12,392 matches
-
Acasa > Poezie > Imagini > TE-AM VISAT AZI NOAPTE, BOIER NICOLESCU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului te-am visat azi noapte boier Nicolescu, pajul poeziei și purtai un fes cu fir țesut din aur și aveai aură în cea mai valahă din cronici trăsură branduind arome cum e vinul vechi slove ce răsună noaptea în urechi; treceai ca un conte prin mulțimea
TE-AM VISAT AZI NOAPTE, BOIER NICOLESCU de ION UNTARU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342834_a_344163]
-
dacă nu le dă tuturor binețe! și deschizând ochii am văzut rămasă mioritiada la mine pe masă pe care mi-o pun veșnic căpătâi și când deschid ochii, pe ea o văd întâi. Referință Bibliografică: Te-am visat azi noapte, boier Nicolescu / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1774, Anul V, 09 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
TE-AM VISAT AZI NOAPTE, BOIER NICOLESCU de ION UNTARU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342834_a_344163]
-
și practicant recunoscut al meșteșugului hotărniciilor. (agrimensura, măsurarea pământurilor, delimitarea trupurilor de moșie după reguli tradiționale și moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari) de moșii, de afaceri și neguțătorii și mai eles ocupanți de dregătorii și funcții în administrația și justiția locală la Cerneți, Tg Jiu, Severin, Baia de Aramă, etc. Între boierii mici ridicați după Revoluția de la 1821, la
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari) de moșii, de afaceri și neguțătorii și mai eles ocupanți de dregătorii și funcții în administrația și justiția locală la Cerneți, Tg Jiu, Severin, Baia de Aramă, etc. Între boierii mici ridicați după Revoluția de la 1821, la Gorj sunt menționați Dimitrie Băbeanu, ceauș de aprozi -14 feb. 1824 și Pană Băbeanu, clucer za arie în 1828, tot la Gorj4 . O generație mai târziu se remarcă la Mehedinți,Tache Băbeanu, nepotul
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
generație mai târziu se remarcă la Mehedinți,Tache Băbeanu, nepotul polcovnicului Drăghici, care face studii sistematice de drept ajungând avocat și apoi judecător la judecătoriile Baia de Aramă și Tr Severin 5 . Căsătoria acestuia, în 1879, cu Maria Hârgot din Zegujani, fiica boierului Petrache I. Hârgot(nepot al celebrului pitar Drăghiceanu Hârgot, implicat în evenimentele din 1821, 1848 și altele) consolidează poziția social economică a familiei care pe lăngă conacul acesteia de pe partea de moșie de la Zegujani, își stabilește reședința și în Tr
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
Măneanu, Catalog de documente privind istoria orașului Tr Severin (1833-1944),Tr Severin, 1972, p. 72-75 3. Arhivele Naționale Mehedinți, Colecția de Documente, XXVII/12; Virgiliu Tătaru, Dicționarul personațităților mehedințene, vol I , Editura M.J.M., Craiova, 2006, p. 79 4. Mite Măneanu, Boierii din Oltenia în secolul al XIX-lea, Editura Tipo Radical, Drobeta Tr Severin, 2008, p. 175 5. Lt. Col. I.Spineanu, Familia Hârgot din Baia de Aramă, jud. Mehedinți, Tipog. Luiza I. Niculescu și Ion N. Bojneagu, Tr Severin, 1920, p. 34 ( vezi
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
de chihlimbar Picuri reci că de cascadă,stropind foi de măgheran. Față-n fata-nfunta soarta,un vânat și o domnită, Înger negru crapă poartă...scârțâitul ei nu cruța. Incoltita-n patru zări,căprioara da un țipat. Os domnesc și mari boieri,sar să pună gurii lacăt. Lângă această zbiară puiul,speriat,zburlit și mic, Cu boticul scurma cerul,să se-ndure,doar un pic. O săgeată se sloboade,bătând aerul spre ei, Mica fiinta-n iarbă cade,ruga moartă către zei
VISURI SPULBERATE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342989_a_344318]
-
de ...reculegere am continuat: ‚,Tălmacește, dragomane, Rogu-te, înc-un cuvânt. Spune: că pământul ăsta Nu-i și nu va fi nicicum Al acelor care-l calcă În copite iar, acum. Cei ce tulburară țara Și o tulbură din veac Sunt boierii ce-o sugrumă, Nicidecum omul sărac. Nu-i tulburător poporul, Bun e, blând poporul meu. Dar că își iubește țara, Da. Și-o va iubi mereu ! ’’ Iar momente de tăcere. Oftat și tăcere. Prima care a rupt-o fost Simona
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
noroc... Astàzi oștean bătrân acasă, Pierdut-a pâinea de pe masă, Că is-a luat dintr-o ”mișcare” Respect, speranță...și onoare! Circulație bahică. La volan ea, prinsă beată, La “sânge” verificată, Se declară “ofensată”. E nocivă...apa plată! Balanța istoriei. Boierii vechi aveau blazon Si averea strânsă din strâmoși. Cei de acum blindați carton Furat-au tot și vând “gogoși”, Că au avut “unchi și mătuși”. Să pară cinstea cu mănuși! Balansul legilor. Cu răspundere asumată Legea, iar a fost schimbată
