2,633 matches
-
la 27 februarie 1843, a cerut guvernului Moldovei să îngăduie austriecilor utilizarea Bistriței și a Siretului pentru transportul lemnelor la Galați. Cu toată opoziția Moldovei, care a încercat să împiedice apariția în această parte a Europei a unui concurent puternic, austriecii au reușit în cele din urmă să-și atingă țelul. Numai în 1845, până în luna august, trecuseră din Galiția către Galați, după informațiile date de agenția austriacă din Iași, 33 de plute cu catarge, 28 de plute cu „catargele”, 15
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
față ne-am propus să aducem o modestă contribuție la cunoașterea istoriei Moldovei în epoca războiului Crimeii, expunând rezultatul cercetărilor noastre relative la un aspect limitat al ocupației austriece: introducerea telegrafiei în Moldova, considerată adesea ca un merit exclusiv al austriecilor. Materialele publicate privind introducerea telegrafiei în Moldova sunt atât de sărace, încât pe baza lor este foarte greu ca cineva să-și poată face o idee exactă asupra acestui aspect al ocupației austriece, ca și asupra legăturii între această acțiune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
austriacă nu putea fi decât un provizorat, iar Principatele Române nu mai erau în situația din secolul al XVIII-lea. Ele progresaseră din punct de vedere economico-social, se crease o opinie publică de care Austria trebuia să țină cont. Așadar, austriecii erau nevoiți să folosească mijloace noi, corespunzătoare situației de atunci, pentru realizarea planurilor lor. Mijloacele au fost indicate de către comandanții armatei austriece. La 7 octombrie 1854 - deci foarte curând după intrarea armatei austriece în țară - feldmareșalul R. von Hess, într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de muncă germane”, îmbunătățirea căilor de comunicație etc. În același scop, la Viena, a fost pus la dispoziția economistului Locenz von Stein ziarul oficios al ministerului de finanțe, „Oesterreichische Zeitung”, pentru a propovădui necesitatea absorbirii Principatelor Române de către Imperiul Habsburgic. Austriecii n-au întârziat să treacă la aplicarea unora din proiectele lor. Ei au început prin a construi șosele prin trecătorile Carpaților: Brașov-Câmpina-București, Brașov-Buzău, Oituz-Grozești și Tarcău, care prezentau o mare importanță economică, dar și strategică. Ele înlesneau pentru viitor pătrunderea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la aplicarea unora din proiectele lor. Ei au început prin a construi șosele prin trecătorile Carpaților: Brașov-Câmpina-București, Brașov-Buzău, Oituz-Grozești și Tarcău, care prezentau o mare importanță economică, dar și strategică. Ele înlesneau pentru viitor pătrunderea armatelor austriece în țările române. Austriecii au depus toate eforturile în vederea înființării unor instituții de credit în țările noastre. O sumedenie de proiecte au fost elaborate pentru construcții de căi ferate, poște, pentru navigabilizarea râurilor noastre etc. Toate proiectele urmăreau același scop, pe care generalul Coronini
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
O sumedenie de proiecte au fost elaborate pentru construcții de căi ferate, poște, pentru navigabilizarea râurilor noastre etc. Toate proiectele urmăreau același scop, pe care generalul Coronini îl exprimase așa de limpede: „...cuprinderea Principatelor Române în sistemul economic și comercial austriac...”. Era greu însă ca finanța austriacă să concureze cu puterea financiară de care dispuneau Franța și chiar Prusia. Tot ceea ce Austria putea să facă pentru moment era să se opună, folosind influența ei la Poartă, pătrunderii capitalurilor străine în Principate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și politic. Dintre aceste proiecte, face parte și introducerea telegrafului electric în Moldova și Țara Românească. Problema instalării unei linii telegrafice se desprinde cu prioritate - alături de construcția de șosele - din proiectele austriece, dată fiind importanța pe care o prezenta pentru austrieci posibilitatea realizării unei legături rapide cu capitala Imperiului Habsburgic. Înainte de toate, această linie telegrafică trebuia să țină în contact permanent comandamentul trupelor austriece din Principatele Române cu Viena. Atunci când situația politică putea aduce schimbări de la o zi la alta, această
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
permanent comandamentul trupelor austriece din Principatele Române cu Viena. Atunci când situația politică putea aduce schimbări de la o zi la alta, această legătură căpăta o însemnătate considerabilă. Apoi, o rețea telegrafică pe teritoriul țărilor noastre, deservită de funcționari proprii, făcea din austrieci deținătorii secretelor privind situația politică, militară și economică din Principatele Române. În fine, prin introducerea telegrafiei în Moldova, se lărgea pentru austrieci câmpul de activitate economică, înlesnindu-li-se operațiile financiare și comerciale. În rândurile care urmează, vom înfățișa modul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
