12,098 matches
-
poate fi întemeiat și pe sentimentul comun al unei puternice dorințe de într-ajutorare, de salvare din suferința a semenului. Dar, cel mai adesea, nu acest sentiment îi aruncă pe oameni în demersul radical de susținere al celui suferind, ci ascultarea și împlinirea acelei dorințe intense a voinței cotidiene anonime ca lumescul viețuirii sociale de zi cu zi să-și urmeze inserarea în vulgul imanentului neperturbat de sincopele unor deschideri transcendennte. Slujitori ai acestui deziderat, majoritatea ființelor umane acționează asemeni resorturilor
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
reascunde în enigma propriei departajări de imanent. Ne-desprinderea statuii religioase din fundalul ei grosier atenționează credinciosul că revelația trebuie asumată neîntârziat ea ne-menținându-se în timp ci doar punctându-l divinatoriu. Aici basorelieful indică nu atât chemarea zeului cât stringența ascultării și urmării sale, nu atât dăruirea divină cât imedialitatea survenirii unui nou moment de ruptură, de sfâșiere metafizică în care omul cade sub condiția pasului temporal spre moarte iar transcendența se reabsoarbe din revelație și dăruire în taina ascendențelor nepătrunse
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
interviurile nestructurate sunt mai corecte decât cele structurate, deși valoarea validității predictive indică contrariul (Cropanzano și Konovsky, 1995); d) creșterea mulțumirii față de sistemul de evaluare a performanței în muncă este posibilă dacă sunt respectate trei reguli: înregistrarea adecvată a informației, ascultarea celor care vor să-și exprime opinia și judecata bazată pe evidență (Folger, Konovsky și Cropanzano, 1992). Mai recent, Forray (2006) sintetizează implicațiile studiilor privind justiția procedură în domeniul managementului resursei umane: 1. În evaluarea performanței în muncă competența evaluatorului
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
-o numai pentru lipitoarea asta de prieten al tău. — Nu cred că a venit ca să discute despre George. A venit numai ca să se intereseze de Rozanov. — Și care-i diferența? — George îl respectă pe profesorul Rozanov, lui o să-i dea ascultare. În fond, a făcut atunci tot drumul până în America numai ca să-l vadă. Nu știu ce anume s-a întâmplat atunci, răspunse Brian, în orice caz călătoria nu a fost un succes. Se poate ca George să-l fi admirat cândva pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o fi văzut-o. Dar George se cufundase în bazin lăsându-se de aburi. — Bătrână imbecilă, ticăloasă! exclamă părintele Bernard. Sper să se înece. Cu un aer distrat îi înapoie Dianei mănușa. Eu predic veștile bune. Nimeni nu-mi dă ascultare. Mântuire automată. Fără pierdere de timp, fără dificultăți. Răsucești un buton și-ți umpli sufletul de lumină. — Mie nu-mi vorbești așa. Pentru că tu nu deții credința pură. Ea o are. — Dumneata o ai? — Eu sunt bătrân, bătrân... Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Astăzi vei fi cu mine în paradis”. Nu merit aceste cuvinte, dar sper să le aud și toată această suferință, tot acest drum, vor avea un sfârșit fericit. Privind îndelung în fața mea, am ”revelația” căii de urmat pentru a spera ascultarea acestor cuvinte salvatoare: îmbrățișarea tuturor acestor bolnavi și a tuturor bolnavilor lumii, și împreună cu ei, să mă rog mereu lui Dumnezeu și Mamei sale, așa cum îi văd acum pe ei că se roagă, cu seninătate și încredere. Da, valorile spiritului
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
20). V. iubirea lui Dumnezeu (11,1). VI. împlinirea poruncilor (11,8). Însușirea specifică a acestor pasaje este că fiecare poruncă este motivată printr-un verset sau două, ceea ce ne arată că respectarea dispozițiilor alianței nu este o chestiune de ascultare oarbă, absolută, față de o autoritate, fie ea și divină, ci de a încerca să convingă pe celălalt partener al raportului bilateral, chiar amintindu-i de binefacerile acordate. Prin urmare nu este vorba de autoritarism, ci de autoritatea care își motivează
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
De aceea însăși Biblia ebraică depășește orice fel de interpretare mecanică și legalistă a conceptului de alianță, așa cum reiese limpede din Cartea lui Iob și Qohelet (Ecleziastul): Dumnezeu a fost cel dintâi care și-a luat obligația, iar atitudinea de ascultare a omului constituie doar un răspuns, fiind prin urmare lipsită de merite personale. Doar pentru că el însuși și-a luat un angajament, Dumnezeu îl poate cere și de la poporul său. 8.4. Ieremia În Cartea lui Ieremia, o creație, după cum
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
seama că 1Reg 8 nu este un text sporadic. b) Și liturgia samariteană ne-a transmis o serie de acțiuni și formule liturgice ce țineau de rolul regelui cu această ocazie, formule care subliniază legătura cauzală dintre oferta suveranului și ascultarea rugăciunilor acestuia pentru venirea ploilor de toamnă. Existența acestei liturgii ne permite să întrevedem epoca de dinainte de exil, când suveranul avea încă un rol activ în cult. De aceea, nu este de mirare dacă liturgia includea motive precum alegerea neamului
