3,579 matches
-
unor orașe de provincie cu spectacole intelectuale de prestigiu, aducând acolo unde zicem, din inerție sadoveniană, că nu se întâmplă nimic, de la președinți de Academie, profesoriu universitari sau scriitori români sau străini la oameni politici, senatori și deputați, colegi de breaslă performanți și cunoscuți, foști elevi deveniți personalități în diverse domenii și echipe școlare de olimpici antrenate în concursuri renumite care au făcut serii întregi de chinezi să vorbească o limbă română fluentă cu accente simpatice ale oralității bucureștene, care a
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
alte curele, să vezi la defilare soldați marșând în anterie lungi și în pași voluntari“ (D. Papazoglu, Istoria fondărei orașului București). Decenii de-a rândul, tagma negustorilor va rămâne fidelă vechiului port, devenit cu timpul un fel de uniformă a breslei: „Iată și stăpânul prăvăliei, venea gătit, învulpat de la biserică. Anteriu de cutnie; giubeaua, postav cu lustru și vănguită în spate; șapca, cam într-o parte, lăsa să i se vază fesul în cute și stat la teasc toată săptămâna; la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
astfel de misiune. Folosind documente inedite din arhiva Uniunii Scriitorilor, documente de partid, memorii, Ionuț Bucur identifică cel puțin două cauze care au contribuit la înlăturarea romancierului de la conducerea Luceafărului: adversitățile din lumea literară, care i-au șubrezit poziția în interiorul breslei, și campaniile postului de radio "Europa Liberă" pe fondul disputei cu Jacob Popper. Personaj incomod, directorul Luceafărului a reușit într-o perioadă scurtă de timp să-și atragă antipatia tuturor gazetelor literare ale vremii precum Contemporanul, Gazeta literară, Scânteia tineretului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în paginile revistei Luceafărul. Lipsit de sprijinul direct al conducerii de partid, Eugen Barbu a fost silit să-și recunoască înfrângerea. Înlocuirea sa cu Ștefan Bănulescu este considerată de Ionuț Bucur ca un moment de cotitură în istoria zbuciumată a breslei literare. În opinia sa evenimentul a însemnat "incipitul marilor dispute din literatura română, a frământărilor scriitoricești de amploare, soldate cu certuri și întrevederi cu Nicolae Ceaușescu". Simpla sa înlăturare nu a dus la diminuarea tensiunilor din interiorul Uniunii Scriitorilor, Eugen
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
însemnat "incipitul marilor dispute din literatura română, a frământărilor scriitoricești de amploare, soldate cu certuri și întrevederi cu Nicolae Ceaușescu". Simpla sa înlăturare nu a dus la diminuarea tensiunilor din interiorul Uniunii Scriitorilor, Eugen Barbu revenind în atenția colegilor de breaslă în noiembrie 1968, odată cu organizarea adunării generale a scriitorilor. Prezent la dezbateri, Nicolae Ceaușescu, secondat de Paul Niculescu-Mizil și D.R. Popescu, și-a îndreptat critica mai ales către Direcția Presei care permisese apariția în paginile revistei, sub semnătura oniricului Leonid
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
polarizarea comunității literare și acutizarea conflictelor între cei care doreau să-și păstreze privilegiile (publicarea operelor, venituri materiale, traduceri, plecări în străinătate) și cei care și le pierduseră în anii liberalizării. Afirmarea protocronismului a schimbat balanța de putere din interiorul breslei și a sporit presiunile asupra Uniunii Scriitorilor 45. Direcția fusese dată de N. Ceaușescu care a criticat "practica necorespunzătoare" a imitațiilor modelelor occidentale în detrimentul producțiilor autohtone: "Suntem împotriva ploconirilor în fața a tot ceea ce este străin". Liberalizarea limitată a regimului a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
om de stat și sprijinitor al literaturii care sunteți"51. Cu toate acestea, dramaturgului i s-a sugerat să urmeze calea obișnuită pentru a-și publica piesa, ceea ce însemna că trebuia să treacă și prin foarfecele cenzurii. Animozitățile din sânul breslei s-au regăsit adeseori în scrisorile expediate către Ceaușescu. În august 1972, cinci tineri scriitori revoltați adresau o telegramă lui Nicolae Ceaușescu prin care cereau convocarea unei conferințe naționale a scriitorilor, precum și înființarea unei noi reviste literare intitulată "Bluze albastre
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
filosoful chinez Lao Tze. Lipsa unor sancțiuni directe, mai ales la adresa revistei "Săptămână", arăta că exista o înțelegere tacită a regimului pentru promovarea linșajului mediatic. Luptător neobosit împotriva "Europei Libere", Eugen Barbu avea de înfruntat obstacole pe măsură și în interiorul breslei. Într-o scrisoare adresată lui Nicolae Ceaușescu, la 30 aprilie 1982, Eugen Barbu acuza intervenția abuzivă a cenzurii care îl oprise să publice fragmente din jurnalul lui Ion Caraion 59 confiscat de Securitate, după fuga acestuia din țară în 1981
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
