2,820 matches
-
Ciobanu, țărani, îl îndrumă spre o activitate practică. Drept urmare, fiul lor va urma Școala Medie Silvică din Pucioasa, devenind tehnician silvic. Totuși, în 1952 intră la Facultatea de Filologie din București. După absolvire, în 1957, lucrează în redacția revistei „Scrisul bănățean” din Timișoara. Peste doi ani părăsește Timișoara, dezamăgit că nu putuse ocupa un post în învățământul superior pe motive de „dosar”: în ultimul an de facultate, fusese exclus din UTM pentru atitudinea sa din timpul mișcărilor studențești legate de evenimentele
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
UTM pentru atitudinea sa din timpul mișcărilor studențești legate de evenimentele din Ungaria în 1956. Între 1960 și 1962 este profesor într-un sat din județul Dâmbovița, iar la începutul lui 1963 se reîntoarce la Timișoara ca redactor la „Scrisul bănățean” („Orizont”) și asistent (apoi lector) la Universitate. La sfârșitul anului 1968 este nevoit să plece definitiv din oraș și se stabilește în București, angajându-se mai întâi la Televiziunea Română, apoi, din 1971, ca redactor (mai târziu șef al secției de
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
strânse într-o colecție, pe care C. o încredințează lui Barițiu. Colecția a rămas multă vreme în manuscris, numai unele texte fiind reproduse de N. Filimon în 1858 (din păcate cu precizarea greșită că ar fi vorba de o colecție bănățeană) și, mult mai târziu, în 1934, de G. Bogdan-Duică, care i-a fost elev. În 1859 G. Barițiu corectează eroarea de informație a lui N. Filimon, arătând că poeziile au fost descoperite în satul natal al lui C. și în
CIOFLEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]
-
, publicație apărută la Timișoara între 1929 și 1931 (trei volume), sub redacția lui Romulus S. Molin. Revista se dorește un compendiu al vieții culturale bănățene. Are, în afara unui calendar anual, o substanțială parte literară și este structurată, de fiecare dată, în câteva compartimente: „Generalități despre Banat” (consemnări istorice și culturale), „Sate bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu
ALMANAHUL BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
redacția lui Romulus S. Molin. Revista se dorește un compendiu al vieții culturale bănățene. Are, în afara unui calendar anual, o substanțială parte literară și este structurată, de fiecare dată, în câteva compartimente: „Generalități despre Banat” (consemnări istorice și culturale), „Sate bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu versuri Aron Cotruș, Petru Oance (Tata Oancea); sunt reproduse poezii populare bănățene din colecția lui George Cătană. Studii literare și culturale semnează Lucian Costin (Balada populară bănățeană
ALMANAHUL BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
al vieții culturale bănățene. Are, în afara unui calendar anual, o substanțială parte literară și este structurată, de fiecare dată, în câteva compartimente: „Generalități despre Banat” (consemnări istorice și culturale), „Sate bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu versuri Aron Cotruș, Petru Oance (Tata Oancea); sunt reproduse poezii populare bănățene din colecția lui George Cătană. Studii literare și culturale semnează Lucian Costin (Balada populară bănățeană), Vasile Goldiș, Emanoil Bucuța. Rubrica de evocări e susținută de
ALMANAHUL BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
structurată, de fiecare dată, în câteva compartimente: „Generalități despre Banat” (consemnări istorice și culturale), „Sate bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu versuri Aron Cotruș, Petru Oance (Tata Oancea); sunt reproduse poezii populare bănățene din colecția lui George Cătană. Studii literare și culturale semnează Lucian Costin (Balada populară bănățeană), Vasile Goldiș, Emanoil Bucuța. Rubrica de evocări e susținută de Ioachim Miloia, Aurel E. Peteanu, Mihail Gașpar. Revista publică scrisori inedite ale unor personalități din
ALMANAHUL BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu versuri Aron Cotruș, Petru Oance (Tata Oancea); sunt reproduse poezii populare bănățene din colecția lui George Cătană. Studii literare și culturale semnează Lucian Costin (Balada populară bănățeană), Vasile Goldiș, Emanoil Bucuța. Rubrica de evocări e susținută de Ioachim Miloia, Aurel E. Peteanu, Mihail Gașpar. Revista publică scrisori inedite ale unor personalități din Banat (Vincențiu Babeș, Eftimie Murgu ș.a.). L.P.B.
