3,370 matches
-
alunecă tramvaie către Brătianu intersectându-se cu cele care urcă de pe Elisabeta Înspre Pake. La Pake este o fântână arteziană. Seara o luminează cu reflectoare. Ca În Parcul de Cultură și Odihnă, I.V. Stalin. Pe străzi copii ling Înghețate pe băț, iar prin cofetării Înfulecă moscove violete. La cinema Elena Pavel se dă Poemul pedagogic, film În culori. Descărcarea la centrul de pâine se face cu brațele. Se aruncă din om În om câte două pâini și se pun În coș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ai chiulit. Când se face vremea, te azvârli În tramvaiul 13. Tu, În tramvaiul 13. În drum spre Palatul Pionierilor. Te dai jos la Grozăvești. Mergi pe calea ferată. Îți place pe linia trenului. Vezi un câine mort. Cu un băț ațâți viermii care l-au năpădit sub blana uscată. Ești În timpul liber. E deja spre prânz, după prânz, puțin după prânz. Este primăvară și miroase a crud. Ai avut un coleg pe care Îl chema Crudu. Crudu a plecat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și dud care făcea dude negre și sângerii. Îi mai povestești cum conduceai tu doi orbi la tramvai, În stația de lângă Farmacia de pe Tolbuhin, iar ei Îți dădeau cincizeci de bani. Mai puneai cinci și Îți cumpărai o Înghețată pe băț. De vanilie. Sau de rom. Vă Întoarceți la momeala cu pilitură de fier. A dispărut ca și cum n-ar fi fost. Demeșco urlă de fericire și pune mâna pe magnet. Se așază tacticos la pândă. Viața confirmă mereu cuvintele lui N.S.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
la Londra și câștiga o avere. Era o namilă de om, care fusese Înrolat În marină și fusese și jucător de rugby, cu o inimă tot atât de mare cât a lui Chanel. I-ar fi adus și luna de pe cer În băț dacă ar fi putut. Lăsând injecțiile cu colagen la o parte, orice-și dorea Chanel, primea instant. Nu că ar fi cerut prea multe. Nu era genul care să ceară. Totuși, trebuia doar să menționeze-n treacăt că văzuse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
am plimbat încet privirea pe corpul ei, l-am brăzdat bucată cu bucată. Apoi m-am dezbrăcat și eu complet, cum n-o făcusem niciodată în fața ei. Și nici eu nu eram frumos, aveam brațele prea subțiri, puțină burtă și bățul acela atârnând pieziș printre firele de păr. Și eu mă rușinam. Dar vroiam să fim așa, goi, și prea puțin atrăgători. Unul în fața celuilalt, fără grabă, fără elan, cufundați în timp. Când am intrat în ea, am rămas acolo îndelung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
proțăpit cu hainele mele elegante în mijlocul apăraiei de pe jos. Italia își scoate cizmele de gumă și își pune pantofii. Când se urcă în mașină, ne purtăm unul cu celălalt fără bucurie, dar cu bunăvoință, ca doi prieteni bătuți cu același băț. Sau poate ca doi părinți care au pierdut un fiu. Suntem cu siguranță doi veterani. Ne mișcăm lângă o rană, trebuie să fim atenți unde punem cuvintele. — Ce mai faci? — Bine. Și tu? — Ești obosită? — Nu, deloc. Nu-i niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Un bărbat se lovi de spatele meu, își ceru scuze și merse mai departe, dar eram deodată conștient de prezența altor trecători. Se uitau la mine, apoi repede în altă parte, rușinați, dar nu surprinși. Suntem la o aruncătură de băț de casa Annei Frank. Turiștii care plâng nu sunt o raritate. Dar eu nu plângeam pentru ceva din casa aceea. Plângeam pentru inocența acelui tată care mergea spre casă în seara roșiatică a Amsterdamului, pentru speranța unei noi vieți a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
salt să se redreseze și să se țină iar pe picioare, scuturându-și zăpada de pe pantaloni. Cu priviri curajoase, cercetau ghețușul pe care-l parcurseseră de la plecare, îi trăgeau câte unui ageamiu, care se dădea țeapăn pe gheață ca un băț, o lovitură în tocurile de la ghete până când cădea, spre hazul lor, și așa le făceau și fetelor. Eu mă gândeam la recreațiile din curtea din B., la fetele și băieții despărțiți printr-un zid de cărămidă, la băieții bându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
