52,493 matches
-
fericite a românului, anterioare etapei propriu-zis moderne a genului, care începe cu realismul ăîntoarcereaă lui Mendoza la asemenea caracteristici - ca și la schemă picaresca - este însă mai degrabă un rétro postmodern, decât o preluare literala. De aceea, din întreg arsenalul artistic al modernității, romancierul spaniol păstrează efectul ădistantăriiă : nu însă în sensul didactic în care îl concepea Brecht, ci într-acela al ironiei, sau mai bine zis al ămetaironieiă - specific postmoderne - care (arată Octavio Paz) pune contrariile să comunice între ele
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
un balcanic atunci când își ăînsemnează călătoriile prin Evropa. Cum să apară, mă gândesc, un asemenea sentiment al continuității în părțile noastre, unde - o știm de la Meșterul Manole - ce zidești ziua, noaptea se dărâma? Cum să nu te întristezi comparând vocația artistică a burgheziei occidentale, așa cum se oglindește în orașele ei, cu junglă de beton înnegrit de smog care e Atena de azi, sălaș al unei burtăverzimi ignare adorând în chip obscen Vițelul de Aur? Că unul ce își are rădăcinile în
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
Îl las la o parte pe M. Dragomirescu, perfect convins că istoria literară nu poate pretinde să fie o știință (argumentul este însă extraordinar: avînd în vedere personalitatea omenească, pe omul practic, trăitor într-un mediu anumit, si nu personalitatea artistică, adică pe omul care creeaza, istoria se situează principial în afara sferei literaturii), ca să-l citez pe Ovid Densusianu, autor el însuși al unei, inca valide, Istorii a literaturii române moderne: În accepțiunea ei largă, critică cuprinde două preocupațiuni, după scopul
Conceptul de istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18048_a_19373]
-
iresponsabil. Primele piese ale lui Matei Visniec au făcut o bună impresie și au circulat chiar sub formă de samizdat, dar era evident că nu depășeau semnificația unor ingenioase jocuri textuale. Atenția care li se acordă în lumea literară și artistică se datora mai mult calității lor de marfuri procurate la negru decât valorii propriu-zise. Impresia că Matei Visniec își administrează neinspirat propriul talent s-a accentuat atunci când încă tânărul autor (avea 31 de ani) a cerut azil în Franța și
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
titanic) pe care l-a facut autorul de a-și depăși propria virtuozitate literară, de-a o transformă dintr-un scop într-un mijloc. El a devenit mai receptiv la dramă lumii în care trăiește și și-a asumat riscul artistic de-a o reprezenta. Putea să piardă totul procedând la această schimbare, dar n-a pierdut. Dimpotrivă, teatrul sau a devenit acum un mesaj de care nu se mai poate face abstracție, un mereu posibil eveniment artistic. Bieții cuceritori ai
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
a asumat riscul artistic de-a o reprezenta. Putea să piardă totul procedând la această schimbare, dar n-a pierdut. Dimpotrivă, teatrul sau a devenit acum un mesaj de care nu se mai poate face abstracție, un mereu posibil eveniment artistic. Bieții cuceritori ai lumii Piesa intitulată Teatru descompus (titlul ei complet este Teatru descompus sau Omul-ladă-de-gunoi) are în componență monologuri și dialoguri care "se doresc a fi niște elemente de arhitectură textuala pentru un teatru modular." În aceste condiții - explică
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
el se află în postura unui regizor - poate recompune din aceste elemente, în multe feluri, mască plângătoare a omului secolului douăzeci. Curajul de a fi melodramatic Impresionantă prin tragismul amplu orchestrat și prin ducerea la bun sfârșit a unei întreprinderi artistice pline de riscuri este piesă cu titlul Femeia că un câmp de luptă sau Despre sexul femeii - câmp de luptă în războiul din Bosnia. Un subiect al mass-media din întreaga lume, incompatibil - teoretic -, prin actualitatea lui brutală, cu teatrul superartistizat
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
TÂNĂR." Cu alte cuvinte, "înțeleaptă" hotărâre a Dorrei reprezintă de fapt un abandon. Femeia se sinucide generos, dar se sinucide. Analizat cu atenție, happy-end-ul dezvăluie o tristețe metafizica. Ceea ce se termină, în schimb, în mod sigur cu bine este aventură artistică în care s-a angajat autorul. Pe el putem să-l aplaudam la sfarsit fără reținere că pe un învingător. Matei Visniec, Teatru descompus sau Omul-ladă-de-gunoi - Femeia că un câmp de luptă sau Despre sexul femeii - câmp de luptă în
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
Pavel Șușară Din bibliografia artistică românească, instrumentele de lucru lipsesc aproape cu desăvîrșire. Dacă pentru perioada feudala, grație regretatului Vasile Drăguț, si pentru domeniul artei populare, mulțumită Georgetei Stoica și lui Paul Petrescu, a apărut cîte un dicționar bogat și riguros, pentru perioada modernă și
