3,531 matches
-
William?). Drumurile "bipătrate" ale lui Blake semnifică astfel "curbe cuartice" sau "bipătrate" (astfel de curbe sînt și concoida lui Nicomede, melcul lui Pascal și lemniscata lui Bernoulli, aceasta din urmă avînd formă semnului infinit "∞", punctul de intersecție al celor două bucle ale lemniscatei aflîndu-se în punctul de intersecție al celor două coordonate carteziene x și y). Fig. 8 Formă generală a unei parabole bipătratice (sau a unei "curbe / funcții cuartice"). Fig. 9 Lemniscata lui Bernoulli. Johannes Kepler spunea în 1619 despre
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
control reușesc să închidă circuitul biochimic, readucând glicemia la valoarea bazală (considerată și „valoarea normală”, între 60 - 100 mg/dl). În T2DM, datorită defectelor survenite în sistemul de reglare, circuitele biochimice rămân prezente, dar acționează excesiv de lent și adeseori, incomplet. Buclele de reglare „se lărgesc”, iar readucerea glicemiei la valorile inițiale se face cu mare întârziere. În T1DM, în care secreția de insulină este sever afectată, fără o intervenție terapeutică de suplinire insulinică, bucla de reglaj glicemic nu mai apare, circuitul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
dar acționează excesiv de lent și adeseori, incomplet. Buclele de reglare „se lărgesc”, iar readucerea glicemiei la valorile inițiale se face cu mare întârziere. În T1DM, în care secreția de insulină este sever afectată, fără o intervenție terapeutică de suplinire insulinică, bucla de reglaj glicemic nu mai apare, circuitul rămânând deschis. Persistența îndelungată a unui circuit metabolic deschis, nu este compatibilă cu viața. In absența tratamentului substitutiv cu insulină pacientul moare în câteva săptămâni sau câteva luni. Așa cum se întâmplă adeseori în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
celulare, nu întâlnesc inițiatorul (ligandul). În registrul superior, se remarcă alternanța domenii hidrofilice și hidro fo bice, precum și diferența dintre cele două capete: NH2=hidrofobic și COOH=hidrofilic; în registrul inferior se observă situsurile de glucozidare în porțiunea extra celulară, buclele intracelulare și intracelulare, precum și o ramură hidrofilă cu terminație COOH, pe care se află câteva situsuri unde se produce fosforilarea receptorilor activați de ligand. De asemenea, receptorii sunt permanent cuplați cu diferite canale ionice care traversează membrana celulară. Această aranjare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
aparțin benzilor Q și G care se replică mai tardiv. Structura electronooptică a cromozomilor, așa cum apare ea în cercetările lui J. R. Paulsen și U. K. Laemli (1977) relevă că molecula de ADN este continuă în fiecare cromatidă. Ea formează bucle a căror lungime este cuprinsă între 10-90 kb. Extremitățle acestor bucle sunt atașate la proteinele scheletului cromozomului. Așa cum a arătat U. K. Laemli, acest schelet este format din două feluri de proteine: scafold-proteins cu masă moleculară mai mare (180 kDa
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
electronooptică a cromozomilor, așa cum apare ea în cercetările lui J. R. Paulsen și U. K. Laemli (1977) relevă că molecula de ADN este continuă în fiecare cromatidă. Ea formează bucle a căror lungime este cuprinsă între 10-90 kb. Extremitățle acestor bucle sunt atașate la proteinele scheletului cromozomului. Așa cum a arătat U. K. Laemli, acest schelet este format din două feluri de proteine: scafold-proteins cu masă moleculară mai mare (180 kDa) legate prin ioni de Cu++ și molecule de topoizomeraza II. Structura
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fie necesar de a apela la reacția de trecere a ATP în ADP. Topoizomerazele de tip II (cele care taie ambele catene ale ADN) sunt capabile ca la procariote (E. coli de pildă) să creeze sau, dimpotrivă să retragă anumite bucle ale moleculei de ADN. Giraza de la colibacil, de exemplu, vitală și necesară în crearea unor supertururi, este inhibată de unele antibiotice (novobiocină), în acest mod explicându-se bacteriostaza exercitată de acestea. În cazul unor infecții bacteriene, bacteriostaza bazată pe inhibarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
biologie moleculară, în experimentele de recombinare genică. În fig. 3-22 mai apar și acele Binding proteins, așezate în monostrat pe ambele catene desfăcute ale moleculei de ADN matrice. Rolul lor este acela de a stabiliza ADN monocatenar, prevenind formarea unor bucle și, în același timp, de a proteja catenele de ADN de acțiunea dezorganizată a unor nucleaze. Majoritatea plasmidelor și bacteriofagilor sunt replicați ca un singur replicon. La unele bacterii Gram negative de talie mare, Thomas și colab. au descoperit în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
