3,148 matches
-
stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montreal, Québec. Nu numai că a devenit prima gimnastă care a obținut scorul perfect de zece la olimpiada (de șapte ori), dar a și câștigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipa compus) și bronz (sol). Acasă, succesul său i-a adus distincția de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tânără româncă distinsa cu acest titlu. Comăneci și-a apărat titlul european în 1977
Nadia Comăneci () [Corola-website/Science/297785_a_299114]
-
finale, în semn de protest contra arbitrajului. La Campionatele Mondiale din 1978 a concurat o cu greutate peste medie și ieșită din formă. Căderea la paralele a trimis-o pe locul 4, însă a câștigat titlul de campioană mondială la bârnă. În 1979, Comăneci, din nou la greutate normală, a câștigat cel de-al treilea titlu european la individual compus (devenind primul sportiv din istoria gimnasticii care a reușit această performanță). La Campionatele Mondiale din decembrie, ea a câștigat concursul preliminar
Nadia Comăneci () [Corola-website/Science/297785_a_299114]
-
câștigat concursul preliminar, dar a fost spitalizată înainte de a participa la concursul pe echipe, din cauza unei infecții, în urma unei tăieturi la încheietură mâinii, cauzată de o cataramă din metal. În ciuda recomandărilor doctorilor, ea a părăsit spitalul și a concurat la bârnă, unde a obținut notă 9,95. Performanță să a conferit României prima medalie de aur în concursul pe echipe. A participat și la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova, clasându-se a doua după Elenă Davîdova la individual compus, când a
Nadia Comăneci () [Corola-website/Science/297785_a_299114]
-
echipe. A participat și la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova, clasându-se a doua după Elenă Davîdova la individual compus, când a fost nevoită să aștepte pentru notă până ce Davîdova și-a încheiat exercițiul. Nadia și-a păstrat titlul la bârnă, dar a câștigat și o nouă medalie de aur, la sol, și una de argint, împreună cu echipa. a fost una din cele mai bune gimnaste din lume. Ea s-a retras din activitatea competiționala după Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova
Nadia Comăneci () [Corola-website/Science/297785_a_299114]
-
Munților Carpați, deci mai puțin amenințată de năvălirile barbarilor, bordeiul apare săpat în grădină, având rol de cămară răcoroasă pentru păstrarea alimentelor. În perioadele calme ale istoriei gospodăria țărănească din Sud-Est evoluează, începând să fie înălțată deasupra pământului, construită din bârne de salcâm, lipite cu chirpici și fiind alcătuită din două încăperi, acoperită cu stuf sau nuiele de salcie sau salcâm, esențe des întâlnite în zonele de luncă. Astfel s-a ajuns ca în zilele noastre, gospodăria din această zonă, să
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
Nistrului, care a fost înconjurată de case. În secolul al XIII-lea, prințul Danilo Halițchi (1201-1264), cu toate că era forțat să fie supus al Hoardei de Aur, a realizat lucrări de întărire a cetăților. El a dispus ca fortificațiile din lemn (bârne) de la Hotin să fie înlocuite cu piatră pe la anii 1240-1250. Cetatea a fost reconstruită de mai multe ori în decursul timpului și extinsă. Zidurile cetății sunt martore a mai multor evenimente istorice și a numeroase bătălii. Bătălia cea mai importantă
Raionul Hotin () [Corola-website/Science/307359_a_308688]
-
Lisifenco și schimonahul Paisie. Potrivit unei alte versiuni, în zona în care se află mănăstirea au venit în secolul al XVIII-lea călugări ardeleni veniți de la Muntele Athos și care au întemeiat vatra monahală construind o bisericuță din lut și bârne de lemn în locul în care astăzi se află cimitirul. Athanasie Lisifenco ar fi oprit femeile în mănăstirea întemeiată, iar pentru bărbați a construit o bisericuță și câteva chilii la circa doi kilometri mai la vale, înființând a doua mănăstire, Celicul
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
între încăperi. Iconostasul are o structură asemănătoare și este prevăzut cu uși împărătești la mijloc și uși diaconești în laturi. Pereții interiori sunt în întregime acoperiți de picturi murale databile la sfârșitul secolului 19, bine conservate. Biserica este ridicată din bârne de stejar încheiate în coadă de rândunică. Cimitirul se întinde în spatele bisericii în cuprinsul aceleași incinte. În cimitir se păstrează o colecție variată și valoroasă de cruci de lemn, de piatră, de fier, din marmură și beton. De o deosebită