UMORISTICE DUPĂ REALITATE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343044_a_344373]
-
era el! Nu putea fi erou martir, ca să ia maximum de foloase, fiindcă nu prea murise la revoluție. Se băgă deci la următorul titlu: Luptător pentru cauza revoluției! Aici era perfect! Privilegii, căcălău, ca să spunem așa, o ducea deci, ca boierul și, nu mai trebuia să muncească în viața lui. Următorii pe listă apărură țiganii din clanul Căpățână. Nici nu prea putea să-i refuze din două motive: unu, că fără ei nu ar fi fost aici, a doua, că dacă
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
componentă a acțiunii, dovedind o bogăție de informații și aptitudini reale în stăpânirea tehnicilor literare. Asupra lui Lăpușneanu, autorul va reveni într-una din scrisorile ce alcătuiesc capitolul al patrulea al volumului „Păcatele tinereților”, dezvăluind motivul pentru care el acuza boierii de clevetire, dar nefiind de acord nici cu măsura de ucidere în masă a acestora. Cu partea a patra a volumului „Păcatele tinereților”, în ciclul numit „Negru pe Alb”, găsim „Scrisori la un prieten”, în care Costache Negruzzi introduce genul
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
cotropitori și-a atras ură și pildă de credință dus-a-n lume. Pe pământ trimis de Divinitate, să cârmuiască neamul moldovenesc, ecou de glorie prin timp străbate până la urmașii care-l prețuiesc. Când năvăleau barbarii la hotare, Vodă chema boieri la sfătuire. Cu tactică să-nvingă provocare, să nu îi cadă neamul în robire. Voind să-și apere meleaguri sfinte, doar cu o mână de oșteni destoinici, la Dumnnul făcea rugă înainte s-alunge dușmani de mărire dornici. Din corn
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
apus de mult, dar care fascinează prin atemporalitatea sentimentelor umane zugrăvite. După un incipit ab ovo, naratorul fixează coordonatele spațio-temporale ale diegezei, istorisind că în jurul anului 1661, la Iași, domniile nu durau mult, iar domnitorii erau trecători și schimbați de către boieri după bunul lor plac, din cauză că doreau ranguri și dregătorii cât mai multe. Toposul este unul încărcat de legendă, cel al Moldovei: zona Trotușului, a Oituzului, a Tazlăului. În cele 226 de pagini ale romanului, trama narativă poate părea simplă pentru
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
de pagini ale romanului, trama narativă poate părea simplă pentru un lector avizat, dar captivează prin situațiile de viață zugrăvite, care invită la meditație. Ca instanță narativă, Teofana este personajul principal, eponim, central, tridimensional. Ca referent uman, ea este fiica boierului de la Negușeni și naratorul îi conturează un destin, în care are parte de două iubiri, dar cu o pauză de singurătate între ele. În adolescență, deoarece aveau moșiile învecinate, Teofana se întâlnește cu Ioniță Iliescu, un fiu de șătrar. Tinerii
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
se căsătoresc, naș de cununie fiindu-le marele logofăt din acea vreme. Datorită faptului că familia Iliescu avea șapte moșii (prin locurile Neamțului, pe valea Siretului, la Tămășeni), iar Teofana aduce ca zestre trei moșii, Ioniță intră în rangul marilor boieri ai țării. După nașterea fiului lor (Enache), din pricină că Ioniță este trimis prin părțile Nistrului să alunge tătarii, Teofana începe să se ocupe de administrarea moșiilor. Încearcă astfel să-și diminueze mâhnirea că soțul e prea mult timp plecat. Fiindcă nu
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
mai fie șetrar, să stea acasă cu ea și cu fiul lor), ea părăsește moșia Tămășeni, lăsându-și fiul în grija soacrei. De fapt, așa cum naratorul insinuează, destinul o ademenea spre moșia Hemeieni. Aproape de Hemeieni era moșia Iliești, unde trăia boierul Tincu, fiul unui spătar din timpul domniei lui Ieremia Movilă. Prin analepsă, lectorul află trecutul lui Tincu Rusu, care, stăpânit de patima femeilor, nenorocise multe fecioare și ispitise multe neveste de țărani. Pentru a-și domoli apucăturile, se văzu silit
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
să se însoare cu fata preotului de la Leontinești. Însă la naștere, soția și copilul au murit, iar el căzu în viciul beției. Treptat durerea i se domoli și zidi o nouă biserică pe moșia sa. Deși le dăduse în arendă, boierul colinda pământurile zilnic, căutând ceva, dar neștiind ce anume. După doi ani de izolare la Hemeieni, Teofana iese pe câmp, dar calul ia năvală și o izbește, rupându-i câteva coaste. Nimerindu-se prin apropiere, Tincu o poartă pe brațe
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
