6,391 matches
-
de informații. Și în diplomație, funcționează principiul "reclama sufletul comerțului". Trebuie întotdeauna să fii bine informat și bine pregătit ca să poți servi interlocutorului în materie de informații uneori chestii banale, dar astfel ambalate și prezentate, încât să apară ca "știri bombă" dintr-o sursă "de primă mână". Misiunile diplomatice ale statelor occidentale la Santiago nu aveau o viață ușoară. Din primele zile după lovitura de stat militară, statele occidentale, fără excepție, au pornit o campanie constantă și vehementă anti-dictatură și anti-Pinochet
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
înzestrați, de a o controla, de a influența și beneficia de ceea ce nu le aparține lor. Nici nu trebuie să ne surprindă faptul că pe malul drept al Dunării (la 3 km) se află Centrala atomică de la Kozlodui o adevărată bombă atomică (fiind din generația Cernobîl) care sugrumă calea navigației asigurate în condiții de securitate, pune în pericol întreaga zonă de Sud a României, că pe Dunăre care face parte integrantă din teritoriul nostru, se transportă combustibil nuclear, că din debitul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nu poate, mă duc la altcineva. La Vogue, probabil. Iar recipientul ar trebui să fie făcut dintr-o piatră semiprețioasă, chihlimbar sau turmalină. Îmi imaginez un lucru minuscul, greu, care să-mi încapă în palmă. Cu greutate, știți? Ca o bombă miniaturizată, cu o forță spectaculoasă. Toți tăceau încă chitic, dar Ariella a înclinat aprobator din cap cu un gest aproape imperceptibil. —Și asta nu e totul, am zis. Ascultați ce vă zic: Fără. Promovare. Prin. Intermediul. Vedetelor. Franklin a pălit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
corespondență? Dar ceva mi-a spus să deschid cutia. Apoi, imediat, o altă voce mi-a spus să plec. Dar era prea târziu. O descuiam și acolo, în cutia poștală, mă aștepta o scrisoare, care îmi era adresată. Ca o bombă miniaturizată. Adresa expeditorului nu era scrisă pe plic, ceea ce era puțin straniu. Deja eram oarecum neliniștită. Cu atât mai mult când mi-am văzut numele și adresa: fuseseră scrise îngrijit - de mână. Cine mai trimite mesaje scrise de mână în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
uitându-mă la ceas și la panglicile roșii de pe bilete - ambele avioane își luaseră deja zborul. Dar în expoziția de zburătoare din aerogara mă așteptau câteva surprize tari. Decolarea avionului de la ora nouă fusese întârziată din cauza unei glume cu o bombă cu ceas. Tocmai începuse reîncărcarea bagajelor și se spera ca decolarea să aibă loc la ora unsprezece. M-am dus în spațiul rezervat verificării documentelor călătorilor de la clasa întâi. La clasa întâi ești tratat bine. Câte bagaje aveți, domnule? m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în noaptea aceea în Berkeley? Ce s-a întâmplat? Ceva s-a... Am dezlegat un mister minor. Acum știu cum am reușit să prind avionul la New York. Fielding a telefonat la JFK și a anunțat compania Trans-American că există o bombă la bordul avionului meu. „N-a fost nici o scofală“, mi-a spus Fielding la telefon. „Întotdeauna procedez așa când sunt în întârziere. Întârziații sunt trecuți printr-un filtru, dar nu și cei de la clasa întâi. Nu e rentabil.“... Dar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cumpăr șampanie. Selinei îi place enorm să cheltuiască. Pornografia nu se poate face cu jumătăți de măsură Pornografia și banii sunt într-o strânsă legătură, și trebuie plătite taxele acestei combinații... Cymbeline, da? Am avut ocazia să mai stau în bomba aia— cu una sau alta din predecesoarele Selinei, modele sau creatoare, vreo Cindy, ori Lindy sau Judy ori Trudy. E o cârciumă de lux și tripou, unde se merge pe datorie, un loc foarte scump, plin de ianchei și canadieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
