3,051 matches
-
a interpretat opera expusă (autorul fiind absent), aflăm câteva date despre artist. Fotograf și ziarist de notorietate, cu o operă de anvergură internațională, Mihai Potârniche, născut la Orhei, în 1953, este un magistru. După câte îmi dau seama, acest artist basarabean face parte din categoria celor pentru care "acasă" constituie un act de identitate, nu doar de prezență; așa cum sugerează uriașa prăvălire de peisaje autohtone și cele câteva compoziții și portrete, "acasă" reprezintă o temă care, pentru Potârniche, se prelungește, firesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
treptele liceului, taicăsău i-a dat atunci o corecție ostășească, aplicându-i o pereche de cizme în fund. După reformă, în 1948, o rusoaică de peste Prut, Palina Nichitișna, începuse să predea limba care le înlocuise pe cele occidentale, inclusiv latina. Basarabean era și neuitatul Bejan, dascăl la biserica Sfântul Ilie. Fiind cel mai teribil bas pe care-l auzise vreodată târgul, preda la gimnaziu muzica. Mai târziu a ajuns corist la Opera din Iași. Puștii își băteau joc de naivitatea lui
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Vasile Ostanschi, care a anunțat că pe lângă consilierii locali ai comunei, participă, ca invitați, consilieri județeni, parlamentari, membrii ai cenaclului „Nectarie” din Vama, dar și personalități din zona culturală precum scriitorii Ion Filipciuc, Ion Mugurel Sasu, profesorul universitar și publicistul basarabean Ion Berghia, editorul publicației „Dor de Basarabia”, sculptorul Lucian Zmău, autorul bustului ș.a. Odată cu acest eveniment, a avut loc și lansarea cărții Mitropolitul Nectarie Cotlarciuc și faptele sale, semnată de fiul satului, Vasile Diacon, despre care am amintit deja. Despre
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
răspuns Pastenague. Putea foarte bine să și tacă. Dar ce rost avea să-l contrazic și să explic exact care, ce și cum... Băgărețul de la masa de alături vorbea cu un accent mai mult decât moldovenesc, ce mai tura-vura, era basarabean sau pur și simplu rus. La Paris îți dai mai bine seama că geografia nu e vorbă goală! Mama era româncă, a precizat Pastenague. Iar celălalt a râs și a spus că și maică-sa tot româncă era. — Și tatăl
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și urzișor, Și fereastra, întru care flori de tot feliu-nflorea, Sfredelită de un șarpe, ce se sorește pe ea. Versurile lui Nicolae Dimache († 1837) sunt și ele de inspirație veche, pe motivul zădărniciei. Cât despre Ioan Prale, "musicos" de origine basarabeană (1769-1847), el e mai cunoscut pentru invenția patului mutabil după soare. Încolo stihuirea lui e îngrozitoare și doar versurile din Psaltire alunecă mai normal: Mic eram între frățime, Și cel mai în frăgezime, Într-a tatălui meu casă De păscut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca erou principal pe Ioan Catinà poetul, intenționa să ridiculizeze pașoptismul în persoana lui Baboi și a lui Sclipici, caricaturi ale lui C. A. Rosetti și Ion Brătianu. B. P. HASDEU Descendent cu sânge amestecat al unei familii de boieri basarabeni, B. P. Hasdeu (1838-1907) e o expresie puternică și bizară a zonei scite. Omul s-a ilustrat în multiple ramuri ale culturii, chiar și în poezie, care este totuși laturea cea mai slabă. Ar fi voit să scrie: O poezie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
câteva decenii foiletoanele satirice, nu prea sprintene, ale lui Mihai Teliman (1863-1902), printre care mai ales Moartea lui Dule. Bucovina dădu și un dramaturg în persoana lui Constantin de Stamati-Ciurea, în ale cărui Opuri dramatice găsim vodeviluri, mai degrabă naive. Basarabean, el e fiul cavalerului C. Stamati, dar rudă prin alianță cu Silvestru Morariu, mitropolitul Bucovinei. Interesante sunt amintirile-tablouri ale rădăuțeanului Emanoil Grigorovitza (1857-1915), specializat în imagini de viață evreiască: ovrei coșer strânși la micvă ori la merhaz ca să fie curați