ALMANAHUL BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
Ioanei Almăjan (n. Marin), muncitoare. A absolvit Colegiul „C. Diaconovici-Loga” și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1965), devenind redactor la ziarul „Drapelul roșu” (1966-1979), directorul Editurii Facla (1979-1989), bibliotecar (1989-1991) și șef al departamentului cultural al ziarului „Renașterea bănățeană” (din 1991). A primit Premiul pentru excelență pe anul 1995 al Asociației Scriitorilor din Timișoara. A colaborat la cele mai importante publicații din țară și la unele din străinătate. A debutat în „Scrisul bănățean” (1962) cu o schiță, și editorial
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
al departamentului cultural al ziarului „Renașterea bănățeană” (din 1991). A primit Premiul pentru excelență pe anul 1995 al Asociației Scriitorilor din Timișoara. A colaborat la cele mai importante publicații din țară și la unele din străinătate. A debutat în „Scrisul bănățean” (1962) cu o schiță, și editorial cu volumul de povestiri Sunt dator cu o durere (1970). Acțiunea prozei lui A. este plasată în două zone predilecte: satul de munte al copilăriei, văzut ca un inepuizabil rezervor de energii umane, dirijate
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
care melancolia trecerii insidioase a timpului, interiorizarea prin contemplare, pătrunderea tainelor și căutarea lor definesc o voce lirică aparte, în care discursul e mereu bine controlat. Traducerile, cu precădere din limba sârbă și germană, îi vizează mai ales pe scriitorii bănățeni contemporani. SCRIERI: Ideografii lirice contemporane, Timișoara, 1977; Ecorșeu, Timișoara, 1997; Îndreptar de navigație pentru uzul somonului albinos, Timișoara, 1997; Istoria naturală și alte poeme, Timișoara, 1997; Grup nominal (7 formule de exorcizare a verbului), Timișoara, 1997; Cornetul cu înghețată al
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
linia marilor tradiții moderniste (simbolism, expresionism, suprarealism), poetul nu se poate sustrage chemării timpului său, lăsându-se profund marcat de ceea ce se va numi postmodernism. Dacă se adaugă la toate acestea prezența unei subtile, însă tenace influențe folclorice (de sorginte bănățeană), rezultă o poetică originală, alimentată din surse diverse. De altfel, A. cultivă cu stăruință o stilistică a paradoxului, a ezitării între afirmație și negație, întemeiată pe strategia absorbirii eterogenului în omogen (un ciclu se intitulează chiar Zona contrariilor). Meditația gravă
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
că Alexandru Nemoianu se referă, atunci când vorbește despre emigranții de la începutul secolului XX, la cei din provinciile aflate sub stăpânire străină, nu și la cei din România. Oricum, „comportamentul” exilaților din România ocupată de Moscova, care nu erau țărani transilvăneni, bănățeni sau bucovineni, ci oameni educați, care realizau exact situația în care se aflau, nu avea decât întâmplătoare puncte comune cu emigranții de la începutul secolului, care nu știau ce îi aștepta, ce vor face și nici nu intenționau, în cele mai multe cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de istorie orală sunt circumscrise mult mai exact, geografic, la granițele unei străzi, precum strada Orațiu (Irina Nicolau, Ioana Popescu, O stradă oarecare din București, Editura Nemira, București, 1999), sau la o provincie istorică ori populație etnică, Banatul și germanii bănățeni, de pildă în cărțile Smarandei Vultur. Nu este limpede ce rațiuni și ce criterii au prevalat în alegerea subiecților, ce anume a interesat, aspectul local sau general uman din relatări, dacă reperul geografic al Țării Bârsei este doar orientativ, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