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
greco-catolică din localitate. Pictura interioară a bisericii datează din 1783. Altarul a fost pictat de către zugravul Ștefan, naosul de către zugravul Stan, iar pronaosul probabil de către un ucenic al acestuia din urmă. Acoperișul are două rânduri de streșini care înconjoară biserica. Bârnele construcției sunt de stejar, turnul având o înălțime de 54 m, fiind înconjurat de alte patru astfel de turnuri de dimensiuni mici. Este una dintre cele mai înalte biserici de lemn din lume. Nota particulară a ansamblului este dată de
Biserica de lemn din Șurdești () [Corola-website/Science/308020_a_309349]
-
cu cinci laturi exterioare scurte. El are 4,15 m lățime și 3,6 m adâncime. Interiorul este luminat de ferestre mărunte în unghi ascuțit care inițial au fost și mai mici. Butea bisericii din Ieud Deal este ridicată din bârne de molid, legate cu cheotori netede în dinte ascuns. Tălpile și portalele, mai expuse la umezeală, sunt făcute din lemn de stejar. Pereții sunt ridicați drepți cu bârne fasonate din secure și barda, apoi rigidizați cu cuie de lemn. Între
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
fost și mai mici. Butea bisericii din Ieud Deal este ridicată din bârne de molid, legate cu cheotori netede în dinte ascuns. Tălpile și portalele, mai expuse la umezeală, sunt făcute din lemn de stejar. Pereții sunt ridicați drepți cu bârne fasonate din secure și barda, apoi rigidizați cu cuie de lemn. Între bârne sunt facute scobituri „cuptytye” pentru etanșeizarea pereților. Din fotografiile de epocă reiese că chetorile au fost o perioadă acoperite cu scânduri. Este posibil ca la una din
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
de molid, legate cu cheotori netede în dinte ascuns. Tălpile și portalele, mai expuse la umezeală, sunt făcute din lemn de stejar. Pereții sunt ridicați drepți cu bârne fasonate din secure și barda, apoi rigidizați cu cuie de lemn. Între bârne sunt facute scobituri „cuptytye” pentru etanșeizarea pereților. Din fotografiile de epocă reiese că chetorile au fost o perioadă acoperite cu scânduri. Este posibil ca la una din reparațiile anterioare sau prin tasare o parte din cheotori să fi fost distruse
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
altare, după topografia bisericilor armenești, cu un altar central în absida centrală și cu două altare secundare, amplasate în două nișe din perete și prevăzute cu mese de piatră. Catapeteasma a fost înlocuită cu o draperie simplă suspendată de o bârnă transversală. Începând din anul 1994 s-au realizat lucrări de consolidare a întregului complex. Au fost executate lucrări de consolidare și restaurare la biserică de către firma Restaco SRL, iar recepția la terminarea lucrărilor a fost efectuată în anul 2003. Recepția
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
între anii 1985-1987 pe porțiunile căzute. Zidul era susținut de contraforturi pe toate laturile, dar în prezent s-au mai păstrat doar două dintre acestea pe latura de vest a incintei. Pentru mărirea rezistenței zidăriei s-au introdus în zid bârne groase de stejar. Mănăstirea Bârnova fiind o construcție fortificată cu rol de apărare a avut în interior un drum de strajă din lemn, care înconjura zidurile de jur împrejur, precum și metereze. În incinta mănăstirii se poate intra pe două căi
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
ca material de construcție la ridicarea școlii confesionale din Hoteni. În urma demolării fostei școli, în 1997, s-a creat posibilitatea de a cerceta materialul demontat și a scoate la lumină, datele acelei biserici necunoscute. Au fost studiate și documentate câteva bârne, iar din trei dintre ele au fost luate probe pentru datări dendrocronologice. Datele noi obținute completează și corectează descrierile bisericii păstrate în trei documente din secolul XIX. În urma identificării amplasamentului în vechea construcție a câtorva bârne și cu ajutorul datelor din
Biserica de lemn din Botiza () [Corola-website/Science/307969_a_309298]
-