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un amator care își romanțează amintirile. Subiectul epic din Pribegi în țară răpită e fără însemnătate. Toată valoarea romanului stă în documentația asupra vieții boierilor și țăranilor din Basarabia. Alcătuirea unei case boierești, la Chișinău și la țară, moravurile nobilimii basarabene, ale curții din Petersburg, călătoriile "pe drumul cel cu stîlpi", "po doroghi stalbovoi", în faeton, "dormeză", "tarantas", aceste toate sunt înfățișate cu un mare pitoresc. RADU ROSETTI Tot memorialist este și Radu Rosetti (1853-1926), boier de viță veche, istoric și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un limbaj cam jurnalistic, cu maniere din Gogol, Dostoievski și Tolstoi, scriitorul dovedește, cu toată dilatația verbală, explicabilă și prin faptul că-și dicta romanul, un simț just de viață. Întâiul volum (Smaragda Theodorovna) este monografia, schematică, a unei familii basarabene de modă veche. Iorgu Răutu din Năpădeni, om matur, stângaci, veritabil hobereau, se însoară cu o fată de cincisprezece ani. În căsnicie Iorgu se arată înțelegător, prea dedat însă acțiunii de procreare. Soția de cincisprezece ani își începe lunga carieră
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca de pildă aceea în care Maxim servește în smoching pe stăpânii săi, luând parte cu deferență la convorbirile lor, sau întrunirea în bucătărie a noii eclezii. ALȚI PROZATORI Sabin Velican (Pămînt nou) dă relații despre secta inochentiștilor, în atmosferă basarabeană. Stejar Ionescu (Domnul de la Murano) a lăsat un volum de nuvele cosmopolite și cinematografice. Alexandru Mironescu (Destrămare) zugrăvește cu umor o societate de moșieri francizanți. Alexandru Sahia promitea să fie un bun observator al țărănimii din Bărăgan. Mircea Damian profesează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cultură pentru încrucișările prevăzute în programulde ameliorare întocmit în vederea realizării crapului nud. 95 4.2.3. Crapul de Stânca-Costești Lacul de acumulare Stânca Costești este realizat prin bararea râului Prut în dreptul localităților Stânca pe malul românesc și Costești pe malul basarabean. Deci ihtiofauna acestui lac este alcătuită din specii preexistente pe râul Prut, precum și din specii aduse de afluenți. In cadrul Stațiunii de Cercetări Piscicole Iași s-a studiat ihtiofauna acestui lac pe parcursul a mai mult de un deceniu. S-a
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
formarea personalității lui Vania Răutu are totuși o pondere mare în primele cinci volume. Cel dintâi, menit să pună în lumină factorii ereditari, precum și circumstanțele familiale care își pun amprenta asupra copilului și, în același timp, să dea icoana vieții basarabene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, e până la un punct de sine stătător (lucru sugerat și de titlu: Prolog: Smaragda Theodorovna), apropiindu-se cel mai mult de canonul tradițional. Canavaua e dată de o dramă, inventată în
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
mediului reține atenția, deși e realizat cu precădere - folosindu-se ca pretext nunți, botezuri, baluri și „sobraniile dvorenilor” - prin aglomerare întrucâtva mecanică de tipuri, multe pitorești, dar care nu contribuie esențial la înaintarea acțiunii principale, cum sunt cele două „instituții” basarabene, Alexandru Ivanovici Brașevan și Anica Mesnicu, „mareșalul gubernial” Ștefan Gheorghevici Cazara, slavofilul Feodor Feodorovici Carpinschi, „moldovenizantul” Alexandru Matveevici Vătruță, „cinicul” Ivan Nicolaevici Telega, „civilizatorul” baron August Milbrey von Pfälzer-Gröner zu Holstrom, hotelierul Gaspar Gasparovici Nazarian, cu rol de gazetă de