faptele de viață răspândite în publicistică. "Doream să aud limba noastră dulce și sonoră răspunzând de pe scenă sau "Teatrul fu principalul meu studiu sub decursul petrecerii mele la București. Rășinarii evocă familia preotului Cioran, Mirceștii, poezia lui Vasile Alecsandri. Satele bănățene îl provoacă să gândească asupra rolului generațiilor, perpetuate prin coruri și devotamentul învățătorilor. Această lectură concomitentă a celor două volume ale ediției este prilej a urmări cât de mult îl provoacă la meditație vizitarea unor locuri după anume număr de
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
un extraordinar reporter de atmosferă al timpului), a știut să-și dezvăluie sufletul, totul transformîndu-se într-o veritabilă prietenie amoroasă. S-a îngrijit să-i publice eseurile reportericești ca și fragmente benigne din corespondența ei într-un volum intitulat Scrisori bănățene, în 1924, anul morții ei. Această stranie scriitoare, iubita lui Beldie, s-a sinucis cu un revolver într-o călătorie. Și e greu de știut dacă asta s-a datorat libertinajului lui Beldie ci, cum se străduie să ne convingă
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
Ambele conțin materiale din arhiva de înregistrări a foarte activului grup de cercetare; se continuă astfel o importantă întreprindere culturală, orientată în spirit modern, cu eleganță și cu substanță, demonstrînd ceea ce are mai bun afirmarea diversității. Corpusul de documente orale bănățene prezintă un interes multiplu: istoric, antropologic, folcloristic, lingvistic (în septembrie, de altfel, a avut loc la Timișoara o interesantă dezbatere despre relevanța pluridisciplinară a mărturiilor) - dar se oferă și unei lecturi pasionante, atrase de experiențele umane, de simplitatea și autenticitatea
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
În a treia partiție, pe fond verde, se află un apeduct de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Aglomerarea de stânci și masivul cu profil de om reprezintă Sfinxul Bănățean, important monument al naturii. Roata cu făcaie reprezintă o veche ocupație a locuitorilor, morăritul. Apeductul reprezintă o construcție ce datează din vremea împărătesei Mariei Tereza. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
universitar Radu Popescu-Zeletin, director al Institutului de Cercetări "Frauenhofer FOKUS Berlin". Articolul 2 Se conferă Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Ofițer: - domnului Axel Azzola, președinte al Societății Germano-Române din Berlin; - domnului profesor Jakob Laub, președinte al Asociației Șvabilor Bănățeni din Republica Federală Germania. Articolul 3 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria B - "Muzică", domnului Cătălin Ilea, profesor la Universitatea de Arte din Berlin. Articolul 4 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria
DECRET nr. 981 din 23 noiembrie 2004 privind conferirea unor ordine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163093_a_164422]
-
Șuncă - secuiasca - de Sălaj Pulpa rulata - de Sibiu Mușchi - Azuga - de Sălaj C. Produse de panificație Pâine de casă - cu coaja bătută de Brașov - de Cărei - cu coaja bătută de Covasna - Bazna - Tarnava - Mediaș - cu coaja bătută de Albă - Lotru - bănățeana - de Sălaj Corn - Rupea - Drăgășani Covrigi - de Brașov - de Buzău - dobrogeni - ardelenești Colac - moldovenesc - argeșean - ardelenesc Cozonac - ardelenesc de Oas - secuiesc Kurtos Kalacs - dobrogean Plăcintă - cu varză de Albă - cu varză de Bihor - cu cartofi de Albă - moldoveneasca - dobrogeana D.