catena G. Catena complementară AATCCC este cunoscută sub numele de catena C (bogată în citozină). Catena G, mai lungă decât complementara C, are la capătul ei un 3' protrusiv. O altă particularitate spațială este că acea catenă G execută o buclă în jurul catenei C, realizând acel capișon protector al capetelor cromozomilor. În general, aceste „proteine legate“ (bindings proteins) joacă roluri de protecție, realizând procesul de capping (acoperire cu un capișon protector a extremității telomerelor). Pentru o mai bună înțelegere a rolului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
C. elegans). În registrul superior (A), sunt inventariate, în stânga, proteinele implicate în opera de control al lungimii telomerelor (complexul TRF1) iar în dreapta „binding“ proteinele cu rol în protecția telomerelor. În registrul inferior (B), se remarcă așezarea acestora pe cele două bucle pe care ADN-ul telomeric le formează, respectiv buclele T (mare) și D (mică). 3.1.6.2. „Cheia“ nemuririi: o enzimă numită telomerază A trebuit să treacă aproape 35 de ani de la publicațiile asupra telomerelor realizate de Barbara McClintok
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
proteinele implicate în opera de control al lungimii telomerelor (complexul TRF1) iar în dreapta „binding“ proteinele cu rol în protecția telomerelor. În registrul inferior (B), se remarcă așezarea acestora pe cele două bucle pe care ADN-ul telomeric le formează, respectiv buclele T (mare) și D (mică). 3.1.6.2. „Cheia“ nemuririi: o enzimă numită telomerază A trebuit să treacă aproape 35 de ani de la publicațiile asupra telomerelor realizate de Barbara McClintok și Hermann J. Müller (1938-1941), pentru ca Desigur că între
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Ambros, Role of microRNA in plant and animal development, Science, 2003, 301, pp. 336-338. Acest pri-miARN suferă o primă clivare executată de un „chirurg enzimatic“: ARN-aza III numită și Drosha,41 taie o parte din moleculă, o scurtează aproape de nivelul buclei, lăsând un mic ARN dublu catenar de numai 60-70 de nucleotide care a primit numele de pre-miARN și care ulterior este exportat în citoplasmă printr-un por al membranei nucleare. Expulzarea pre-miARN din nucleu către citoplasmă este catalizată de o
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
citoplasmă este catalizată de o enzimă care, datorită rolului pe care-l joacă, a fost numită exportină-5 (C. Gwizdek și colab., 2003). În citoplasmă, pre-miARN este așteptat de un nou chirurg enzimatic numit Dicer, care îi am putează partea de buclă, lăsând o moleculă mic șorată de miARN dublu cate nar (de numai 22 nucleotide), gata de acțiune. Toate aceste evenimente sunt sche ma tizate în fig. 5-18. 5.3.4.2. Modul de acțiune al miARn Este necesar dintru început
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
menite să fie aplicate fie pe parcurs, fie la finalul unei secvențe de instruire, în condiții de fiabilitate și securitate. În plus, programele de învățare sunt astfel concepute încât conțin în ele și secvențe evaluative, prilejuri de întărire a învățării, „bucle” informaționale suplimentare care să edifice și să dirijeze elevii înspre răspunsuri corecte. Pe de altă parte, evaluările finale, sumative, se pot derula in presentia, prin apelul la formule clasice de întâlnire față în față a profesorilor, tutorilor, persoanelor de sprijin
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
gândirii 629. 4.5. Transdisciplinaritatea și ideea nivelurilor de realitate În orizontul gândirii lui Ștefan Lupașcu, Basarab Nicolescu va dezvolta și el, spre sfârșitul secolului al XX-lea, o teorie filosofică în care intervine antinomicul. Prin aceasta, închide parcă o buclă deschisă de Lucian Blaga la început de secol, regăsind oarecum, într-o altă formă, ideea acestuia despre antinomia transfigurată. În același timp, deschide sau dă sens acestei predilecții pentru antinomic din filosofia românească, racordând-o la un plan filosofic mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acesta cunoașterea apărând "în același timp exterioară și interioară"668. Dacă ne-am reprezenta ansamblul nivelurilor de Realitate și ansamblul nivelurilor de percepție, adică Obiectul și Subiectul, ca două realități paralele, iar fluxurile de informație, respectiv conștiență, ca două mari bucle care traversează aceste două ansambluri (care formează, de fapt, întregul univers sau poate al universurilor), atunci, acest "terț tainic inclus" realizează intersecția dintre aceste bucle în cel puțin un punct X. Acest punct poate fi considerat un fel de sursă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și Subiectul, ca două realități paralele, iar fluxurile de informație, respectiv conștiență, ca două mari bucle care traversează aceste două ansambluri (care formează, de fapt, întregul univers sau poate al universurilor), atunci, acest "terț tainic inclus" realizează intersecția dintre aceste bucle în cel puțin un punct X. Acest punct poate fi considerat un fel de sursă a Realității și a percepției, afirmă Basarab Nicolescu, fiind similar cu acel punct pe care misticii îl numesc prin expresia "dincolo de orice". El, împreună cu buclele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