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
punct de pornire pentru ediții noi, actualizate ideatic și moral și aduse la zi că informație și că inventar. Ceea ce nu a existat însă deloc a fost un dicționar general de artă care să cuprindă acele informații care privesc noțiunile artistice, tehnicile, motivele, stilurile ș.a.m.d., fără de care nici învățămîntul artistic nu este posibil, nici înțelegerea fenomenului nu este corectă și nici informația intelectuală, pur și simplu, nu funcționează cum trebuie. Acest gol imens din literatura noastră despre arta, dar
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
aduse la zi că informație și că inventar. Ceea ce nu a existat însă deloc a fost un dicționar general de artă care să cuprindă acele informații care privesc noțiunile artistice, tehnicile, motivele, stilurile ș.a.m.d., fără de care nici învățămîntul artistic nu este posibil, nici înțelegerea fenomenului nu este corectă și nici informația intelectuală, pur și simplu, nu funcționează cum trebuie. Acest gol imens din literatura noastră despre arta, dar și din cultura noastră, în ansamblul ei, a fost umplut în
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
primului volum), Liviu Lăzărescu, Hortensia Masichievici, Adina Nanu, Ion Panaitescu, Amelia Pavel, Mircea Popescu însuși, Carmen Răchiteanu și Tereza Sinigalia. Apărut sub redacția Victoriei Jiquidi, directorul Editurii Meridiane, acest prim Dicționar de artă din România, unul de forme, tehnici, stiluri artistice, după cum se și face precizarea în subtitlu, se referă la toate domeniile artei (pictură, sculptură, arta eclezială, arte decorative, arhitectura, design etc.), la toate perioadele istorice (din antichitate pînă astăzi) și la toate materialele și tehnicile care au, într-un
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
toate domeniile artei (pictură, sculptură, arta eclezială, arte decorative, arhitectura, design etc.), la toate perioadele istorice (din antichitate pînă astăzi) și la toate materialele și tehnicile care au, într-un fel sau altul, atingere cu unul dintre domeniile sau procedeele artistice. Astfel, se fac referiri cu aceeași rigoare și acoperire documentar-bibligrafică și la noțiunile estetice complicate, care cer multă subtilitate în înțelegere și prezentare, si la problemele de tehnica pură și la unele practici, mai vechi sau mai noi, care la
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
bizar și sînt seducătoare chiar prin aparentul lor exotism. Nu întîmplător, în același spațiu mare, noțiunile abstracte de compoziție, expresie plastică, expresivitate, flamboaiant etc. coexista cu noțiunile tehnice de frotaj, chituire sau incastrare și cu acelea, greu de asociat domeniului artistic, de bășica, fiere, zeama de usturoi, leșie etc. Toate aceste cuvinte, care par a desemna realități atît de diferite încît ele nu se pot niciodată intersecta sînt, de fapt, repere ale aceleiași realități și ele se întîlnesc inevitabil în practică
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
sau expresive, de care compoziția și expresivitatea se leaga direct, bășica de porc, fierea de bou, zeama de usturoi și leșia, desi par extrase dintr-un inventar magic, sînt substanțe, ingrediente și suporturi care multă vreme au fost indispensabile meșteșugului artistic. Din această pricina, dincolo de utilitatea lui academică, acest Dicționar de artă, ca oricare, de altfel, din aceeași categorie, este și o privire succinta, o panoramare a istoriei civilizației umane însăși. Artă este aici doar un liant, o forță de coagulare
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
precise despre activitatea grupului de cercetare "A treia Europa", finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă. Așadar, S.R.I. îi urmărește pe cîțiva intelectuali care studiază fenomenul central european, editează o publicație și tipăresc române și eseuri privitoare la un spațiu artistic bine cunoscut și căruia cultura română îi datorează destule lucruri. Cu prilejul mineriadei din ianuarie, acelasi S.R.I. și-a dovedit cu strălucire incapacitatea de a furniza Ministerului de Interne date necesare controlării situației. Cred și eu! Dacă ofițerii S.R.I. sînt
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
care am lucrat cu cea mai mare plăcere a fost desigur Opera artei pentru că aici am avut de a face cu o materie foarte vastă și foarte diversificata, spre deosebire de lucrările de poetica. Era prima oară cînd lucram pe un material artistic pe care il cunoșteam bine dar despre care nu avusesem ocazia să vorbesc. Deci faptul de a vorbi de muzică, de pictură, de arhitectură mă înviora foarte mult nu fiindcă ar fi fost ușor, ci pentru că lucrăm ascultînd muzică, privind