umidificate, marmorizate. Directori, bogătani, tineri căsătoriți cu fețe ascuțite, se mută cu toții aici și își țin sub observație zona de acțiune. Își fac deja apariția ciudatele pseudo-celebrități din cartierul meu. Un actor bătrân care cântă arii de inimă albastră în bombele de pe străzile mărginașe. O crainică a unui post de radio, pe care o văd uneori înghesuindu-și copiii în Boomerangul hodorogit. Zilnic, un realizator ratat de talk-show-uri și un fost examinator la concursurile cine-știe-câștigă, astăzi alcoolic, iau masa îmbufnați la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de altceva. Filme cu crime pe bune - în cazul ăsta putem vorbi de probe. Apoi, felul lui de a fi, câmpul de forță pe care îl emana, s-a schimbat, nu pentru mult timp. A devenit direct, intim. — O adevărată bombă, spuse el. Dovada că pornografia corupe, nu-i așa? Se relaxă, ceea ce se întâmplă și cu aerul lui. — Arde, moșule. Nimeni nu s-ar putea folosi de o asemenea dovadă. E o chestie de difuzare. În continuare am discutat despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
prind scrumiera, am vărsat cafeaua și mi-am agățat cotul de unicul fir cârlionțat al telefonului - așa că, atunci când, cu o ultimă convulsie eroică, am țâșnit din pat, carcasa lui m-a lovit în tibie, după care a căzut ca o bombă pe piciorul meu gol... Douăzeci de minute mai târziu, timp în care durerea m-a chinuit cumplit, dezlipeam filele ude ale agendei mele de telefon. Am vrut să mă reasigur că numărul Martinei nu e trecut acolo. Era vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai primit un cadou de la o fată? O s-o sun chiar acum să-i mulțumesc pentru carte. Ce poate fi mai simplu? M-am întins cu un gest delicat după telefon. Am rămas cu degetele pe furcă. Fatalitate. După care bomba mi-a explodat în față. — Mare noroc, amice. Nici un noroc. Renunță, imediat. Tu și ea? Tu? Ea? Ce carte ți-a dat, amice? Ceva pentru autoperfecționare? Și el a râs, și a tot râs. Râsul lui avea un sunet teribil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
recunosc până la urmă. Problema asta nu o am, problema de a nu fi recunoscut E o răsplată pentru felul în care arăt. — O, salut, spuse el. Nu se mai poate să ne întâlnim în felul ăsta. — Ce faci tu în bomba asta? De ce nu iei masa cu ai tăi, cu editorii și ceilalți? —Fii serios. Iau masa cu editorul meu o dată la doi ani. Tu ce faci? — Eu sunt vârât în filme. Până aici. — Atunci de ce nu iei masa cu Lorne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
chimice, sisteme termonucleare. Și mau au încă și mai mult, pentru că de acum aparatura de control legată de trupul meu aflat la reanimare a început să se joace de-a invadatorii spațiali cu furnicare, mutanți, momeli, nave spațiale, miriapode și bombe inteligente șuierătoare. Drace, e la îndemâna tuturor. Și să ne îndreptăm un gând și spre curiosul care se uită pe gaura cheii, cu puterea lui perfectă de a vedea, spre hoțul și goana lui în zigzag cu buna, excelenta lui inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
eu. Ferma animalelor fusese o glumă de la cap la coadă. — Știi, e vorba de o alegorie, mi-a spus ea. — Ce? — E o alegorie. E vorba de revoluția din Rusia. — Cee? Mi-a explicat. Chestia asta a căzut ca o bombă, nu încape nici o îndoială. Revoluția bolșevică nu era ceva nou pentru mine - din câte știu eu, a fost un mare tărăboi acolo și o reașezare a lumii, cândva, pe la începutul veacului. Dar chestia asta cu alegoria m-a prins cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Fiasco-ul și-a pierdut zvâcnetul și răgetul de fiară. Mai zilele trecute m-a făcut praf o rablă. Pe când treceam triumfal pe Bayswater Road spre Marble Arch, trotineta asta a țâșnit din spatele meu, mi-a tăiat fața ca o bombă și s-a înscris pe banda rezervată vehiculelor rapide. Am schimbat viteza și am apăsat piciorul până la podea - între timp, însă, ologul se făcuse nevăzut. Nici vorbă de întrecere. Ieri m-a apucat iar paranoia când un ciclist m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de noroc - abia dacă i-am recunoscut degetul mare ridicat în sus pentru mine, fața clipind șmecherește. Îți mai aduci aminte când, cu mai mult timp în urmă, Fielding mi-a dat un bilet clasa întâi la Berkeley? Farsa cu bomba? Păi n-am folosit niciodată biletul pe care îl cumpărasem chiar în ziua aia cu propriii mei bani, și acum iată-l, puțin șifonat, și cu amprentele mele digitale cam negre, ce-i drept, dar încă valabil, încă cinstit, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
așa? De asta nu mai poți scăpa. Ce-i drept e drept, John. Vreau să spun că abia s-au căsătorit. Marți. Dădu din cap, subțiindu-și buzele livide. Se duse spre masa de biliard. Bilele au căzut ca niște bombe și s-au îngrămădit toate în buzunarul lor. Îmi arată bila albă și bila neagră. — Hai, omule, am spus eu. Las-o moartă. Iisuse, doar suntem ca frații. Nu ți-e dat să-l auzi prea des pe Fat Paul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