publicitatea pe care revista "Luceafărul" o făcea prin vocea lui Mihai Ungheanu lucrării lui Lăncrăjan și cerea publicarea unei dezmințiri în presa literară a vremii și absolvirea sa de scandalul "politico-moral" în care ajunsese fără voie62. Atmosfera apăsătoare din interiorul breslei, scandalurile și denunțurile, au fost evocate în jurnalul său și de George Macovescu, care deținea la începutul anilor '80 președinția Uniunii Scriitorilor. Pentru George Macovescu era deja o evidență faptul că lupta dintre "dogmatici" și "dreptași" era întreținută de partid
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
prezumtivă "rămânere în urmă" a literaturii față de evoluția generală a țării 59. Pentru Mihale, omul socialist fusese deja creat, dar literații întârziau în a-i da binemeritata hrană spirituală. Plecând de la exemplu personal, acesta a acuzat blocajul cenzurii și indiferența breslei față de literatura angajată, propunând întocmirea neîntârziată a unui plan de perspectivă al literaturii, axat pe obiectivele dictate de partid 60. Mihale trăia un deja vu, iar rețeta succesului în stalinism îi era la îndemână. De aceea, pentru a-i arăta
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
spirit, deschiși din acea epocă. Odată cu declanșarea unor polemici literare în paginile Luceafărului, Eugen Barbu și-a căpătat o imagine de scriitor incomod, un destabilizator al literaturii române, care și-ar fi mitraliat, în articole pline de venin, colegii de breaslă. Polemicile literare în care a fost implicat Eugen Barbu aveau rădăcini adânc înfipte în timp, mergând până în anul 1962, când acesta "îl dislocase pe Deșliu de la Luceafărul"4. Nicolae Breban, unul dintre tinerii scriitori care l-au atacat dur pe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Europa Liberă". Revista Luceafărul în ultimele luni ale directoratului barbist În ceea ce privește situația internă, adversarii Luceafărului erau îndreptățiți să-i impute lui Eugen Barbu stilul tăios, nedrept pe alocuri, și tendința permanentă de a contesta măiestria literară a unor colegi de breaslă, demolați în articole sau ironizați în caricaturile revistei. Acestor contestatari, care își expuneau opiniile pe larg în numeroasele publicații culturale bucureștene sau provinciale, Eugen Barbu a ținut să le răspundă printr-un cuprinzător articol, intitulat "Maniere literare". Redactorul-șef al
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
asediu din literatura română, concretizată printr-o acerbă competiție între revistele culturale și printr-o polemică neîntreruptă a acestora. Cu toate scăderile interminabilelor schimburi de replici dintre gazete, cu toate cuvintele grele aruncate de unii scriitori peste gardul colegilor de breaslă, o atmosferă de efervescență culturală se așternuse peste România, ilustrată de semnificativa deschidere către valorile occidentale, de condamnarea întunecatului trecut proletcultist. Intrând în jocul amețitor al disputelor gazetărești, revista Luceafărul - acuzată de adversarii săi că ar fi fost inițiatoarea polemicilor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
o violență rar întâlnită la ceilalți inamici ai "Patronului". De altfel, era de așteptat ca temperamentul coleric, năvalnic, pasional să-l împingă pe Eugen Jebeleanu spre cele mai înalte cote ale sentimentului de ură față de mai tânărul său coleg de breaslă. Într-o notă întocmită de Securitate, portretul lui Eugen Jebeleanu era zugrăvit în culori sumbre, poetul fiind înfățișat ca un recalcitrant notoriu: "Este un temperament pătimaș și răzbunător"29. În finalul caracterizării sale, angajații aceleiași instituții consemnau: Când îl apucă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
le-au avut acele schimburi de replici mai dure. Principele: prima acuzație de plagiat din cariera literară a lui Eugen Barbu Eugen Barbu, un pătimaș mai puțin extrovertit decât Eugen Jebeleanu, nu putea trece cu vederea aversiunea colegilor săi de breaslă, astfel că, recurgând la un procedeu ingenios și amuzant, al scrierii unui roman cu cheie în care personajele fictive să aibă un corespondent în lumea reală, a plăsmuit Principele, o necruțătoare parabolă a regimului comunist. În roman apar, deghizați sub
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în posteritatea profesională este, corespunzător, una ambiguă. Scriitorul a fost văzut în mediul literar fie ca un personaj oportunist, care și-a exploatat proximitatea instituțională cu puterea politică pentru a obține avantaje materiale superioare celor dobândite de alți colegi de breaslă 23, fie ca un literat talentat și integru, care a rezistat la politizarea profesiei de scriitor, utilizându-și funcțiile administrative de director de editură și vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor pentru a minimaliza efectele intruziunii politicului în activitatea literară 24. Biografia
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