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
Pavel Șușară Muzeul de Artă Prahova și Muzeul de Arte Frumoase Charleroi, Belgia, au organizat la Ploiești, sub titlul Confruntări - repere artistice româno-belgiene, o amplă expoziție de pictură comparată. Curatorul român al acesteia - pentru că expoziția se va organiza, cu anumite modificări, si in Belgia - este d-na Ruxandra Ionescu, Directorul Muzeului de Artă din Ploiești, iar muzeele care au mai participat cu
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
un larg cîmp de tentații, căruia orice organizator îi poate rezista cu greu. Prima dintre ele ar fi aceea de a selecta lucrările în funcție de ideea preexistenta a unei sincronii între cele două școli, a unei comuniuni de viziune, de temperament artistic și, eventual, de comportament stilistic. Cea de-a doua ar putea fi așezată la extremă cealaltă: a diferențierii nete, a unei evoluții specifice în contexte socio-politice, economice, culturale, morale și chiar climatico-peisagistice ireductibile. Cea de-a treia, mai putin radicală
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
culturale, morale și chiar climatico-peisagistice ireductibile. Cea de-a treia, mai putin radicală, ar fi una pur și simplu constatativa, derivată nemijlocit din chiar configurația materialului de referință. Dacă prima atitudine, romantică și sentimentală, ar manipula datele specifice ale genurilor artistice pentru a le face în mod necesar compatibile, pentru a identifica filiații directe sau măcar premise comune, cea de-a doua ar fi la fel de falsă prin excesul de orgoliu, prin utopia unicității și, mai ales, prin ideea subînțeleasa a unui
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
pictură româno-franceză, română-germană sau chiar româno-italiană, premisele ar fi cu totul altele și întreaga problematică a expoziției se modifică radical. Cunoscut fiind faptul că întreaga noastră școală modernă de pictură s-a format prin contact direct cu cele trei spații artistice, oricare varianta de expoziție ar avea obligatoriu de investigat, daca nu relația radicală centru - periferie, atunci cu siguranta relația model - reflectare, relația provocare - răspuns sau orice altă formulă care le are în vedere pe toate celelalte. În orice caz, o
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
îl respira în mod legitim, pentru că ea nu pornește de la ideea unei anumite dependente, ci de la aceea a deplinei autonomii în ceea ce privește legăturile directe. O asemenea expoziție, ce cuprinde două școli care se raportează cam în aceleași fel la marile centre artistice europene, are același caracter și, în consecință, aceleași libertăți, ca și o expozitie româno- sau belgiano-bulgară, -albaneză, -sîrbă ș.a.m.d. Și tocmai acesta lipsa de crispare, confortul firesc și o anumita seninătate a discursului dau expoziției româno-belgiene de la Ploiești
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
discuție de dorința de a se confesa. Rezultă secvențe ale unui teatru de bună calitate. Din acest punct de vedere, o adevărată capodoperă poate fi considerată convorbirea cu Eugeniu Stefănescu-Est, intervievat la vârsta de 96 de ani. Reproducerea cu simt artistic a replicilor lacunare și puerile rostite de bătrânul scriitor se constituie într-o comedie (neagră) a bătrâneții: "- ...Eu am fost poet, domnule. O, am fost poet. - Cum se numea prima dumneavoastră carte? - Nu mai știu. E mult de-atunci. Dar
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
-ului. Dar pînă atunci, 15 martie, mai este o etapă: cea a nominalizărilor. V-am prezentat în numărul trecut lista de anul acesta. Pe modelul premiilor Oscar, Căzar, Moliăre, si la UNITER se fac cîte trei nominalizări pentru fiecare categorie artistică fără de care teatrul, n-ar fi posibil. Selecția se aplică pe o stagiune, timpul teatral de evaluare. Sita cerne din zeci de producții, regii, interpretări și așa mai departe, pe cei trei - doar trei - care au lăsat o urmă vizibilă
Cel mai..., cea mai..., cei mai... by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18104_a_19429]
-
destul de densă la niște capitole și rarefiata la altele, propunerile pentru nominalizări conduc, în mare parte, spre niște clarificări valorice. De discutat se poate discuta oricît, dar, așa cum se întîmplă de cîteva ediții, spațiul dialogului a fost stabilizat în zona artisticului și nu în afară, cum, din păcate, s-a întîmplat uneori. Nu există selecție ideală sau palmares ideal. Important este ca tindem spre el. Cu profesionalism și onestitate, față de noi înșine, în primul rînd. O astfel de ordine trebuie să
Cel mai..., cea mai..., cei mai... by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18104_a_19429]