căpăta o însemnătate considerabilă. Apoi, o rețea telegrafică pe teritoriul țărilor noastre, deservită de funcționari proprii, făcea din austrieci deținătorii secretelor privind situația politică, militară și economică din Principatele Române. În fine, prin introducerea telegrafiei în Moldova, se lărgea pentru austrieci câmpul de activitate economică, înlesnindu-li-se operațiile financiare și comerciale. În rândurile care urmează, vom înfățișa modul cum, profitând de o conjunctură favorabilă, guvernul din Viena s-a străduit să pună în aplicare planul său. La 30 septembrie 1854
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
venituri, mai cu samă dacă această linie telegrafică s-ar prelungi mai târziu de la Iași la București și de acolo s-ar întinde până la porturile de pe Dunăre, adică Galați și Brăila...”. Acesta era planul austriac al viitoarei rețele telegrafice moldovene. Austriecii aveau în vedere, în graba lor, realizarea unei rețele telegrafice simple, care să lege de Austria doar centrele importante din punct de vedere comercial, unde era necesar ca procesul de penetrație economică să fie îndrumat și controlat. Pentru aceste motive
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aveau în vedere, în graba lor, realizarea unei rețele telegrafice simple, care să lege de Austria doar centrele importante din punct de vedere comercial, unde era necesar ca procesul de penetrație economică să fie îndrumat și controlat. Pentru aceste motive, austriecii s-au preocupat numai de realizarea rețelei, care atingea punctele mai sus citate. Restul rețelei telegrafice a Moldovei s-a construit numai din inițiativa locală. Propunerea austriacă a fost acceptată imediat de către Sfatul Administrativ al Moldovei. Răspunsul acestuia a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldovei i-au urmat, la cererea lui Coronini, tratativele care au avut loc la Cernăuți între reprezentanții guvernelor celor două părți. Negocierile au avut drept scop să stabilească condițiile de colaborare între Moldova și Austria, în vederea introducerii telegrafiei în Moldova. Austriecii și-au manifestat dorința de a avea o legătură directă Cernăuți-Iași-Galați, dar n-au acordat nici o atenție eforturilor pe care le-a făcut guvernul moldovean în vederea instalării cât mai grabnice și a altor stații în afară de Iași și Galați. Impunerea punctului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între Giurgiu și Predeal, confirmă constatarea de mai sus. Constantin Minescu afirmă că francezii au construit linia telegrafică „...București-Giurgiu în legătură cu Rusciuk...”. Tratativele dintre francezi și turci, în vederea construirii legăturilor telegrafice dintre București și Belgrad, erau urmărite cu multă atenție de către austrieci. Francezii periclitau realizarea proiectelor austriece, care vizau întreaga regiune balcanică. Coronini a socotit necesar să atragă atenția lui Reșid Pașa asupra acestor negocieri și să-i ceară să ajungă, în prealabil, la o înțelegere cu guvernul austriac. În Principatele Române
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
păturile neînstărite ale populației, care, în lipsă de bani, au dat cereale. Absolut toate donațiile sunt motivate, invocându-se nevoile de ordin comercial, care pot fi satisfăcute avantajos prin telegraf. Aceasta a fost cauza principală, datorită căreia impulsul dat de austrieci, pentru realizarea propriilor lor planuri, a fost net depășit prin interesul și contribuția păturilor sociale din Moldova, angrenate în schimbul de mărfuri. Contribuția publică a permis să se treacă imediat la achiziționarea de material. În afară de lemn și mână de lucru, restul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu lucrările liniei Iași-Galați. Liniile telegrafice Nimerceni-Iași, Iași-Tecuci-Galați și Tecuci-Focșani se realizară până în iulie 1855. Conform devizului, ele au costat 209.808 lei la cursul Vistieriei, dintre care numai aparatele importate din Austria au reprezentat suma de 180.808 lei. Austriecii obținuseră ceea ce doriseră. De acum înainte, ei nu s-au mai preocupat de noi construcții de linii telegrafice. Interesul lor este îndreptat doar în direcția păstrării și întăririi influenței lor în această instituție nou înființată. Pentru Moldova însă, important era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
realizat astfel o rețea unică a celor două Principate, încă neunite. Odată sfârșită această etapă a lucrărilor, în fața guvernului moldovean apăru o nouă și dificilă sarcină: organizarea bunei funcționări a telegrafiei. Rolul principal - prin forța împrejurărilor - și l-au atribuit austriecii, care condiționaseră încă de la început înzestrarea telegrafiei moldovene cu materialele necesare numai în cazul când „s-ar adopta sistemul telegrafului austriac”, adică Moldova să adere la Uniunea telegrafică austro-germană. În acest scop, Coronini ceruse guvernului Moldovei, la 14 februarie 1855
