2,404 matches
-
limba franceză, pe traducerea literală a unor expresii idiomatice românești, efectele comice fiind nu o dată la limita decenței. O prezență constantă este personajul Dom Paladu - inițial caricatură a unui om politic al vremii, apoi „un moș Teacă țivil” -, prototip al bucureșteanului gălăgios și atoateștiutor, surprins în cele mai variate ipostaze. O tentativă de a crea tipuri contemporane reprezentative conțin și „istorioarele cinematografice” de atmosferă caragialescă, avându-l drept erou pe Matache Pisălog, mahalagiu de un grobianism inocent, refugiat la berărie pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
și-a uitat servieta cu partiturile muzicale la una din elevele lui, Otilia Voitinovici și pentru aceasta Își propune să se Întoarcă din drum. Din Întâmplare, ori purtat de o voință ocultă, Gavrilescu ajunge „la țigănci”, un loc suspect pentru bucureșteni. Intrat aici, trece printr-o serie de experiențe neașteptate. Bordeiul țigăncilor nu este o casă de plăceri, așa cum se credea, ci locul unor ritualuri ezoterice ( Înțelese numai de cei inițiați) a căror semnificații Îi scapă. Nu reușește să treacă probele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și dramei. Prin schițe și momente, Caragiale „realizează o adevărată fenomenologie a societății românești, surprinsă În câteva din zonele unde acesta se lasă mai ușor definită: familia, școala, birocrația, justiția, cafeneaua, berăria, trenul etc. Tipologia dramaturgului se lărgește cu chipul bucureșteanului, cu cel al amicului, copilului rău crescut, cronicarul monden, teoreticianul aflat În veșnică disponibilitate. Se poate vorbi de o pitorească formă socio-morală, miticismul. Câteva dintre ele sunt: „D-l Goe”, „Vizită”, „Bubico”, „Mici economii”, „Tren de plăcere”, „Reportaj”, „Ultima oră
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
București (în zona Calea Moșilor- Olari-Popa Petre-Zece Mese, cartier evocat în eseuri memorialistice, dar și în opere de ficțiune), scriitorul fiind nu numai prin localitatea de domiciliu, ci și prin mentalitatea și identitatea afectivă pe care și le asumă, un bucureștean „get-beget”. Urmează Școala Primară nr. 7 „Sfântul Silvestru” (1937-1941) și Liceul „Mihai Viteazul” (1941-1949), cu o întrerupere în 1946-1947, când, instalat, din motive de sănătate, la o rudă din apropierea Târgoviștei, se pregătește în particular; sejurul târgoviștean i-a oferit material
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]