îmi luasem cu mine „lumea în imagini“ din cartea cu eschimoși și, în ciuda vântului tăios, am pornit dinspre grădină, unde îmi prinsesem scândurile de picioare, către pădure, lăsând satul în spate. Împingeam măsurat vârfurile pe suprafața neatinsă, strângând în mâini bețele de bambus. Și, pe de-o parte, eram un băiat care avea schiuri noi cu canturi de oțel, în timp ce băieții din sat trăgeau după ei pe colina bisericii sănii și unul, chiar cu doage adevărate - partea rotunjită de lemn a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
dăruiseră părinții, când au văzut entuziasmul meu pentru fotografiile din volumul Kabluna: Ivik, povestea unui băiat eschimos, prima mea carte. Cu schiurile mele trăgeam eu însumi rânduri pe zăpadă, două linii paralele, mergeam pe urmele animalelor, aveam să-mi folosesc bățul de schi drept harpon, mâinile mele reci aveam să mi le înmoi în animalul cald încă, să-i mănânc creierul din țeasta deschisă. M-aș fi întors ca un vânător plin de faimă înapoi la casele de zăpadă și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cu instrucțiuni de la Lisa și Maria, m-am gândit că asta ar părea mai puțin ciudat pentru cel cu care eram la întâlnire decât să modelez o efigie a lui Mark din ceară și să-i înfig în ochi un băț de chibrit aprins. —E ușor când afli despre bărbatul respectiv în fiecare zi ceva care te face să-ți dai seama că nu l-ai cunoscut deloc și că întreaga relație a fost o mascaradă. Tonul meu devenise mai ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
a tras din partea din față a costumului, sfâșiindu-l cu o singură mișcare și rămânând într-un combinezon din piele și o pereche de chiloți tanga cu ținte ascuțite. Din culise, i se aruncă un bici și un fel de băț din piele. Ca și cum cineva ar fi apăsat pe un buton, toate femeile din jurul nostru și-au deschis gențile de unde au scos un întreg arsenal sado-maso. Lisa și cu mine eram țintuite de scaune încercând să ne dăm seama dacă vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
zărea doar spinarea rotundă a unui hamal ce urina pe zidul umed din colț. Dintre picioarele crăcănate se scurgea, pe asfaltul cenușiu, o coadă șerpuitoare de lichid negru pe care naviga, până la bordura trotuarului, un muc de țigară și un băț de chibrit. - „Permiteți să mă recomand: mă cheamă Bonciu.” - „Ramses Ferdinand Sinidis, făcu el mecanic și oarecum dezmeticit, cu domiciliul pasager în pensiunea doamnei Pipersberg, din strada Garnizoanei No. 3.” „Numai puțină scurgere de borș”, zise surâzând. „Stau la etaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
să le spună, însă, cine le-a aprins. Zicea trompetul că numai atâta ținea să știe domnul maior, dar că el tăcea ca mutul. Se încăpățâna să nu destăinuiască adevărul, cu toate că văzuse, din deal, copilașii vecinului, frecând pe cutie niște bețe de chibrituri. Dar până să dea fuga într-acolo, copiii fugiseră și paiele ardeau cu flacără înaltă și mistuitoare. Ținea mult trompetul ca vecinii să nu intre în pușcărie, și ca să nu le rămână copiii pe drumuri. Ofițerii, văzând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
dulapuri după hârtii personale, scrisori, fotografii și manuscrise, din care făcu un foc În curtea din spate. Rămase aplecat sumbru deasupra filelor care se chirceau, Înnegrindu-se și prefăcându-se În cenușă, Împungându-le din când În când cu un băț, ca ofițerul de serviciu al unei armate În retragere, care distruge documentele ce nu trebuie să cadă În mâna inamicului. Servitorii Își amintiră de un foc mult mai mare, din 1909, când dl James Își distrusese toată corespondența de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
vechi ce au dat naștere unui personaj care, abia așternut pe hârtie, nu a mai vrut să crească deloc, a început să spargă cu glasul său, cântând, tot ce era făcut din sticlă, un personaj care avea la îndemână două bețe de lemn și care, datorită tobei lui de tinichea, și-a făcut un nume ce a ființat de atunci încoace, citabil, între coperți de carte și care vrea să fie nemuritor în nu știu câte limbi? Pentru că ar mai fi de adăugat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