la el, deși ea se măritase cu Tincu și-i dăruise o fată. În schimb, destinul se răzbună, cere ca păcatele lui Tincu să fie pedepsite: este omorât în Lunca Tazlăului cu un ciomag, de tatăl unei fete, pe care boierul o necinstise în tinerețe. După doi ani, Teofana, vlăguită de durere, se stinge și ea. Romanul este o operă cu final închis, firele narative se deznoadă, punând în lumină favorabilă iubirea dintre frați. După moartea Teofanei, Enache Iliescu își ia
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
cere Teofanei să-i înapoieze inelul de logodnă sau jumătate din moșia Hemeieni. Pentru a fixa timpul diegezei, autorul utilizează arhaisme și, pentru a zugrăvi culoarea locală și a reda limbajul țăranilor, folosește moldovenisme fonetice, lexicale și morfologice. Pentru discursul boierilor, utilizează un limbaj nobil, pe care - probabil - l-a considerat potrivit pentru a zugrăvi relațiile interumane din acele vremuri. Ca modalități de expunere, pe lângă dialogul care dinamizează narațiunea, autorul utilizează descrierea. Peisajele Moldovei ilustrate în roman sunt surprinse în toate
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
pe Matei Basarab cum îl snopește în bătaie pe Vasile Lupu, te întrebi: cum răcneau oștenii lor pe câmpul de luptă? Bineînțeles, în limba română (dă-i, mă!), altfel nu s-ar fi „înțeles”. Las’ că și în Sfatul Țării, boierii divaniți cârteau și țeseau intrigi împotriva domnitorului, tot în limba română. Câte trădări nu s-au gândit și s-au șoptit în limba română!.. Străinilor le-a convenit de minune „firea” asta a românilor. Așa au putut să-i „calce
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
selectează și potențează în fiecare generație Aleșii Elitei Aristocrate ai comunității prezente, ai poporului drept măritor creștin. Prin mistica intransigenței sale morale, prin atitudinea temerară de rezistență, prin consecvența demnității sale Aurelian State, rămâne pentru noi, cum inspirat a grăit boierul, colegul și prietenul său de suferință și de izbândă, Radu Mărculescu, Sfântul mărturisitor al pătimirilor noastre! Slăvit să fie Dumnezeu, Fecioara Maria și Neamul nostru dacoromân prin Eroii, Mărturisitorii și Martirii Lor! Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi-Neamț 19 iunie 2015 În
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
în ce priveste efectele curative ale apelor, cât și în minunatele poziții pitorești ce îmbrățișează fermecătorul defileu al Oltului. Descoperită din întâmplare de către doi călugări ai M-rei Cozia în 1848, apa de Caciulata a devenit curând apoi cură obișnuită a boierilor care veneau aci în vilegiatura. Datorită unuia dintre ei, A. Golescu, izvorul a fost săpat și aparat de inundațiile Oltului, iar renumele ”apei puturoase” de la Caciulata a trecut și dincolo de granițele țării. Însuși Napoleon al III-lea care suferea de
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
iar în apropiere schiturile: Sf. Apostoli și Sf.Stefan (zidit de St. Brâncoveanu, fiul lui Constantin). Alpinism. Pe muntele Cozia. Din Lotru, urcuș 5 ore. La jumătatea drumului se află M-rea Stani- soara, pusnicie veche (Schitul Nucet), înființată de boierul Gh. Clucerul și Marin Buliga-1747. Situația Mănăstirii e din cele mai pitorești, de jur împrejur ridicându-se vârfurile: Ciuha Neamțului, Durducul (Borcanul) și Foarfecele. *** Astfel de date găsim și în volumul ”Oltenia” tipărit în atelierele ”Ramuri”, Craiova - Fundația Culturală Regală
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
pe istoria unei familii de nobili greci din țările române, al cărei destin se împletește cu cel al familiei lui Alexandru Moruzi, care a domnit de câteva ori, atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Este vorba de familia boierului divanit, postelnicul Dimitrie Plainos, fiul lui Iani Simichis, un grec născut într-o insulă săracă din Marea Egee, al cărui destin aventuros l-a purtat pe multe coclauri grecești, apoi aruncat de vântul norocului în Fanarul cel vestit, unde reușește să
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
împrumută cu bani pentru a obține domnia. Așa a fost direcționat destinul lui Iani către Moldova, ca să-și recupereze sumele împrumutate domnitorului moldovean. Cu abilitatea și experiența sa negustorească, Iani și-a multiplicat averea în Moldova. Însă, fiind disprețuit de boierii români, s-a hotărât să pătrundă în rândul nobilimii. Cu șiretenia sa specific grecească și relațiile sale obținute în Fanar, Iani reușește să-și cumpere un „blazon” istoric, adică un document fals, măsluit cu mare artă de „specialiști” turci. Și
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]