cu aburul pe geam, Și ceea ce-mi rămâne din figură Străbate leacul, dar creat arsură. Sufletul meu, ceea ce mai trăiește din tine E începutul gloriei. Deci
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
vindicativ Îmbrățișarea mortului de Alexandru Philippide Considerându-l eminamente poet, dublat de un admirabil și empatic traducător de poezie, mulți pasionați de literatură ratează una dintre fațetele cele mai ofertante ale lui Alexandru Philippide: proza scurtă. "Un cosmopolitism romantic și arheologic stăpânește inspirația și studiul lui Philippide" (2006: 387), afirmă Alexandru Paleologu. Din acest romantism de adâncime derivă, probabil, penchant-ul autorului spre obscuritatea fatală și spre barocul sentimentelor. Deși puține ca număr în afară de nuvela discutată de noi în continuare, nu se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]