adunat în clăi ne momise încă de la venire cu oferta lui. Acum mi se părea că mireasma câmpului cosit sporise în intensitate. De îndată ce am știut că gara, împreună cu tovarășul adormit și cu proviziile adunate, se afla la o aruncătură de băț în urmă - sau am avut nevoie de mai mult timp? - am și abandonat căruciorul gol și ea m-a luat de mână. Amândoi am fost atrași în afara drumului, pe cea mai apropiată claie de fân. Și eu trebuie să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și lungi până la genunchi pe care le purtam toți studenții și toate studentele ce stăteau în semicerc în fața personajelor lor din lut fixate pe suporturi, cu ochii ațintiți pe gospodina așezată stând ceva mai sus și explorau detaliile trupului cu bețe de modelaj cu un laț de sârmă în vârf. Nu fără o asemănare cu surorile medicale și cu medicii stagiari, ei așteptau vizita medicului-șef; atunci apărea, îmbrăcat în alb, cu excepția beretei, Mages. În pantalonii mei de dril pescuiți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
băiețel, să tot fi avut vreo trei ani, fiul surorii clarvăzătoarei mele prietene amatoare de cinema, cu o tobă pentru copii atârnată de gât, a intrat în sufrageria plină de fum și a început să bată în ea cu niște bețe de lemn. Bătea de două ori cu dreapta, o dată cu stânga. Făcând abstracție de adunarea de adulți, a traversat încăperea, a dat ocol de mai multe ori grupului strâns în jurul mesei, bătând netulburat în tobă. Nu se lăsa abătut nici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe drumuri proprii. Nu lucrul după model - obișnuitul nud de femeie cu picior de bază și picior activ, la care era de învățat ce mai trebuia învățat în continuare -, ci găina masivă, apoi un corp de păsăre alungit ca un băț și peștele turtit, conceput într-o formă frântă, erau cele care dădeau direcția. Peștele se baza pe primele desene pe tema Calcanul, iar în poezii precum Flașnetă cu puțin înainte de Paște și Apă mare, un text care a generat prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mă pună la altă Încercare, puhoi dă grea, da că În proba aia o să pună În joc viața tutulor și poate chiar sorții la lume. Și i-a dat nainte: — Te legăm la ochi cu vălul acesta, Îți punem În dreapta bățul acesta lung, și fiecare se va ascunde În câte un loc din casă sau din grădini. Vei adăsta aici până când orologiul va bate miezul nopții; apoi ne vei găsi rând pe rând, luându-te după zodii. Zodiile guvernează lumea; pe timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de seară, demonstrează că legăturile familiale dăinuie chiar În toiul mondenității și boemei. Fără să mai adaste, guvernanta l-a luat pe Pampa cu ea. Muñagori a explicat că Întreaga pedagogie este rezumată În preceptul solomonic: dacă ești zgârcit cu bățul, nenorocești copilul. Am aflat că, pentru a-l obliga să poarte facón și chiripá, trebuia să pună În practică acest precept. Pe 29, la căderea serii, am asistat, de pe terasă, la parada taurilor, gravă și splendidă. Acest tablou rural i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
deschis gura să țipe, dar în acel moment a văzut mai bine poteca pe care făcuse doar câțiva pași. Privind în lungul ei să înțeleagă încotro să se îndrepte, a văzut ceva mișcându-se la doar la o aruncătură de băț mai departe. A căzut în genunchi aproape paralizat de frică S a târât pe iarba moale și caldă cu ochii țintă spre locul unde observase mișcare. Deodată s-a făcut liniște. Frunzele s-au oprit din mișcare și muzica a
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
mă simt demodată și inhibată pentru că m-am înfuriat atunci când m-a anunțat că și-a tras-o cu fosta în a doua noapte după ce și-a tras-o cu mine („Dumnezeule, voi, fetele astea de la mănăstire, parcă aveți un băț în fund.“), nu un bărbat care să mă facă să mă simt ca un extraterestru fiindcă n-am fost în stare să fac diferența între Piat d’Or și Zinfandel (indiferent ce-o însemna chestia asta!). James nu m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
aproape că m-am împiedicat, în camera lui Rachel, de bicicleta medicală și de aparatul de vâslit. Nu le mai văzusem de ani de zile. Crezusem că fuseseră exilate de mult în Siberia, care era garajul, împreună cu balonul de sărit, bețele de pogo, patinele cu rotile, skateboardurile, jocul de Kerplunk!, mingea de swing, rachetele de squash, pendulul de jucărie, bicicletele Chopper, caseta de învățare a limbii spaniole fără profesor, jocul de minibridge, canoea din fibră de sticlă, miile de alte jucării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]