conforma și a accepta ofertele regimului. Pe de o parte, întâlnirile pe care le organiza Nicolae Ceaușescu cu reprezentanții scriitorilor, chiar dacă din ce în ce mai rare în anii 1980, ofereau acestora impresia că regimul era interesat la cel mai înalt nivel de problemele breslei. Pe de altă parte, la un nivel inferior, în funcție de caz, se încerca rezolvarea nemulțumirilor exprimate, fie că era vorba despre publicare sau deplasări în străinătate. În același timp, regimul tolera comentarii sau aprecieri satirice făcute de scriitori, câtă vreme acestea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Tudoran lăsa să se întrevadă speranța schimbării, o schimbare condiționată însă de dorința intelectualilor de a-și recăpăta în spațiul public rolul nu așa demult abandonat. Soluțiile întrevăzute de Tudoran nu presupuneau revoltă. În schimb, acesta le propunea colegilor de breaslă să-și asume propriile credințe și să se folosească de instrumentul care le erau cel mai la îndemână: cuvintele. Din perspectiva lui Tudoran, intelectualii erau cei care puteau "aduce conceptele mai aproape de mase" facilitând crearea unei limbi comune în care
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
i-a cultivat înclinațiile cu discreția necesară pentru un înalt prelat catolic, catolicismul însuși fiind asociat cu homosexualitatea. Aici Eugen Barbu își dă adevărata măsură a josniciei, ulterior confirmată prin plagiat și articolele scrise în revista Săptămâna împotriva colegilor de breaslă mai tineri. Însă comunismul simțea adevărata credință, creștin- ortodoxă, catolică sau romano-catolică ca pe o adversitate ireconciliabilă. Burghez și proletar: Partidul față cu Reacțiunea Ceea ce asigură dinamismul romanului realismului socialist, din categoria căruia face parte și Facerea lumii a lui
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
asemănătoare cu cele din lumea scriitorilor, elementul de noutate fiind reunirea celor trei grupări: "Corpul artiștilor plastici", "Sindicatul Artelor frumoase" și "Evreii"15. La denigrarea unor intelectuali și atacarea revistelor și a editurilor ce i-au publicat se adaugă reorganizarea breslei scriitorilor în spiritul noii vremi. În ediția din 26 septembrie 16, apare o știre prin care se anunța că la 24 septembrie avusese loc adunarea generală extraordinară a Societății Scriitorilor Români, convocată la inițiativa a 30 de membri, în cadrul căreia
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
expresia lui Lenin, "ingineri ai sufletului". Altfel, erau trădători. Deci, în noua lume aveau loc și convertiții. Au apărut și atitudini mai prudente față de elanul revoluționar al acestor scriitori și față de îndemnurile pe care aceștia le lansau către colegii de breaslă. Astfel, Al. Philippide avertiza asupra faptului că problema poeziei sociale e pusă greșit: Nimic mai ridicul decât insul care până mai ieri modela duioase plângeri lirice și care, deodată, peste noapte, din piculinist sentimental vrea să se transforme în trâmbițaș
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
conștiința clasei muncitoare în socialism. Mulți dintre vorbitorii care au apreciat referatul tovarășului Cernea (profesor Sczepanski, profesor Hegedus) s-au declarat de acord cu conceptul de conștiință economică"44. Reabilitare la nivel înalt Repornirea sociologiei apare în conștiința comună a breslei ca având un punct de pornire clar în 1965, când la Congresul al IX-lea al partidului dogmatismul ideologiei de partid a fost relativ (și vremelnic) înmuiat ca să se vorbească de începutul unei ere de liberalizare a regimului. În acest
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
dictaturi. Memorii (1940-1975), Editura "Ion Cristoiu", București, 1999, pp. 315 și urm. Nici Demostene Botez nu s-a bucurat de încrederea partidului. În referatul de înlocuire din funcție se preciza că dincolo de problemele vârstei, scriitorul dovedise slabe calități organizatorice, antagonizase breasla scriitorilor și pierduse din vedere "problemele de orientare": În decurs de unsprezece luni de când este președinte a făcut 3 deplasări în străinătate, împreună cu soția, însumând un total de 70 de zile și cheltuind cca. 70% din fondul valutar al Uniunii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
f. 12. 64 Ibidem, f. 7. 65 ANIC, Fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 36/1975, ff. 69-71. 66 Cornel Burtică, op. cit., p. 82. 67 Cf. Mihai Pelin, op. cit., p. 76. Marin Preda a povestit el însuși colegilor de breaslă despre felul în care s-a desfășurat întâlnirea sa cu "forurile superioare" și despre "indicația de a scoate în câteva luni o ediție nouă, revăzută, în care va introduce un amplu capitol despre noi activități ale legionarilor, care au suprimat
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
punct de vedere românesc, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993. 30 HU OSA 300-60-1-131. 31 Ibidem. 32 În descrierea lui Tudoran, "oamenii de bine" erau cei care "au preocupări prea fine pentru a coborî în arenă și să apere interesele breslei, ei au mereu "pe șantierul de creație" o capodoperă spre a nu-și pierde timpul spunând public NU imposturii și indecenței ideologiei totalitare și comișilor ei voiajori... vor să fie judecați ca distinși creatori de cultură, dar doresc să fie
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]