studiate și documentate câteva bârne, iar din trei dintre ele au fost luate probe pentru datări dendrocronologice. Datele noi obținute completează și corectează descrierile bisericii păstrate în trei documente din secolul XIX. În urma identificării amplasamentului în vechea construcție a câtorva bârne și cu ajutorul datelor din documente este propusă o reconstituire a planului și elevației bisericii. De asemenea se poate stabili tipul de cheotoare folosit și se pot urmări o serie de rafinamente de tehnică de lucru și elemente de decor ale
Biserica de lemn din Botiza () [Corola-website/Science/307969_a_309298]
-
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuhea (azi Bogdan Vodă, Maramureș) se crede că a fost construită în 1718. Spre deosebire de majoritatea bisericilor maramureșene, aflate pe coline, biserica Sf. Nicolae se află în mijlocul satului, în mijlocul cimitirului vechi. Pereții sunt construiți din bârne cioplite, fără decorațiuni, singura excepție fiind frânghia răsucită sculptată, care înconjoară biserica. Pereții interiori au fost pictați în 1754 la comanda ctitorului nobil Vasile Săpânțan. Biserica de lemn a fost declarată monument prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
de var preparat, cum era obiceiul vremii. Ulterior, a fost adăugat, pe vest, pridvorul cu două niveluri și au fost lărgite ferestrele. În anul 1929 au fost tăiate ferestrele care încadrează ușa dintre naos și pronaos. Biserica este construită din bârne asamblate în sistem „blockbau” și are plan dreptunghiular, cu pridvor cu două niveluri pe vest și absidă a altarului poligonală, în retragere. La interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe console (în comparație cu bolțile semicilindrice întâlnite de obicei), iar
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
I. L. Caragiale, comemorând a 130-a aniversare de la prima reprezenație publică a piesei. Pe 25 decembrie 2007 a jucat rolul principal în "Vicontele", o piesă de teatru muzical de Eugen Ionescu. Păscu a apărut în filmul documentar al lui Marius Bârnă, "Utopia impusă", care a investigat viața de zi cu zi din România comunistă, avându-i ca invitați pe Dan Bittman, criticul literar Ion Bogdan Lefter, politicianul și actorul Mircea Diaconu, și istoricul Marius Oprea. La vârsta de patruzeci de ani
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
a 14 militanți comuniști, printre care și Ilie Pintilie, membru CC al PCR. Orașul Panciu a fost distrus în proporție de 99% (din 371 case de zid, numai 5 au rămas în picioare, împreună cu 57 case de paiantă sau din bârne aflate la periferie). Deși nu a existat un bilanț unanim acceptat, la Panciu "Adolf Capatina" vorbește de „42 de morți și 76 de răniți, trimiși la Mărășești și Focșani, pe unde au mai murit dintre ei”. În ziua de 16
Cutremurul din 1940 (România) () [Corola-website/Science/302066_a_303395]
-
care a fost găsită icoana, a făcut din lemnul ei o bisericuță, numită din această pricină "Dintr-un lemn". Cam tot așa afirma pe la 1842 poetul Grigore Alexandrescu care vizitează lăcașul, ascultând legendele locului. Bisericuța din lemn de stejar, din bârne groase pare a fi fost ridicată pe la mijlocul secolului al XVI-lea. În biserică se află Icoana Maicii Domnului de care este legată existența așezământului monahal. Despre când și unde a fost pictată icoana, părerile sunt împărțite. Profesorul Andrei Grabor de la
Mănăstirea Dintr-un Lemn () [Corola-website/Science/302586_a_303915]
-
imens, Codrul Vlăsiei, Mănăstirea Snagov a funcționat adeseori ca loc de refugiu și surghiun. Spre exemplu, după înăbușirea Revoluției de la 1848 din Țară Românească, capii revoluției în frunte cu Nicolae Bălcescu au găsit refugiu la Mănăstirea Snagov. Podul construit din bârne de stejar, care lega insula de țărmul lacului, a fost incendiat în timpul Revoluției din 1821, nemaifiind niciodată refăcut. Se pare ca mănăstirea ar fi devenit faimoasa după presupusa înmormântare a lui Vlad Țepeș în incinta acesteia. Conform legendei, după moartea
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
poziîie frumoasă, nu departe de fluviu, în mijlocul unui câmp fertil, cu livezi de palmieri umbroși. Accesul spre deșert se făcea prin spatele orașului, pe niște pante stâncoase și nisipoase. Casele erau construite din cărămidă uscată la soare și apoi văruită; bârnele acoperișurilor se sprijineau pe stâlpi subțiri din lemn, vopsiți în culori vii. Mobilierul încăperilor era format din împletituri (rogojini)de stuf, scaune de lemn, sculptate și catiponate frumos, cufere de lemn pictat, mese încrustate, ca și din paturi având picioarele
Prima Dinastie Egipteană () [Corola-website/Science/302984_a_304313]