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de către moldoveni. Buna funcționare a acestei instituții cerea însă măsuri grabnice. Pe de o parte, existau mari deficiențe, ca, spre exemplu, în domeniul financiar, pe care guvernul moldovenesc nu le putea înlătura cu de la sine putere. Ele erau create de către austrieci, care interpretau în felul lor relațiile telegrafice moldovene cu Uniunea telegrafică austro-germană. Iată ce relatează unul din funcționarii telegrafiei moldovene: „din taxia depeșilor externe însă, și anume din acelea expediate de la noi spre Austria, Prusia, Germania, Franța, Anglia, Rusia și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Departamentului lucrărilor publice, precum și dreptul de sancționare a funcționarilor etc.. Aceste prevederi ar fi avut urmări pozitive, numai în cazul când conducerea telegrafiei ar fi aparținut funcționarilor pământeni. Cum însă biroul central telegrafic - ca și cele ținutale - era condus de austrieci, aceștia căpătaseră drepturi noi, pe care ei le vor folosi conform intereselor lor. De aici abuzuri, conflicte și începutul luptei funcționarilor autohtoni împotriva austriecilor, luptă de care ne vom ocupa la locul potrivit. Unele dispoziții ale regulamentelor erau inadmisibile. Articolul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi aparținut funcționarilor pământeni. Cum însă biroul central telegrafic - ca și cele ținutale - era condus de austrieci, aceștia căpătaseră drepturi noi, pe care ei le vor folosi conform intereselor lor. De aici abuzuri, conflicte și începutul luptei funcționarilor autohtoni împotriva austriecilor, luptă de care ne vom ocupa la locul potrivit. Unele dispoziții ale regulamentelor erau inadmisibile. Articolul 5 al regulamentului pentru corespondența telegrafică preciza că „guvernul nu ia asupra sa nici o responsabilitate despre serviciul corespondenței prin canalul telegrafic”. Această dispoziție însemna
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ne vom ocupa la locul potrivit. Unele dispoziții ale regulamentelor erau inadmisibile. Articolul 5 al regulamentului pentru corespondența telegrafică preciza că „guvernul nu ia asupra sa nici o responsabilitate despre serviciul corespondenței prin canalul telegrafic”. Această dispoziție însemna că se acorda austriecilor deplina libertate de a face tot ceea ce doreau, fără riscul de a fi trași la răspundere. În fine, regulamentul telegrafic din 1858 prezenta multe îmbunătățiri, dar rămânea totuși cu multe deficiențe. Se declara, bunăoară, că „secretul depeșilor este inviolabil, cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fi trași la răspundere. În fine, regulamentul telegrafic din 1858 prezenta multe îmbunătățiri, dar rămânea totuși cu multe deficiențe. Se declara, bunăoară, că „secretul depeșilor este inviolabil, cu mărginirea dritului de inspecție a autorităților și a amploiaților competenți”. Funcționaarii austrieci aveau astfel posibilitatea să afle toate secretele politice, economice etc. pe care le conțineau depeșele. Regulamentele menționate n-au fost respectate nici chiar de către guvernul țării, care, printr-o circulară din 19 ianuarie 1859, a introdus atâtea discriminări, încât această
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
izvorâtă din concepția unor tineri proveniți în parte dintr-un mediu social pentru care munca în instituția telegrafiei era socotită o degradare, a fost cauza eșecului inițial al încercării introducerii funcționarilor autohtoni la telegraf. În această situație, domnitorul, spre bucuria austriecilor, a fost nevoit să apeleze la funcționari străini. Așa se explică de ce „toate lucrările își luară o demarșă austriacă și totul era în limba germană, protocoalele zilnice a casei și a corespondenței și cele de închierea contabilităților de cheltuieli [...], chiar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
privință, sunt cât se poate de edificatoare manevrele austriece în jurul privilegiului acordat, pentru înființarea unei bănci, prusacului Nulandt, directorului băncii din Dessau. Consulul Prusiei, întâmpinând mari piedici în acțiunea de sprijinire a compatriotului său, a cerut telegrafic instrucțiuni la Berlin. Austriecii, stăpâni pe telegraf, au întârziat cu două ore transmiterea telegramei, timp suficient pentru ca o contrapropunere austriacă, făcută în numele împăratului Franz Ioseph, să ajungă de la Viena la Iași. La 2 martie 1857, agentul consular francez din Galați anunța Secretariatul de Stat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Filipescu Dubău, a adresat o plângere domnitorului, în care a arătat că fiul său era prigonit pentru că era moldovean. „Iar apoi - adăuga el - ceea ce este mai de luat aminte, fie-mi ertat Înălțate Doamne a zice, este, căci voește [directorul austriac Librecht] ca numai din străini să fie întrebuințați de amploaianți în această serviție, dovadă, căci prin toate birourile sunt câte un însămnat și de prisos număr din aceștia”. La 23 septembrie 1857, direcția centrală a telegrafiei a avut de rezolvat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sunt câte un însămnat și de prisos număr din aceștia”. La 23 septembrie 1857, direcția centrală a telegrafiei a avut de rezolvat alt conflict, izbucnit între directorul adjunct al biroului telegrafic din Vaslui, Ivanovici, și șeful său Podlisezki. Ostilitatea împotriva austriecilor s-a manifestat în aceeași vreme și în Țara Românească. C. Minescu semnalează că, „prin anul 1857, funcționarii telegrafiști români, mai cu seamă cei din Muntenia, începuseră o intensă agitație atât pentru a scăpa de conducerea funcționarilor austrieci, cât și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]