naivitatea lui copilărească, ascunsă sub așa-numitul său Plan Măreț, îndeplinirea oricărui capriciu, chiar și abia gândit, împreună cu ciudatele ritualuri infantile pe care le pusese la cale ca să se distreze, cum era acel așa-zis Dans. Grimus: un bebeluș cu bombă. Sau cu un întreg arsenal de bombe, ascuns sub văluri. Pe piedestale. — A doua parte a Dansului, ciripi Grimus, este un Dans al Vălurilor. Prin care Mare Parte Din Ceea Ce Este Minunat Se Dezvăluie. Stătea lângă primul piedestal, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
său Plan Măreț, îndeplinirea oricărui capriciu, chiar și abia gândit, împreună cu ciudatele ritualuri infantile pe care le pusese la cale ca să se distreze, cum era acel așa-zis Dans. Grimus: un bebeluș cu bombă. Sau cu un întreg arsenal de bombe, ascuns sub văluri. Pe piedestale. — A doua parte a Dansului, ciripi Grimus, este un Dans al Vălurilor. Prin care Mare Parte Din Ceea Ce Este Minunat Se Dezvăluie. Stătea lângă primul piedestal, ca o bufniță profesorală și pestriță. — Dincolo de personalitate, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
se intersectau străzile Liverpool și Broadgate, părând îndeajuns de grea încât să-i crape fundația și să se scufunde maiestuos în trotuar. Asta nu era o remarcă pe care ar fi aprobat-o cineva care lucra acolo. Acum câtiva ani, bomba IRA explodase la mică depărtare, pe Broadgate, luând pe sus câteva clădiri la fel de mari ca Mowbray Steiner. Bill îmi spusese cum colegul lui pe tura de noapte din clădirea vecină se întorsese la birou exact după explozie, găsind un maldăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
droguri. Ce zici de asta? Destulă heroină pură în sânge încât să omoare un cal. În ciuda tonului vesel, Hawkins se uita intens la mine. Probabil a văzut că eram sincer uimită. —Doamne, am murmurat. Charles de Groot, băiatul de aur, bomba blondă, un toxicoman. — Nu mai poți fi sigur de nimeni în ziua de azi. — Deci nu știai. Era o afirmație. —Bine, următoarea întrebare. Știi de la cine o lua? —Scutește-mă, Hawkins. Nu ți-aș spune nici dacă aș ști. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
servit un parfait și o oranjadă. Apoi a plecat, că spunea că se duce nu știu unde.“ Îi mai scrisese și, din când în când, Camil îi răspundea. „Am pierdut toate scrisorile, totul, la bombardamentul din patrușpatru, când au venit americanii cu bombele și a ars «Cartea Românească».“ Locuia pe atunci în blocul unde era acum „Romarta Copiilor“. Se măritase, avea și o fată. Soțul lucrase la Prefectura Poliției, un fel de agent sau comisar. În 1946 l-au arestat și, după doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de ofițeri de stat-major să faci dintr-un imperiu al cenușii, o revoluție de fum, prin telefon. Chiar așa a fost numită de către Goebbels acțiunea de la 20 iulie 1944: „revoluția prin telefon“. „Chiar fetiței lui Stauffenberg (omul care a pus bomba) i-ar fi trecut prin minte să taie firul telefonului“ - a dăugat el. Iar mareșalul Kluge, când i s-a propus să ia măsuri ca și când complotul ar fi reușit, se pare că a zis: „Da, dacă porcul ar fi mort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
acasă la sfârșitul lui iulie ’45, și În această alăturare inconștientă a textului scuipat de hitleriști peste liniile inamice (Soldați români, o armă secretă etc.), cu bănuiala că se va merge Împotriva Japoniei. Majoritatea savanților care au lucrat la realizarea bombei au cerut ca ea să nu fie folosită Înainte de epuizarea tuturor celorlalte posibilități. Ei au insistat ca, Înainte de a o folosi Împotriva Japoniei, să se facă guvernului acestei țări o demonstrație cu privire la forța ei. A prevalat Însă punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
folosită Înainte de epuizarea tuturor celorlalte posibilități. Ei au insistat ca, Înainte de a o folosi Împotriva Japoniei, să se facă guvernului acestei țări o demonstrație cu privire la forța ei. A prevalat Însă punctul de vedere militar, astfel că a fost lansată prima bombă, care a ucis 100 000 de oameni și a declanșat cursa Înarmărilor nucleare; de atunci aceasta a consumat majoritatea roadelor muncii omului și a dus omenirea În pragul dispariției. Lumea postbelică este evident diferită de cea antebelică și oamenii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]