ORDIN nr. 339 din 19 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
cu suma de 5 miliarde lei, pentru județul Caraș-Severin, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004, și alocarea acesteia bugetului propriu al Consiliului Județean Caraș-Severin în vederea finanțării lucrărilor la Monumentul eroilor bănățeni ai națiunii române de pe Muntele Mic. Articolul 2 Utilizarea sumei prevăzute la art. 1 se face de către ordonatorul principal de credite, potrivit dispozițiilor legale. Articolul 3 Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice să introducă modificările corespunzătoare în volumul și în structura
HOTĂRÂRE nr. 925 din 10 iunie 2004 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004, pentru judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158863_a_160192]
-
nisoria (Silvie porumbaca) Muscicapidae - Ficedula parva (Muscar mic) - Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae - Lanius collurio (Sfrancioc roșiatic) - Lanius minor (Sfrancioc cu frunte neagră, Sfrancioc mic) Emberizidae - Emberiza hortulana (Presura de grădină) REPTILE CHELONIA (TESTUDINES) Testudinidae - Testudo hermanni (Țestoasă de uscat bănățeana) - Testudo graeca (Țestoasă de uscat dobrogeana) Emydidae - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă) OPHIDIA (SERPENTES) Colubridae - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) (inclusiv subspecia sauromates) Viperidae - Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi și/sau forme intermediare) (Vipera de stepa) - *Vipera
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
spp. (Silvii) Muscicapidae - Ficedula spp. (Muscari) Paridae - Parus spp. (Pițigoi) Certhiidae - Certhia spp. (Cojoalce) Laniidae - Lanius spp. (Sfrancioci) Emberizidae - Emberiza spp. (Presuri) Fringillidae - Fringilla spp. (Cinteze) - Loxia spp. (Forfecuțe) - Pyrrhula pyrrhula (Mugurar) REPTILE TESTUDINATA Testudinidae - Testudo hermanni (Țestoasă de uscat bănățeana) - Testudo graeca (Țestoasă de uscat) Emydidae - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă) SAURIA Lacertidae - Lacerta agilis (Șopârla cenușie) - Lacerta trilineata (Gușter vărgat) - Lacerta vivipara panonica (Șopârla de munte) - Lacerta viridis (Gușter) - Podarcis muralis (Șopârla de zid) - Podarcis taurica (Șopârla de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
nisoria (Silvie porumbaca) Muscicapidae - Ficedula parva (Muscar mic) - Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae - Lanius collurio (Sfrancioc roșiatic) - Lanius minor (Sfrancioc cu frunte neagră, Sfrancioc mic) Emberizidae - Emberiza hortulana (Presura de grădină) REPTILE CHELONIA (TESTUDINES) Testudinidae - Testudo hermanni (Țestoasă de uscat bănățeana) - Testudo graeca (Țestoasă de uscat dobrogeana) Emydidae - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă) OPHIDIA (SERPENTES) Colubridae - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) (inclusiv subspecia sauromates) Viperidae - Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi și/sau forme intermediare) (Vipera de stepa) - *Vipera
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
spp. (Silvii) Muscicapidae - Ficedula spp. (Muscari) Paridae - Parus spp. (Pițigoi) Certhiidae - Certhia spp. (Cojoalce) Laniidae - Lanius spp. (Sfrancioci) Emberizidae - Emberiza spp. (Presuri) Fringillidae - Fringilla spp. (Cinteze) - Loxia spp. (Forfecuțe) - Pyrrhula pyrrhula (Mugurar) REPTILE TESTUDINATA Testudinidae - Testudo hermanni (Țestoasă de uscat bănățeana) - Testudo graeca (Țestoasă de uscat) Emydidae - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă) SAURIA Lacertidae - Lacerta agilis (Șopârla cenușie) - Lacerta trilineata (Gușter vărgat) - Lacerta vivipara panonica (Șopârla de munte) - Lacerta viridis (Gușter) - Podarcis muralis (Șopârla de zid) - Podarcis taurica (Șopârla de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]