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
funcționalistă a relației dintre cultură și activitatea sportivă pornește, astfel, de la teza potrivit căreia, individul este totdeauna produsul culturii, căreia îi aparține, în care s-a format, activitatea sportivă preia ierarhic majoritatea cutumelor de tip religios și militar: rezistența, voința, ascultarea și ordinea, răsplata după victorie, prin glorie postumă. Cultura sportivă are un rol esențial în dezvoltarea socială a individului, contribuie la a explica, în lumina acelei culturi, comportamentele problematice, care se dezvoltă în cadrul unui anumit timp și spațiu (dopajul reprezintă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
religia propune o credință definitivă. La origine, jocul se raportează la sacru, la sărbătoare, era un rit social, un ceremonial, ce exprimă și întărește relația socio-psihologică între cetățeni, ca un rit structurat pe elemente fizice speciale religioase referitoare la încredere, ascultare și voință: -fie că interpretează mișcarea supranaturală în victorie (rolul hazardului, preluat de rolul arbitrului), -transformă mișcarea supranaturală în limbaj sportiv (rolul antrenorului) sau -comunică mișcarea în limbajul popular (rolul publicului), -comunică mișcarea din perspectivă psihologică, o competiție victorioasă cere
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
nici când nu-i mulțumit/Cu soarta ce-i fu dată sau singur și-a croit?/ De ce îl pizmuiește pe altul, fiecare,/ Și-a celorlalți ursită, mai fericită-i pare?” (Horatius) Contează în primul rând transformarea trupului prin disciplină și ascultare. Pentru sportiv contează tonul poruncii și regulamentul jocului, urmaș al poruncii, al utilizării imperativului supranatural; tonul de decret ajută mișcarea ca progresie de joc diversificată, dezvoltată biplan, adică în planul conținutului și al formei probei. Poruncile trebuie executate și asocierea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
utilizării imperativului supranatural; tonul de decret ajută mișcarea ca progresie de joc diversificată, dezvoltată biplan, adică în planul conținutului și al formei probei. Poruncile trebuie executate și asocierea limbajului sportiv trebuie să înceapă cu acceptarea poruncii, de tip militar, cu ascultarea și supunerea pentru câștigarea competiției. Sportivii, adversari și coechipieri depind de posturi, predeterminate de particularități anatomice, în concursuri, ceea ce predomină rămâne postura ce trece dincolo de limita anatomică, adaptarea corpului la rotații, la un sub-cadru familiar fiecărei probe sau joc (deosebirea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
caricaturizat, prezent în alte construcții artistice sau în mintea sportivilor și a publicului, în funcție de societatea, în care se desfășoară tipul de probă/joc. Spre deosebire de jocul realizate de animale, jocul uman nu pregătește o meserie, căci cere în primul rând voință, ascultare și plăcere; -jocul sportiv presupune dorința de a câștiga; -jocul sportiv cere detașare; -jocul sportiv mobilizează jucătorii și publicul; -jocul sportiv semnalează slăbiciunile și primejdiile; -legea jocului sportiv este și de a câștiga și de a pierde, pentru ideea de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
religia propune o credință definitivă. La origine, jocul se raportează la sacru, la sărbătoare, era un rit social, ce exprimă și întărește relația socio-psihologică între cetățeni devine necesară, ca un rit structurat pe elemente fizice speciale religioase referitoare la încredere, ascultare și voință: -fie că interpretează mișcarea Zeului (rolul hazardului, preluat de rolul arbitrului), -transformă mișcarea Zeului în limbaj sportiv (rolul antrenorului) sau -comunică mișcarea în limbajul popular (rolul publicului), -comunică mișcarea din perspectivă psihologică, o competiție victorioasă cere trei lucruri
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
utilizării imperativului Zeului; tonul de decret ajută mișcarea ca progresie de joc diversificată, dezvoltată biplan, adică în planul conținutului și al formei probei. Poruncile trebuie executate și asocierea limbajului sportiv trebuie să înceapă cu acceptarea poruncii, de tip militar, cu ascultarea și supunerea pentru execuție. Trebuie să consemnăm variantele comunicării magice, realizate și în practicile religioase, în magie, care naște fenomenul de tabu/interdicție lingvistică, căci mișcarea sportivă se referă la un limbaj magic, păstrat în multiplele superstiții ale sportivilor. Mișcările
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
masă și societatea industrială modernă, cu câteva variabile sociale: specializare, organizare și timp liber, nu coincide întotdeauna în timp și spațiu, căci participarea la un exercițiu fizic, în cadru social, diferă (deosebire între concepția europeană și aceea orientală despre importanța ascultării în antrenamente, în plan cognitiv și practic al selecției viitorilor sportivi). Un element adus pe prim plan de Olimpiada din 1936 se referă la participarea feminină, aceasta contribuie la răspândirea succesului sportiv. Imaginea stadionului presupune inserția politicului prin discursul conducătorului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