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
intitulată Inițierea, se intră pe făgașul narării cursive a faptelor și întâmplărilor ce culminează cu arestarea proaspătului bacalaureat admis în „mișcare”. Acest segment, împreună cu volumele Lutul, Hotarul și Nostalgii, formează ceea ce s-ar putea numi „romanul” revoluționarului rus de origine basarabeană Ion Răutu, neîndoielnic panoul cel mai rezistent din ciclul În preajma revoluției. Valoarea lui stă în primul rând în extraordinar de bogata substanță epică: viața de întemnițat a tânărului, peripețiile întreitului său „pohod na Sibir” și ale întoarcerii acasă, confruntarea cu
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Tarlapan, TR, 1993, 1; Victor Prohin, Un devotat scutier al genului, LA, 1994, 20; Ion Trif-Pleșa, Rondeluri de onoare, „Porto-Franco”, 1996, 1; Mihai Cimpoi, Efim Tarlapan și căderea imperiului, LA, 1996, 12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 220; Nicolae Bătrânu, Marțiale basarabene, LA, 1999, 4 noiembrie. M. C.
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
Eram sigur că nu voi mai rezista 12 ani și că voi muri în pușcărie. Nu voiam să mor nebotezat. Domnul din nou mi-a venit în ajutor”. A fost botezat în celula 18 „de pe secția a doua”de ieromonahul basarabean Mina Dobzeu, asistat de doi preoți greco-catolici, aflați în celulă. A fost stropit cu apă dintr-un ibric smălțuit. Naș i-a fost Emanuel Vidrașcu, coleg de lot, fost director de cabinet al mareșalului Ion Antonescu. Un botez, așadar, clandestin
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
în Basarabia după Unire (1918-1944), București, 1976, 29, 69, 185; Scrisoare de la Alfred Basarab Tibereanu. 1980, ADLTR, T-19; Gheorghe Gheorghiu, În umbra timpului, „Basarabia”, 1992, 1; Buculei, Prezențe, 237; Alfred Basarab Tibereanu, în Mireasa de peste Prut. Antologie de lirică basarabeană (1936-1944), îngr. Alexandru Darie, pref. Grigore Vieru, introd. Mihai Cimpoi, București, 1994, 136-139; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 126-127. M. C.
TIBEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
mișcătoare, îndeosebi în gazetele „Raza” și „Basarabia” - adunate în parte în volumul Iubim Basarabia (1998) -, despre drama refugiaților („Jelui-m-aș și n-am cui”, „Să revăd Basarabia și apoi să mor”, „Basarabia în diaspora”), nostalgia după ținutul natal (Satul basarabean, Dor de Basarabia, Iubim Basarabia, Scrisoare din Basarabia, Frumusețile țării), cu ecouri din Alecu Russo, dar de un patetism reținut. Retorica este simplă, directă, lipsită de literaturizare, adesea polemică și nu rareori incendiară. Același stil îl folosește în memorialistică - Amintiri
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
mărturie grăitoare a trecerii omului prin lume, în confruntarea cu vicisitudinile soartei într-un veac însângerat. Altă carte, Au murit cu gândul și dorul de Basarabia (1997), reunește articole publicate între 1918 și 1940, precum și medalioane despre câteva personalități culturale basarabene sau care au avut legături cu această provincie, urmărindu-le contribuția și după refugierea în România. Studiul despre Alexie Mateevici documentează toate ipostazele literare în care s-a manifestat înaintașul său. SCRIERI: Alexie Mateevici, pref. Ștefan Ciobanu, Chișinău, 1937; Amintiri
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