bucle în cel puțin un punct X. Acest punct poate fi considerat un fel de sursă a Realității și a percepției, afirmă Basarab Nicolescu, fiind similar cu acel punct pe care misticii îl numesc prin expresia "dincolo de orice". El, împreună cu buclele de informație și conștiință, definește al treilea termen al cunoașterii transdisciplinare Interacțiunea dintre Subiect și Obiect 669. O experiență ireductibilă la orice teoretizare este percepția sacrului, adică a spațiului dintre nivelurile de Realitate și percepție. Acest spațiu este resimțit ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în maniera lui Lucian Blaga, punându-și problema cum poate fi conceptualizat misterul fără să fie distrus. Răspunsul său era că terțul inclus poate sluji acestui scop. Lucrul acesta m-a determinat să văd cum Basarab Nicolescu închide practic o buclă pe care o deschisese Lucian Blaga prin ideea antinomiei transfigurate. Blaga urmărea o metodă care să dea seama de mister fără a-l distrugă. Urmărea o cale prin care să poată formula ceva ce transcende capacitatea noastră de cunoaștere, neraționalizabil
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
855. Totul este să se găsească calea de a transforma o disjuncție, ireductibilă din punctul de vedere al gândirii simplificatoare, într-o unitate complexă. Pentru aceasta, e necesară integrarea noțiunilor antagoniste într-un meta-sistem care le angajează "în procesul unei bucle retroactive și recursive", transformându-le și făcând astfel asocierea lor productivă 856. Bucla conceptuală este, în opinia lui Morin, una dintre noutățile gândirii complexe, prin care este avansat un nou tip de joncțiune, un nou tip de unitate, unul în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din punctul de vedere al gândirii simplificatoare, într-o unitate complexă. Pentru aceasta, e necesară integrarea noțiunilor antagoniste într-un meta-sistem care le angajează "în procesul unei bucle retroactive și recursive", transformându-le și făcând astfel asocierea lor productivă 856. Bucla conceptuală este, în opinia lui Morin, una dintre noutățile gândirii complexe, prin care este avansat un nou tip de joncțiune, un nou tip de unitate, unul în care nu reducția conceptuală primează, ci "circuitul" conceptual 857. c) Reabilitări conceptuale, adică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
concepte moarte în gândirea reductoare a științei de până acum, de genul "organizării", "eului" sau "ființei"858. Conceptualizarea complexă angajează ceea ce Morin numește "gândirea generativă"859. Macro-conceptele și asocierile conceptuale antagoniste pe care le solicită gândirea complexității funcționează numai prin "bucle recursive". O buclă de acest tip este o relație activă și retroactivă între două sau mai multe concepte care în mod obișnuit funcționează separat, în care legăturile nu se fac într-o singură direcție (de exemplu, de la subiect către obiect
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândirea reductoare a științei de până acum, de genul "organizării", "eului" sau "ființei"858. Conceptualizarea complexă angajează ceea ce Morin numește "gândirea generativă"859. Macro-conceptele și asocierile conceptuale antagoniste pe care le solicită gândirea complexității funcționează numai prin "bucle recursive". O buclă de acest tip este o relație activă și retroactivă între două sau mai multe concepte care în mod obișnuit funcționează separat, în care legăturile nu se fac într-o singură direcție (de exemplu, de la subiect către obiect), ci în toate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
obiectul retroacționează asupra subiectului). Schemele se complică și iau forme geometrice foarte complexe, atunci când avem de-a face cu macro-concepte în care sunt prinse mai multe noțiuni, ca de exemplu "dezordine / ordine / organizare / interacțiune". Or, Morin arată că ideea de buclă ne invită la o "gândire generativă", deoarece ea semnifică faptul că "nu se poate gândi decât plecând de la un praxis cognitiv (buclă activă) care face să interacționeze productiv noțiuni sterile atunci când sunt disjuncte sau doar antagoniste. Ea semnifică faptul că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sunt prinse mai multe noțiuni, ca de exemplu "dezordine / ordine / organizare / interacțiune". Or, Morin arată că ideea de buclă ne invită la o "gândire generativă", deoarece ea semnifică faptul că "nu se poate gândi decât plecând de la un praxis cognitiv (buclă activă) care face să interacționeze productiv noțiuni sterile atunci când sunt disjuncte sau doar antagoniste. Ea semnifică faptul că orice explicație, în loc de a fi reducționistă/simplifiantă, trebuie să treacă printr-un joc retroactiv/recursiv care devine generator de cunoaștere"860. Alte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]