format din suporteri, fani, adică un fel de credincioși divizați. Codurile nu pot fi însușite pe deplin de nici un comunicator, se utilizează în sport un ansamblu de semne și sisteme. Sportul reprezintă o instituție importantă din realitatea psihologică socială: -a ascultării, -a performanțelor politice, -a performanțelor economice, -a educației școlare, care trebuie văzută ca un întreg. Marcarea teritoriului competițional, al arbitrilor și al publicului, teritoriu delimitat la început prin cercul privitorilor, duce către stadioane, terenuri adecvate competițiilor, competiții, care, din ce în ce mai mari
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ar fi: -activitatea sportivă ca educație fizică în școli; -instituțiile sportive: clubul sportiv, organizații și asociații sportive; -grupurile sociale: echipe, susținători, galerii; -fenomene sociale din sport: corupția, mobilitatea socială, politizarea, manipularea; -mentalități și simboluri sociale sportive: frica, servitutea, solidaritatea, dăruirea, ascultarea, credințe, superstiții. Construcțiile unor stadioane, spații speciale pentru probe și pentru public au ca obiect de activitate o porțiune importantă a societății generale: procesul de execuție al lucrărilor de construcții aferente investițiilor, reparațiilor capitale la construcții, montajul de utilaje și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
modalități de primire a iertării și de reluare a dialogului cu Dumnezeu, dar toate se fundamentează pe același „dar unic al puterii creatoare a lui Dumnezeu, oferit prin Isus Cristos în Duhul Sfânt”. Se manifestă însă prin diferite acțiuni: a) ascultarea cuvântului lui Dumnezeu, realizată prin lectură, anunț, colocviu, sau prin rugăciune, etc.; b) repararea daunelor comise prin păcat; c) iubirea practică, concretă, prin implicarea persoanei în cauză; d) concretizarea gestului de „a muri cu Cristos”, prin împlinirea de practici penitențiale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
atrage omul în conversație cu Dumnezeu, care, la rândul său, îi vorbește și îl învață cum să îi vorbească lui. Omul este dator cu un răspuns lui Dumnezeu. Acest răspuns e unic, dar profund, și se oferă prin decizia de ascultare a credinței, căci, prin credință, el se oferă și se abandonează în mâinile lui Dumnezeu. Altfel, inițiativa divină de dialog nu își găsește împlinirea și va aștepta momentul în care omul se va decide să răspundă pozitiv acesteia. Sfânta Scriptura
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unui proces dialogic, care, de-a lungul istoriei vieții omului, se exprimă prin forme diferite, se transformă în funcție de stările acestuia, de dispoziții, de conținutul experiențelor sale, și îl conduce spre o apropiată și intimă cunoaștere a lui Dumnezeu. În rugăciune, ascultarea este esențială. Dacă omul care se roagă se simte ascultat de Dumnezeu, atunci și el este chemat la ascultare. Dialogul presupune ascultarea celuilalt în timp ce el comunică, pentru că, prin definiție, este un moment în care nu conținutul, ci interlocutorul este important
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acestuia, de dispoziții, de conținutul experiențelor sale, și îl conduce spre o apropiată și intimă cunoaștere a lui Dumnezeu. În rugăciune, ascultarea este esențială. Dacă omul care se roagă se simte ascultat de Dumnezeu, atunci și el este chemat la ascultare. Dialogul presupune ascultarea celuilalt în timp ce el comunică, pentru că, prin definiție, este un moment în care nu conținutul, ci interlocutorul este important. De aceea, în acest proces dialogic realizat de rugăciune, scopul esențial este acela ca ambii interlocutori să ajungă la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de conținutul experiențelor sale, și îl conduce spre o apropiată și intimă cunoaștere a lui Dumnezeu. În rugăciune, ascultarea este esențială. Dacă omul care se roagă se simte ascultat de Dumnezeu, atunci și el este chemat la ascultare. Dialogul presupune ascultarea celuilalt în timp ce el comunică, pentru că, prin definiție, este un moment în care nu conținutul, ci interlocutorul este important. De aceea, în acest proces dialogic realizat de rugăciune, scopul esențial este acela ca ambii interlocutori să ajungă la un înțeles comun
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Autorul afirmă că este mai recomandabil ca omul să fie considerat mic, dar să rămână în turma lui Cristos, decât să se mândrească și să piardă mântuirea. De fapt, el vorbește de penitență ca modalitate de a se întoarce la ascultarea față de păstori, această acțiune fiind un act de umilință. În secolul al II-lea, un document de referință este Scrisoarea lui Barnaba, care vorbește despre mărturisirea păcatelor ca un instrument prin care se obține pacea în relație cu aproapele. Era
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]