pe teme literare - cronici, recenzii, note polemice - T. comentează, pe de o parte, actualitatea, mai ales pe aceea de la București, iar pe de alta, încearcă să atragă atenția asupra vieții culturale din Basarabia - situația Teatrului Național din Chișinău, activitatea autorilor basarabeni, diverse comemorări (Zamfir C. Arbore, Axente Frunză ș.a.), examenele de bacalaureat etc. A tradus în presă din Lenau, Pușkin, Lermontov, Cehov, Kuprin, Rainer Maria Rilke, Molnar Ferenc, Frank Crane, Jíři Walker, Bjørnstjerne Bjørnson, August Strindberg, Rabindranath Tagore sau din scriitorii
TERZIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
1926 debutează la revista „România nouă”, publică apoi versuri proprii și povești transnistrene în „Cuvânt moldovenesc”, „Dreptatea”, „Tribuna tineretului”, „Tribuna românilor transnistreni” (unde îi apare și micromonografia Satul Mahala), „Poetul”, „Itinerar” , „Viața Basarabiei” ș.a. Redactor, câtva timp, la gazeta „Gând basarabean”, e și proprietarul revistei „Pagini basarabene”. Din 1937 devine redactor al cotidienelor „Curentul” și „Evenimentul” pentru Basarabia. Figurează între membrii fondatori ai Societății Scriitorilor din Basarabia (1939), împreună cu N. Dunăreanu, Pan Halippa ș.a. Semnează și Iorgu Manea, Măhăleanu. În romanul
TIMONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290176_a_291505]
-
publică apoi versuri proprii și povești transnistrene în „Cuvânt moldovenesc”, „Dreptatea”, „Tribuna tineretului”, „Tribuna românilor transnistreni” (unde îi apare și micromonografia Satul Mahala), „Poetul”, „Itinerar” , „Viața Basarabiei” ș.a. Redactor, câtva timp, la gazeta „Gând basarabean”, e și proprietarul revistei „Pagini basarabene”. Din 1937 devine redactor al cotidienelor „Curentul” și „Evenimentul” pentru Basarabia. Figurează între membrii fondatori ai Societății Scriitorilor din Basarabia (1939), împreună cu N. Dunăreanu, Pan Halippa ș.a. Semnează și Iorgu Manea, Măhăleanu. În romanul Al nimănui, apărut în 1937, T.
TIMONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290176_a_291505]
-
Petrescu, „Ulița păcatelor”, „Bugeacul”, 1940, 5-7; I. Moraru, „Ulița păcatelor”, „Basarabia”, 1940, 8 mai; Vlad Chiriac, Dominte Timonu - o ramură vie a neamului nostru, LA, 1992, 7 noiembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 103; Vlad Chiriac, Un transnistrean în anturajul literar basarabean: Dominte Timonu, „Limba română” (Chișinău), 1999, 3-5; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii ’20-’30, Chișinău, 2002, 176-183. VI. C.
TIMONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290176_a_291505]
-
am fost pus În libertate. Și la Securitatea din Brăila, care era pe strada Eliberării, dar nu mai știu ce număr avea..., am trecut prin anchetă... Mai știți cumva cine v-a anchetat? Da, știu. Lucian Leonida... Era un refugiat basarabean. Matei Dănilă, Avram Reimovici și șeful Securității, Dumitru... Nu-i mai știu acum celălalt nume, dar mi-l amintesc... Haideți să ne oprim puțin asupra anchetei. Concluzia mea a fost c-am fost arestat că cineva din cei arestați anterior
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Rusia încunoștiințează formal pe prințul Carol cum că la primăvară armatele rusești vor intra în România spre a trece Dunărea. Situația era foarte serioasă. În presa străină apăruse știrea, dată cu preciziune, cum că Rusia cere retrocedarea celor trei județe basarabene și ștergerea ultimelor urme ale tratatului de la Paris. În România, față cu această știre, se pornește un curent susținut de bărbați politici serioși, ca România să stea de partea Turciei și să se opună cu anul 1876 313 92. La
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]